Şeful Goldman AM: Pieţele se tem de sfârşitul zonei euro. E nevoie de Statele Unite ale Europei

Cererea puternică pentru obligaţiunile cu maturitate la doi ani emise de Germania, care nu a oferit nimic în schimbul lor, arată că deschiderea Cutiei Pandorei în Europa a surpat încrederea investitorilor, a spus Jim O’Neill, preşedintele Goldman Sachs Asset Management.

Germania a vândut obligaţiuni cu maturitate la doi ani în valoare de 4,56 mld. euro, care poartă o dobândă de 0%, şi cu un randament mediu de numai 0,07%.

„Pieţele dau semne că probabilitatea unui sfârşit al zonei euro este tot mai mare, altfel de ce ar face asemenea mişcări“, a mai spus O’Neill în legătură cu achiziţia masivă de obligaţiuni nemţeşti.

Succesul licitaţiei este văzut ca un semn că investitorii sunt atât de nervoşi din cauza situaţiei politico-economice precare din zona euro încât sunt dispuşi să nu mai primească dobândă doar pentru a se adăposti în cele mai sigure obligaţiuni din regiune.

O’Neill a spus că euro a fost creat imperfect, iar criza din zona euro a fost un moment în care Franţa şi Germania trebuiau să decidă dacă vor într-adevăr un bloc unificat.

„Alegerile din Grecia sunt un moment cathartic. Politicienii încearcă să îi facă pe greci să realizeze miza acestei situaţii. Trebuie să se meargă pe varianta Statelor Unite ale Europei. Francezii şi germanii trebuie să fie într-adevăr europeni şi nu sunt ca atare“, a mai adăugat O’Neill.

El a mai avertizat asupra faptului că ieşirea unei ţări din „joc“ va avaria întregul bloc.

„Odată ce una iese, sparge noţiunea de adevărată uniune monetară şi acela este un moment determinant. Liderii trebuie să răspundă şi să spună clar că nu mai pleacă nimeni din structură“, completează şeful Goldman. Sursa : capital.ro

Costul iesirii Greciei din zona euro: 1 TRILION de dolari

Costul iesirii Greciei din zona euro a crescut, putand ajunge chiar la 1.000 miliarde (un trilion) de dolari in cazul unui exit dezordonat, a avertizat guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King, care a anuntat ca guvernul Marii Britanii se pregateste sa faca fata acestui scenariu, potrivit The

Guvernatorul Bancii Angliei a avertizat ca Europa se destrama, in contextul iesirii Greciei din zona euro.

Mai mult, Doug McWilliams, de la Centrul pentru Economie si Cercetare in Afaceri, a facut un calcul al costurilor unui astfel de scenariu. Daca zona euro se va dezmembra in mod organizat, costurile ar putea ajunge la 2% din PIB-ul zonei, adica 300 miliarde dolari, dar situatia va fi mult mai dramatica in cazul unui colaps neplanificat, costurile putand ajunge la 1.000 miliarde dolari.

“Aceasta (iesirea Greciei din zona euro – n.r.) contine germenii a ceva dezastruos. Este o nebunie. Daca se va raspandi la tarile mai mari, poate fi chiar dezastruos pentru Europa. Ne poate da ani buni de stagnare”, spus Alistair Darling, politician laburist.

Noile evolutii din Grecia au pus serios in cumpana soliditatea monedei europene si au starnit ingrijorarea liderilor europeni, dar si de peste ocean.

Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a descris situatia din Europa ca un “vant potrivnic”, care ar putea ameninta revenirea fragila a Americii.

De asemenea, primul ministru englez, David Cameron, considera ca zona euro trebuie fie sa se refaca sau sa ia in calcul o posibila dezintegrare. El a adaugat ca liderii europeni nu pot amana aceasta decizie prea mult.

“Fie Europa se angajeaza sa mentina o zona euro stabila, cu un firewall eficient, banci capitalizate si bine reglementate, un sistem care distribuie povara fiscala si o politica monetara care sustine zona euro, sau suntem in ape necunoscute, ceea ce implica riscuri mari pentru toata lumea. Orice cale va fi aleasa, sunt pregatit sa fac tot ce va fi necesar pentru a proteja aceasta tara, economia ei si sistemul financiar“, a spus Cameron.

Oficialii Bancii Angliei, ai Trezoereriei si a Comisei de Supraveghere a Pietelor Financiare se pregatesc pentru o iesire a Greciei din uniunea monetara – vazuta acum ca inevitabila de catre pietele financiare – scenariu care ar fi la fel de perturbator pentru economia mondiala ca episodul Lehman Brothers din septembrie 2008. Sursa : wall-street.ro

Tiparniţele de bani din Marea Britanie se pregătesc pentru posibile comenzi din Grecia pentru DRAHME

Tipografia britanică de bancnote De La Rue, una din cele mai mari din lume, a pregătit planuri de urgenţă pentru tipărirea de drahme, în cazul în care Grecia va ieşi din zona euro şi va face o astfel de comandă, a declarat vineri o sursă din industria de profil, citată de Reuters.

Informaţia vine în condiţiile în care comisarul pentru Comerţ Karel De Gucht a declarat că Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia Europeană (CE) lucrează la un scenariu de urgenţă pentru eventualitatea în care Grecia va ieşi din zona euro, fiind pentru prima oară când un oficial UE confirmă existenţa unui astfel de plan.

Sursa a arătat că, în calitate de companie comercială, De La Rue trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea ca Grecia să renunţe la moneda unică.

Grecia va fi condusă de un guvern interimar până la alegerile de pe 17 iunie, care vor stabili dacă ţara va ieşi din zona euro, eveniment cu un posibil efect devastator în Europa.

Renunţarea la moneda unică va duce la o cerere majoră pentru revenirea la drahmă. Tipografiile din Grecia vor asigura producţia, dar ar putea fi solicitate şi câteva firme internaţionale, precum De La Rues.

Anticipând această situaţie, investitorii au început deja să cumpere acţiuni De La Rues, care s-au apreciat în ultima lună cu 11%.

“Dacă Grecia decide să iasă din zona euro, nu se va întâmpla pste noapte, parţial din cauza implicaţiilor, dar şi a necesarului mare de bancnote. Va fi o sarcină uriaşă pentru tipografiile statului, dar vor apela probabil la sprijin suplimentar din străinătate, inclusiv la De La Rue”, a declarat Paul Jones, analist la firma Panmure.

În timp ce Fitch a retrogradat joi ratingul Greciei de la nivelul “B-” la “CCC”, un sondaj de opinie a arătat că alegătorii eleni au început să revină spre partidele care susţin programul de salvare convenit cu UE şi FMI, oferind un semn de încurajare pieţelor. Sursa : gandul.info

1 Euro = 5 lei?

- Intr-o lume disperată după lichidităţi ceea ce se întâmplă cu evoluţia cursului euro în raport cu moneda naţională face parte dintr-un mecanism de autoreglare normal conjuncturii actuale. Victima presiunilor exercitate de speculatori şi a repatrierii masive de capital a băncilor cu filiale deschise în România, leul pare a se transforma într-o mâţă jigărită care ne va aduce, pe mulţi dintre noi, în sapă de lemn. Din păcate, cei care ar trebui să controleze situaţia nu pot sau nu vor să o facă şi de acum singurul principiu valabil este: scapă cine poate!

Goana după euro

Analiştii economic consideră că nivelul de 4,46 lei/euro ca fiind un nivel critic de la care BNR va reinterveni agresiv în piaţă pentru a le reaminti jucătorilor de forţa pe care o poate avea banca centrală pe piaţa locală.

În acelaşi timp, analiştii atrag atenţia şi asupra contextului local şi internaţional în care evoluează moneda naţională ceea ce face aproape imposibil de evaluat pentru jucători care este preţul corect pentru 1 Euro.

Asta în condiţiile în care BNR a susţinut până în acest moment că nu se observă ieşiri de capital din sistemul bancar românesc ceea ce ar putea duce la concluzia că actuala depreciere ar fi rezultatul conjugat al speculatorilor cu cel al necesităţii de euro pentru acoperirea cheltuielilor sezoniere (vacanţe, achiziţii de bunuri etc).

Numai că, în discursul ţinut de guvernatorul Mugur Isărescu cu ocazia prezentării ultimului raport asupra inflaţiei acesta menţiona că băncile comerciale europene au început să scoată bani din Europa de Est, inclusiv din România, lucru care a lovit în cursul de schimb.

“Fundamentele interne nu s-au schimbat, dar mişcările de capital sunt evidente. În primăvara anului precedent începuseră din nou intrări de capital, în România şi în alte ţări din Europa răsăriteană. Din toamnă acestui an, cu deosebire din poziţia băncilor comerciale mari europene, au loc ieşiri de capital. Influenţează cursul, determină în mare măsură raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară şi este sursa, aşa cum s-a văzut în cazul Poloniei, de mare volatilitate”, a spus Isărescu.

Pentru a vedea ce se întâmplă în acest moment trebuie să ne reamintim că în 2009 marile bănci străine semnau “acordul de la Viena” (care survenea semnării acordului dintre FMI şi România) şi prin care acestea îşi dădeau acceptul de a-şi menţine expunerea pe România existenţa la acea dată.

Cu alte cuvinte, nu vor repatria profiturile filialelor locale ci, în caz de necesitate, vor suplimenta cu fondurile necesare pentru stabilizarea situaţiei.

Problema este că atunci nu se bănuia că recesiunea din România va fi atât de grea şi, mai ales, atât de lungă. La aceasta s-au adăugat o sumă de fenomene care au complicat suplimentar situaţia: blocarea creditării în România, rata creditelor neperformante a continuat să crească, veniturile din dobânzi au scăzut iar sistemul s-a contractat semnificativ atât la nivelul activelor cât şi a profitabilităţii.

Cu toate acestea, unele dintre filialele băncilor semnatare ale acordului de la Viena au, în acest moment, excedent de fonduri pe care însă nu mai au cui să le dea ca împrumuturi, acuzând lipsa de cerere solvabilă, o scuză penibilă pentru repatrierea fondurilor în seifurile băncilor mama secătuite de criză.

Este firesc ca într-o astfel de situaţie, BNR să se teamă că ieşirile importante de capital vor continua şi, după cum se arătă în raportul Băncii Naţionale, indiferent de evoluţia din zona euro, în rău sau în bine, capitalurile străine, în general, inclusiv cele ale grupurilor bancare, ar putea să părăsească România, cu efecte negative asupra cursului de schimb.

Această decizie de abandonare a Românie nu ţine atât de evoluţiile politico-economice din Uniunea Europeană, cât de necesitatea că băncile să se încadreze în limitele noului acord Basel III (cel care reglementează rezervele pe care trebuie să le aibă instituţiile financiare în orice moment).

La aceasta se adăugă rezultatele testelor de stres desfăşurate anul trecut, care nu luau în calcul un default suveran, aşa cum s-a întâmplat cu Grecia şi care arătau un deficit de capital de 115 miliarde de euro.

Cum situaţia din Grecia este în continuare incertă, riscurile ce trebuie luate în calcul de sistemul bancar european sunt amplificate de posibilele implicaţii asupra expunerii faţă de filialele şi sucursalele unor grupuri bancare pe ţările fragile din punct de vedere economic (printre care se numără şi România).

De altfel, datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că în 2011 expunerea băncilor străine pe România s-a redus cu 6 miliarde de dolari.

Analiza Tehnica relevă posibilitatea că EURO să atingă valori de peste 4,7 lei.

Pentru a putea face o analiză cât de cât coerentă şi relativ explicită pentru cei care nu au cunoştinţe de Analiza Tehnică (AT) am folosit, în cele ce urmează, două grafice ale evoluţiei EURORON aşa cum a fost aceasta înregistrată pe intervale de variaţie zilnică şi săptămânală.

Pe graficul zilnic se poate observa că începând cu 27 aprilie 2007 când 1 EURO = 4,0595 lei, raportul dintre cele două valute a intrat pe un trend ascendent care se înscrie în ultima perioadă în două triunghiuri ascendente marcate pe grafic cu gri (triunghiul ascendent major) şi alb (triunghiul ascendent minor).

Schimbarea garniturii de la Palatul Victoria a permis ca paritatea EURO să înregistreze pe 1 mai 2012 un maxim de 4,4239 lei, urmat pe 2 mai de un maxim istoric de 4,4168 lei/euro, la acea dată jucătorii fiind îngrijoraţi de incertitudinile legate de măsurile pe care le va adopta noul executiv după căderea Guvernului Ungureanu.

Reintrarea probabilă în piaţă a BNR după minivacanţă de 1 mai a făcut ca valoarea de referinţă să se corecteze până pe 7 mai la nivelul de 4,3895 lei/euro. Trendul descendent a continuat astfel încât în ultima şedinţă a săptămânii valoarea să fie de 4,4211 lei (BNR anunţa 4,265 lei).

Cu toate acestea, “spargerea” pozitivă şi decisivă a celor două triunghiuri se poate interpreta ca o tendinţă a preţului de a se îndrepta, într-un scenariu optimist pentru Euro dar pesimist pentru LEU, către valori ce pot atinge succesiv, 4.4272 lei, 4,4401 lei şi chiar, în extremis valoarea de 4,4824 lei.

În situaţia în care am lua în calcul aceiaşi evoluţie optimistă pentru triunghiul ascendent major, ţintele de preţ pentru EURO sunt mai generoase vizând 4,4609 lei, 4,5330 lei sau, în extremis, 4,5746 lei.

În variantă pesimistă, valoarea EURO se poate corecta până la 4,3148 lei, 4,3029 sau 4,2586 lei (calcule realizate pentru triunghiul ascendent minor). În acelaşi scenariu aplicat triunghiului major, ţintele de preţ se modifică astfel: 4.2967 lei, 4.245 sau 4.2215 lei.

În varianta unei evoluţii pe termen mediu ţintele de preţ pentru Euro în scenariul optimist sunt 4,5064 lei, 4,5624 lei şi 4,7699 lei. În ipoteza pesimistă, valorile potenţiale de preţ pot fi 4,2091 lei sau chiar 4,0001 lei.

Sintetiza acestor informaţii ne permite să creionăm, pentru un interval mediu de timp, un culoar de evoluţie potenţială a valorii Euro în raport cu moneda naţională cuprins între un minim de 4 lei şi un maxim de 4,7699 lei, cu probabilitatea cea mai mare că acesta să fie limitată într-un culoar delimitat de valorile 4,4609 lei şi un minim de 4,3029 lei – 4,2967 lei.

În loc de concluzii

Atât analiza situaţiei macroeconomice conjuncturale, cât şi analiza tehnică, relevă faptul că trendul de creştere a monedei unice europene în raport cu cea naţională are şanse mari să continue ducând valoarea acestuia chiar şi la “temutul” 5 lei pentru 1 euro (pe graficul săptămânal, deşi nu apare din motive tehnice marcată în imagine, estimarea maximale a evoluţiei preţului este de 5,1515 lei/euro).

Continuarea procesului de decapitalizare a filialelor locale sau chiar desfiinţarea unora dintre acestea ar pune presiune suplimentară pe cursul de schimb ceea ce lasă cale deschisă orice speculaţie legată de evoluţia ulterioară a cursului.

În plus, instabilitatea politica pe care s-a înscris România după demiterea cabinetului Ungureanu şi schimbarea de forţe din Parlament arunca ţara într-o lungă campanie electorală în care tendinţă va fi de onorare a promisiunilor electorale făcute până acum, promisiuni care nu pot fi făcute decât prin inflaţie.

Că BNR va rata, probabil, din nou, ţinta de inflaţie propusă nu mai are nici o relevanţă în condiţiile în care voturile bugetarilor vor fi “cumpărate” prin măriri fictive de venituri ce nu vor avea în spate susţinerea unei economii funcţionale ci doar tiparniţa BNR.

Situaţia generală este cu atât mai complicată cu cât pe plan internaţional sistemul bancar se pregăteşte de apusul monedei unice luându-se în calcul posibilitatea părăsirii Uniunii de către Grecia şi chiar Spania şi Portugalia.

Un scenariu promovat în toate birourile de analiză ale grupurilor bancare din întrega lume şi care probabil că va da câştig de cauză dolarului.

Va redeveni USD moneda de refugiu suprem? Greu de anticipat în condiţiile în care nici SUA nu stă prea bine din punct de vedere economic, iar ţările emergente din grupul BRIC deja au stabilit ca schimburile comerciale dintre acestea se vor realiza în monedă proprie a fiecărei ţări.

Sursa : financiarul.ro

Planul secret al Germaniei de a salva Grecia

Germania şi-a exprimat susţinerea pentru un pact european “de creştere” cu scopul de a respinge criticile că insistenţa cu care promovează politica austerităţii a exacerbat problemele Greciei.

“Dacă grecii au o idee referitor la ce putem face, în plus, pentru a promova creşterea, putem discuta oricând şi ne putem gândi. Dar în final, problema este de a face Grecia din nou competitivă, permiţând economiei să crească şi deschizând din nou calea pieţelor financiare. În acest scop este nevoie ca reformele fundamentale convenite să fie implementate, altfel ţara nu are perspective”, a spus Schaeuble.

Germania şi-a exprimat, vineri, susţinerea pentru un pact european “de creştere” cu scopul de a respinge criticile că insistenţa cu care promovează politica austerităţii a exacerbat problemele Greciei.

Berlinul a transmis însă că rămânerea în zona euro este alegerea Greciei, iar ţara nu trebuie să se abată de la cursul austerităţii dacă vrea să primească ajutor internaţional.

“Pot să-i înţleg bine pe greci, (…) suferă mult. Nu este nicio cale uşoară pentru Grecia. Nu există o soluţie mai bună. Grecia trebuie să arate acum dacă are forţa pentru a întruni majoritatea necesară. Pot doar să sper că responsabilii din Grecia vor înţelege rapid situaţia”, a spus el.

Instabilitatea din Grecia a fost puternic accentuată după ce partidele extremiste au obţinut un număr important de voturi în alegerile desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute. Cele două partide politice care au condus Grecia în ultimele decenii, şi care au susţinut acordurile cu FMI şi UE, nu au reuşit să obţină, împreună, majoritatea necesară formării guvernului.

Germania nu vrea ca Grecia să fie în continuare membră a zonei euro, dar nici nu poate obliga ţara să rămână în uniunea monetară, a adăugat Schaeuble. Sursa : realitatea.net

Mii de protestatari pe străzile din Spania: Nu plătim datoria voastră!

Zeci de mii de “indignaţi” au manifestat sâmbătă în Spania, recucerind simbolic străzile, pentru a sărbători un an de la declanşarea mişcării lor, care are ca scop denunţarea crizei economice, a corupţiei şi şomajului, relatează AFP.

La Madrid, scandând sloganurile lor favorite ca “ei nu ne reprezintă”, indignaţii au invadat Puerta del Sol, marea piaţă din centrul oraşului unde a luat naştere mişcarea de protest, la 15 mai 2011, sfidând interdicţia oficială de a manifesta după ora 22.00.

Timp de patru zile, manifestanţii intenţionează să desfăşoare în piaţă “un miting permanent”. În mijlocul nopţii erau în continuare câteva mii, aşezaţi în cerc sau stând în picioare, glumind sau bătând din tobe, înconjuraţi de numeroase maşini de poliţie staţionate pe străzile vecine.

La miezul nopţii, cu braţele ridicate spre cer, mulţimea a ţinut un minut de reculegere, apoi a strigat în semn de sfidare “da, putem, da, putem!”.

La Madrid, poliţia a estimat participarea în timpul zilei la 30.000 de persoane. La Barcelona, al doilea oraş al ţării, erau între 45.000, potrivit poliţiei, şi 220.000, conform orgaizatorilor. În total, au fost organizate manifestaţii în 80 de oraşe din Spania, inclusiv la Valencia, Sevilla şi Bilbao.

“Nu plătim datoria voastră”, scria pe o pancartă. “Nu suntem mărfuri în mâinile politicienilor sau bancherilor”, “Violenţa este să câştigi 600 de euro”, se putea citi pe altele.

În piaţa Puerta del Sol s-a instalat în urmă cu un an tabăra indignaţilor, care s-a extins apoi în toată lumea.

Dar spre deosebire de acum un an, străzile din Spania sunt invadate aproape săptămânal de manifestaţii convocate de sindicate împotriva rigorii, în timp ce indignaţii, care au refuzat să se constituie într-un partid, au pierdut din vizibilitate.

Ei nu au ştiut să “structureze o nemulţumire fără ideologie concretă”, apreciază Antonio Alaminos, profesor de sociologie la Universitatea Alicante. “Rezultatul: mai multe grupări mici relativ neconectate între ele, care nu mai formează o mişcare socială”.

“Mişcarea este mai bine structurată, avem în prezent diferite secţiuni ca apărarea universităţii sau lupta împotriva evacuărilor” din locuinţe, afirmă la rândul său Victor Valdes, îmbrăcat cu un tricou galben pe care scria “Juventud sin futuro” (Tineri fără viitor), una dintre grupările mişcării indignaţilor.

sursa: antena3.ro

De ce e Ben Bernanke contra etalonului aur

Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale a SUA, i-a criticat marţi pe susţinătorii revenirii la etalonul aur, apreciind că un astfel de sistem restrânge capacitatea guvernelor de a soluţiona problemele economice.

De ce e Ben Bernanke contra etalonului aur

‘Având în vedere că etalonul aur determină oferta de bani, banca centrală nu poate utiliza politica monetară pentru a stabiliza economia. În cadrul unui etalon aur standard, oferta monetar creşte şi dobânzile scad într-o perioadă de activitate economică puternică, astfel că este exact invers de ceea ce ar face astăzi în mod normal o bancă centrală’, a spus, într-o conferinţă publică organizată la George Washington University, transmite Agerpres. SUA au renunţat la etalonul aur în 1971, iar Ben Bernanke a explicat că acest etalon creează o risipă enormă de resurse.

‘Pentru a avea un etalon aur, trebuie să mergi în Africa de Sud sau în altă parte să extragi tone de aur pe care să le muţi la New York pentru a le depune în subsolul Federal Reserve Bank of New York’ a declarat Bernanke, adăugând că etalonul aur nu a împiedicat apariţia unor panici financiare frecvente. Ţările care utilizează etalonul aur trebuie să menţină un curs de schimb fix, ceea ce face mai uşor ca politicile proaste dintr-o ţară să se extindă la alte ţări care utilizează etalonul aur, a subliniat Ben Bernanke. În ultima vreme au apărut voci care, în frunte cu candidatul republican la preşedinţia SUA, Ron Paul, au susţinut închiderea Băncii Centrale a SUA şi revenirea la etalonul aur, în conformitate cu care fiecare dolar emis ar trebui acoperit de o rezervă echivalentă de aur.

O parte din criticii Fed susţin că politica sa monetară ultra-relaxantă, dobânda overnight zero şi achiziţii de bonduri în valoare de 2.300 miliarde de dolari, deschidea calea pentru o inflaţie în viitor. În schimb, Ben Bernanke a subliniat necesitatea existenţei unei bănci centrale. ‘Un lucru pe care oamenii nu îl apreciază este că o bancă centrală nu este o descoperire recentă. Astfel de instituţii au fost înfiinţate cu mult timp în urmă’, a afirmat Ben Bernanke, citând cazul Băncii Centrale a Suediei care a fost înfiinţată în secolul 17. Sursa : ziuaveche.ro

Citeste :

Banca centrală a SUA a înregistrat un profit net de 77,4 miliarde de dolari

Este EVIDENT: Grecia a dat faliment

Agenţia de rating Moody’s a anunţat că menţine nota ‘C’ atribuită Greciei, cea mai scăzută de pe scara sa, considerând că această ţară se află în incapacitate de plată a datoriei sale, transmite AFP.

‘Potrivit definiţiilor Moody’s, acest schimb de obligaţiuni reprezintă un ‘schimb forţat’ şi deci un faliment al datoriei’, se arată într-un comunicat al agenţiei.

Guvernul grec a făcut cunoscut că 85,8% din deţinătorii privaţi de obligaţiuni au acceptat vineri schimbul de bonduri. Autorităţile elene aveau nevoie de un grad de participare de 75% pentru a putea demara tranzacţia. De asemenea, Atena a adăugat că la final rata de participare ar putea să ajungă la 95,7%, prin utilizarea clauzelor de acţiune colectivă care obligă deţinătorii de obligaţiuni să accepte termenii schimbului.

Fitch Ratings a revizuit în scădere ratingul Greciei pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală, de la ‘C’ la ‘RD’ (Restricted Default – intrare restricţionată în incapacitate de plată), în urma confirmării de către guvernul elen şi oficiali ai zonei euro a faptului că schimbul de obligaţiuni suverane elene va continua. Sursa : capital.ro

Financial Times: Urmatoarea criza financiara va veni din China

Următoarea criză financiară importantă se va declanşa în China. Acesta nu este un lucru sigur, dar puţine ţări au evitat crizele după ce au realizat ceea ce încearcă acum China, liberalizarea financiară şi integrarea globală, iar ca exemple pot fi date SUA în anii 1930, Japonia şi Suedia la începutul anilor 1990, Mexic şi Coreea de Sud la sfârşitul anilor 1990, dar şi SUA, Marea Britanie şi cele mai multe dintre ţările din zona euro în prezent, scrie editorialistul Financial Times Martin Wolf.

Crizele financiare afectează toate tipurile de ţări, continuă acesta. Aşa cum au remarcat şi Carmen Reinhart de la Institutul internaţional de economie Peterson şi Kenneth Rogoff de la Harvard, crizele sunt “un cumul de oportunităţi şi de pericole”. Situaţia Chinei va fi diferită doar dacă factorii de decizie politică vor fi prudenţi.

Prudenţa a caracterizat raportul de săptămâna trecută în care banca centrală a Chinei a recomandat acce­lerarea liberalizării sistemului finan­ciar, dar este esenţial să se ţină cont de toate implicaţiile deciziei având în ve­dere miza pe care o reprezintă aceasta atât pentru China, cât şi pentru întreaga lume. Planul prezintă cele trei stadii în care ar trebui să se realizeze reforma. Primul, care se va derula în următorii trei ani, va pregăti totul pentru realizarea mai multor investiţii chineze în străinătate, în condiţiile în care problemele băncilor occidentale şi ale companiilor favorizează investiţiile chineze, ceea ce reprezintă o oportunitate strategică.

În a doua etapă, peste trei până la cinci ani, se va accelera creditarea străină în moneda naţională chineză, yuanul. Pe termen lung, peste cinci până la zece ani, companiile străine vor investi în acţiunile, obligaţiunile şi proprietăţile chineze.

Convertibilitatea liberă a yuanului va fi ultimul pas, care se va realiza la momentul potrivit – planul nu precizează o perioadă precisă – însă vor exista restricţii referitoare la fluxurile de capital speculative şi îm­pru­muturile străine pe termen scurt.

În concluzie, integrarea completă s-ar putea amâna pentru o perioadă nedefinită.

Dacă sistemul financiar, care este atât de strict reglementat, ar fi deschis acum investitorilor străini, ar fi un dezastru, iar politicienii chinezi sunt conştienţi de acest lucru. Din acest motiv convertibilitatea totală a yua­nului va fi posibilă într-un viitor îndepărtat, aşa cum se prezintă şi în plan. Sursa : zf.ro

Grecia, în toiul exploziei sociale

Atena arată ca după război

Parlamentarii greci au ales austeritatea şi să rămână în zona euro, în ciuda protestelor violente ale populaţiei în urma cărora capitala elenă arată ca după război.

Înconjuraţi de peste 100.000 de persoane care strigau din stradă împotriva introducerii unor noi măsuri de austeritate, parlamentarii greci au votat, luni, aproape de ora unu noaptea, planul de economii. Cu acesta, Guvernul elen trebuie să se prezinte, mâine, la Bruxelles, în faţa miniştrilor de Finanţe din Eurogrup pentru ca aceştia să-şi dea acordul pentru deblocarea unui nou pachet financiar de 130 de milioane de euro necesar Greciei pentru a nu intra în incapacitate de plată luna viitoare. Atmosfera a fost tensionată nu numai în exteriorul Parlamentului elen, ci şi în interiorul plenului, unde au ajuns şi gazele lacrimogene pe care poliţia le-a folosit pentru a-i împiedica pe protestatari să pătrundă în incinta Legislativului.

45 de clădiri au fost incendiate în capitala elenă Foto: reuters

Cortegiul preoţilor

La începutul după-amiezii, în Piaţa Syntagma veniseră să protesteze, la chemarea sindicatelor, mai ales persoane mature şi în vârstă – multe dintre ele care au cunoscut dictatura militară şi căderea acesteia în 1973. Printre sindicalişti, un cortegiu de preoţi ortodocşi. Dacă până acum, politicienii nu au îndrăznit să se atingă de bunăstarea Bisericii Ortodoxe Greceşti, acum salariile preoţilor care sunt angajaţi la stat ca funcţionari vor fi tăiate.

Dar cum nimeni nu crede în eficienţa măsurilor anunţate în martie 2010, de a impune Bisericii impozite pe terenurile deţinute, pe donaţii şi moşteniri, tineri prezenţi la protest au început să arunce cu hârtii mototolite spre prelaţi, înainte ca ceilalţi participanţi la miting să le ceară să se potolească. Primele incidente au început după-amiază, când un grup de protestatari au încercat să rupă cordonul de poliţie şi să forţeze intrarea în Legislativ. Forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene şi bastoane.

Ciocniri între protestatari şi poliţie  Foto: Reuters

Abia după ce s-a lăsat întunericul, ziariştii s-au lămurit de ce mulţi dintre cei prezenţi în piaţă purtau ochelari de înot, măşti de gaze, căşti de motocicletă sau aveau faţa vopsită. Aceştia au declanşat infernul aruncând cu tot ce le cădea în mână spre poliţişti, inclusiv cu sticle incendiare. Grupurile de tineri mascaţi au fost împinse de scutieri spre străzile adiacente din jurul Parlamentului, iar aceştia au început să distrugă şi să dea foc la tot ceea ce le ieşea în cale.

În câteva ore, peste 45 de clădiri au fost avariate total sau parţial de incendiile de origine criminală, 150 de magazine au fost vandalizate, potrivit datelor oficiale. Ministerul Sănătăţii a anunţat că 54 de cetăţeni au fost răniţi, iar poliţia a menţionat că 68 de poliţişti au suferit răni.

Bande bine organizate

Persoane violente au vizat o serie de „clădiri emblematice, zece edificii neoclasice” de la începutul secolului XX, printre care şi două cinematografe istorice, a precizat viceprimarul Andreas Varelas. Ieri la prânz, echipele municipale continuau să strângă fragmente de marmură smulse din trotuare şi utilizate ca proiectile, precum şi alte cioburi sau obiecte fumegânde din coşurile de gunoi. „Ne-am fi aşteptat la un răspuns mai bun din partea poliţiei”, a afirmat Varelas, în timp ce presa cerea demisia ministrului de Interne.

În spatele baricadelor improvizate  Foto: afp

Poliţia a anunţat 67 de arestări în rândul protestatarilor violenţi, care, potrivit unei surse din poliţie, au acţionat mai multe ore în grupuri mici şi foarte organizate. Potrivit aceleiaşi surse, acest nucleu dur de circa o mie de persoane a antrenat sporadic în violenţe alte câteva sute de persoane.

„Acest lucru aminteşte de decembrie 2008″, când moartea unui adolescent, ucis de un poliţist, a declanşat aproape o lună de violenţe urbane, a declarat viceprimarul Andreas Varelas.

Protestele s-au extins şi în insule

Manifestaţii împotriva măsurilor de austeritate au avut loc şi la Salonic, şi aici fiind vandalizate câteva clădiri. Proteste s-au înregistrat şi în insulele Corfu şi Creta, potrivit televiziunii de stat. În localitatea Volos, protestatarii au intrat în primărie şi au dat foc documentelor pe care le-au găsit.

Anticipate

Purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Pantelis Kapsis, a anunţat că în aprilie vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. „Acest Guvern are o lună, o lună şi jumătate la dispoziţie; alegerile vor avea loc în aprilie”, a declarat Kapsis. Teoretic, mandatul actualului Guvern putea dura până în octombrie 2013.

Angajamente doar pe hârtie?

Puterea şi opoziţia s-au unit ca să voteze noile măsuri de austeritate Foto: reuters

Votul privind noul pachet de măsuri de austeritate a trecut, dar a făcut victime şi în rândul parlamentarilor. Dintre cei 278 de deputaţi prezenţi, 199 au votat pentru, 74 împotrivă, 22 au absentat. Planul a primit aprobarea principalelor două partide, socialiştii din Pasok şi Noua Democraţie (conservatori), care participă la Guvernul de coaliţie al premierului Lucas Papademos. Însă peste 43 dintre cei 153 de deputaţi socialişti au votat împotriva proiectului. Ei au fost excluşi imediat din grupul parlamentar al Pasok, în urma unei decizii scrise a liderului formaţiunii, Giorgios Papandreu, adresată preşedintelui Parlamentului. Liderul conservatorilor, Antonio Samaras, i-a îndemnat pe deputaţii săi să voteze măsurile de austeritate, promiţându-le în schimb că va obţine alegeri anticipate cât mai repede. Acest lucru s-a şi întâmplat, guvernul anunţând scrutinul legislativ anticipat pentru luna aprilie. În ciuda votului deputaţilor, sunt voci care spun că „cine crede că viitoarele guverne elene vor sau pot să menţină criteriile impuse de creditorii internaţionali (aşa cum a cerut UE şi FMI) nu a înţeles Grecia deloc. Toţi sunt sortiţi eşecului pentru că structurile greceşti sunt aşa cum sunt”, scrie „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Dar ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat că promisiunile grecilor privind măsurile de austeritate nu mai sunt suficiente pentru că prea multe au fost încălcate, iar ţara, care a fost „un sac fără fund”. „Promisiunile Greciei nu mai sunt suficiente. Cu un nou program de austeritate, trebuie mai întâi să aplice o parte din programul vechi şi să economisească”, a arătat Schaeuble.

Grecii au luat calea Australiei

De câteva luni, zeci de greci, mai ales tineri, bat la porţile unei mari clădiri din strada Lonsdale în inima oraşului Melbourne. Clădirea din 1940 găzduieşte cartierul general al celei mai mari comunităţi greceşti din Australia.

În scene amintind de marea goană după aur de la începutul secolului al XX-lea, bărbaţi şi femei au plecat în cealaltă parte a lumii în căutarea unei vieţi mai bune. Spre deosebire de străbunicii şi bunicii lor, aceşti noi imigranţi sunt oameni realizaţi, specialişti în diverse domenii „Sunt toţi absolvenţi de universitate, ingineri, arhitecţi, mecanici, profesori care acceptă orice slujbă pentru a obţine un ban”, spune Bill Papastergiades, preşedintele şi avocatul comunităţii, citat de „Guardian”.

Şomajul îi obligă pe tineri să migreze

Din vara anului trecut, liderii comunităţii din Melbourne spun că au fost invadaţi cu sute de scrisori, e-mailuri şi telefoane ale compatrioţilor disperaţi să vină în Australia.

Doar anul acesta 2.500 de greci s-au mutat în Australia, iar oficialii de la Atena spun că alţi 40.000 au început procesul destul de greoi de a se stabili la antipozi. Două generaţii ar putea fi pierdute din cauza marii crize economice a Greciei. Noua diaspora, spun experţii, va cuprinde aproape sigur greci mai tineri care sunt bine educaţi şi vorbesc mai multe limbi, dar nu mai pot supravieţui într-o ţară a cărei economie este în cădere liberă.

Un studiu recent al Universităţii Salonic a arătat că marea majoritate a grecilor optează acum să lucreze în afara graniţelor, cu tânăra generaţie îndreptându-se spre ţări diferite, cum ar fi Rusia, China şi chiar Iran. Sursa : adevarul.ro

Austeritate primită cu flăcări de către greci

Aprobarea de către Parlamentul Greciei a pachetului de noi măsuri de austeritate necesar aprobării celui de-al doilea pachet de finanţare din partea FMI şi UE în valoare de 130 mld. euro, a stârnit un val de violenţe uriaş în capitala Greciei, unde protestatarii au dat fost câtorva zeci de clădiri.

Cinematografe, cafenele, magazine şi bănci au fost cuprinse de flăcări, iar protestatarii purtând măşti negre au luptat cu forţele de ordine aseară, înaintea votului din Parlament. Potrivit televiziunilor elene, violenţele s-au răspândit şi în insulele Corfu şi Creta, în Salonic, dar şi în mai multe oraşe din centrul ţării. Peste 150 de magazine au fost jefuite, iar 34 de clădiri au fost mistuite de flăcări în Atena.

În Parlament, 199 din totalul de 300 de deputaţi au votat pentru continuarea austerităţii, cu menţiunea că 43 de deputaţi din partidele de guvernământ, socialişti şi conservatori, au votat împotrivă ceea ce le-a atras excluderea din partid. Printre măsurile propuse de premierul Lucas Papademos se numără şi reducerea cu 22% a salariului minim, lucru care, în opinia criticilor, va duce la probleme şi mai mari pentru economia greacă. Papademos a spus în faţa Parlamentului că nu va tolera violenţa şi vandalismul, dar a recunoscut că impunerea unei noi serii de măsuri de austeritate într-o ţară care deja se confruntă cu reduceri de câţiva ani va fi dificil. „Impelementarea completă şi la timp a programului nu va fi uşoară. Suntem deplin conştienţi că acest program economic înseamnă sacrificii pe termen scurt pentru poporul grec”, a declarat Papademos.

Fără acest pachet de măsuri de austeritate Grecia risca să nu mai primească finanţări internaţionale, lucru ce ar fi putut duce în luna martie, când e scadenţa pentru plăţi de 14,5 mld. euro, la intrarea în incapacitate de plată a ţării, cu consecinţe dezastruoase pentru întreaga zonă euro.  Sursa :capital.ro

The Way The Economy Works [RO SUB]

AVERTISMENT: Câteva zile până la un colaps al sistemului bancar

Nu o spunem noi, o spune un expert al uneia dintre cele mai mari bănci din lume: Willem Buiter, economist șef la Citigroup Inc.

Cuvinte precum faliment sau colaps financiar încep să fie rostite de tot mai mulți oameni aflați în funcții importante, iar mesajele sunt receptate de instituții de presă prestigioase.

Buiter a declarat la Bloomberg TV că poate fi o chestiune de zile până la o catastrofă financiară în Europa.

“Timpul trece foarte repede. Cred că avem la dispoziție câteva luni, care ar putea fi câteva săptămâni sau chiar zile, până la un faliment nedorit al unei țări precum Spania sau Italia, faliment ce ar putea trage după sine tot sistemul bancar al Europei și pe cel nord-american. Așa că trebuie să acționăm acum”, a spus oficialul Citigroup.

O armă cu care Europa ar putea lupta împotriva riscului ar fi  majorarea fondului de stabilitate financiară la nivelul de 3.000 de miliarde de euro. În mod sigur acest lucru nu se va întâmpla din cauza neconcordanțelor politice.

Swedbank: Sistemul financiar european trebuie înlocuit în 10 ani

Sistemul financiar actual, marcat de datoriile băncilor din Europa, nu mai poate rezista pe termen lung, ceea ce presupune că un sistem nou va trebui să îl înlocuiască, posibil în 10 ani, a declarat directorul Swedbank pentru sustenabilitate, Staffan Dahlbeck. Sursa: Capital.ro

Arhitecţii euro s-au aşteptat la criză, ca etapă în formarea Statelor Unite ale Europei

 

Politicienii şi eurocraţii care au gândit structurile zonei euro s-au aşteptat ca uniunea fiscală să intre în criză la un moment dat, dar au considerat că aceasta va contribui la atingerea scopului lor, acela de a crea Statele Unite ale Europei, potrivit unui analist Cazenove.

Arhitecţii zonei euro s-ar putea să fi ştiut tot timpul că structurile zonei euro sunt incomplete, însă s-au gândit că o criză structurală le-ar permite să introducă politica fiscală comună, care altfel ar fi fost politic imposibilă scrie pe blogul Wall Street Journal jurnalistul Martin Essex.

Teoria a fost prezentată de directorul pentru investiţii al Cazenove Capital Management, Richard Jeffrey, la postul de radio BBC 5.

“Deşi am puţin timp pentru teorii conspiraţioniste, Jeffrey prezintă argumente foarte solide”, scrie Essex.

De-a lungul actualei crize a Greciei şi băncilor europene a existat o presupunere larg acceptată că problemele zonei euro au fost cauzate de o concepţie greşită că dacă voinţa politică este destul de puternică ar fi posibilă depăşirea deficienţelor economice ale sistemului monetar.

Ideea că aceia care au construit uniunea monetară au ştiut întotdeauna că euro va intra în criză, dar au considerat că o astfel de situaţie le-ar permite trecerea la o uniune mai integrată, pe care mulţi dintre ei o susţineau, sugerează mai mult decât naivitate, scrie Essex.

“Unii din politicienii care au introdus euro, şi care au presat pentru introducerea acestuia, şi-au dat seama că vom ajunge în această criză la un anumit moment, dar au realizat că o astfel de criză îi va apropia de scopul lor, care era şi o uniune fiscală, şi crearea Statelor Unite ale Europei. Reacţia zonei euro de a spune că ceea ce avem nevoie acum este o uniune fiscală mai strânsă este exact ceea ce au vrut acei oameni. Ştiau unele din riscurile pe care şi le asumau şi că va exista o criză la un moment dat”, a spus Jeffrey la BBC Radio 5.

Afirmaţiile analistului Cazenove duc dincolo de ideea că politicienii s-au gândit că voinţa politică singură poate ţine la un loc zona euro. Lasă de înţeles că au ştiut că nu va fi aşa, scrie Esex.

“Ideea este că, dacă procedezi logic, o monedă comună este ultimul lucru care ar fi de introdus (după politică fiscală comună, sisteme legislative, reglementarea pieţei şi altele) dacă ai vrea să aduci ţările într-un fel de federaţie politică, deoarece moneda şi politica fiscală comună ar aduce la suprafaţă toate tensinile dintre economiile ţărilor respective”, a răspuns Jeffrey la întrebarea dacă susţine că politicienii europeni au ştiut unde se va ajunge.

“Politicienii au inversat această logică şi au considerat uniunea monetară un prim pas care ar forţa şi alţii, întrucât ar necesita o abordare mai federală şi în alte zone, precum politica fiscală, pentru a avea succes”, a spus el.

Pentru a-şi susţine teoria, analistul citează afirmaţii ale lui Romano Prodi în Financial Times în 2001, când italianul era preşedinte al Comisiei Europene.

“Sunt sigur că euro ne va obliga să introducem un nou set de instrumente de politică economică. Este imposibil politic să propunem aşa ceva acum. Dar cândva va exista o criză şi vor fi create noi instrumente”, declara Prodi la momentul respectiv.

Astfel, argumentează Jeffrey, uniunea monetară nu a reprezentat obiectivul final, ci numai un pas care necesita noi acţiuni la nivelul zonei euro, acţiuni care ar conduce eventual la scopul dorit: uniune completă politică şi economică în Statele Unite ale Europei.

În acest context, nu este deloc surprinzător că investitori de la miliardarul George Soros la China sunt rezervaţi în privinţa ultimelor planuri de scoatere a zonei euro din criză, scrie Essex pe blogul WSJ. Sursa: gandul.info

China ajută Europa. O cumpără bucată cu bucată

Europenii vor fi nevoiţi să renunţe la o parte a activelor deţinute, dacă vor banii chinezilor. Şi criticile europenilor referitoare la încălcarea drepturilor omului în ţara asiatică vor fi mai prieteneşti.

Oare cum o fi să ai la dispoziţie un munte de cash în condiţiile în care toată lumea ţipă după bani? Ei bine, cei care conduc China nu trebuie să-şi pună această întrebare. Ei deja ştiu cum este. Mărturie stă chiar rezerva de peste 3.200 miliarde de dolari a ţării, cea mai mare din lume. Şi, ca orice investitor serios care are bani în vremuri de criză, când preţurile o iau la vale, şi China s-a apucat de cumpărături. Şi ce şi-ar putea dori să cumpere mai mult decât… un continent? Mai precis, Europa.

Primele vizate, datoriile

Primele achiziţii vizate de China în Europa sunt datoriile. Şi chiar are de unde să aleagă. Spania, Grecia, Irlanda, Ungaria şi Portugalia sunt doar câteva ţări unde China a cumpărat sau este pe cale să cumpere obligaţiuni de multe sute de miliarde de euro. “Vom continua să cumpărăm datorii europene pentru a sprijini zona euro”, spune Beijingul. Şi cine poate să nu-i creadă? Mai ales când rezervele valutare ale Chinei sunt de cam de şase ori mai mari decât ale Fondului European pentru Stabilitate Financiară.

În afară de datorii, Marele Zid vrea să cumpere şi contracte de construcţie a infrastructurii din ţările europene. Prin infrastructură se înţelege cam… tot, de la drumuri şi poduri până la reţele de electricitate şi staţii de epurare a apei. Reprezentanţi ai Chinei la reuniunea miniştrilor de finanţe ai G-20 au subliniat disponibilitatea Beijingului de a investi zeci de miliarde în zona euro, prin achiziţii în ţări puternic îndatorate din zonă. Dar, în afara renunţării la active, europenii vor trebui să facă şi alte compromisuri.

Drepturile omului

Astfel, criticile care vin de la Bruxelles împotriva încălcării drepturilor omului ar putea fi mult reduse, anunţă Daily Mail. Analiştii politici se tem că, în schimbul ajutorului dat de China, liderilor europeni li se va cere să coboare tonul atunci când mai critică încălcarea drepturilor în ţara asiatică. Mai ales că achiziţiile asiatice în Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai consistente. Chinezii de la Lenovo, cel mai mare fabricant de computere pe plan global, a cumpărat în iunie 2011, firma germană de profil Medion, preţul tranzacţiei fiind de circa 650 milioane de euro. Lenovo şi-a crescut astfel cota de piaţă în Germania până la 14%.

Una dintre cele mai agresive prezenţe asiatice în Europa este China Telecom, controlată de autorităţile chineze, care a anunţat un program curajos de expansiune. Compania, care are în plan mai multe achiziţii în domeniul IT, lucrează la un cablu de comunicare terestru între Londra şi Beijing, de aproape două ori mai rapid decât unul submarin.

În 2011, în domeniul energiei, Sinopec a cumpărat activele din Brazilia ale Repsol (Spania) pentru 7,1 miliarde dolari. În domeniul produselor chimice, compania chineză Wanhua a cumpărat Borsod-Chem din Ungaria, la începutul acestui an, pentru 1,2 miliarde euro. În ianuarie, Blue Star a achiziţionat Elkem (Norvegia), unul dintre cei mai marin producători de metal silicon din lume, pentru 2 miliarde de dolari.

În domeniul auto, situaţia este deja clară. Volvo a fost cumpărată în 2009, pentru 1,8 miliarde de dolari, de către Geely, iar MG a fost vândută către Nanjing Automobile de către BMW pentru 50 milioane lire sterline în 2005, ca să numim doar două dintre cele mai răsunătoare tranzacţii. România?

Puţintică răbdare

În România nu există investiţii majore ale companiilor chinezeşti. Încă. În ultima lună, oficiali români de rang înalt au fost în ţara Marelui Zid pentru a purta discuţii cu firmele de acolo. S-au stabilit cinci mari proiecte de investiţii, în domenii precum energie şi agricultură, valoarea sumelor care ar urma să vină de la Beijing depăşind lejer un miliard de euro. Unul dintre proiecte este reprezentat de construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, un proiect de 4 mld. euro.

DIN MOSCOVA, CU PRIETENIE

Relaţia Chinei cu Rusia, beton armat

Rareori se poate vedea o relaţie mai bună între două ţări ca între Rusia şi China. Lăsând la o parte că ambele sunt super-puteri economice şi nucleare şi că sunt vecine, Rusia este primul producător de hidrocarburi din lume, iar China este primul consumator de energie. Premierul-preşedinte Vladimir Putin a sosit recent în China pentru o vizită de două zile, precedată de semnarea unor acorduri în valoare totală de peste şapte miliarde de dolari. Cele două state au semnat 16 acorduri economice şi comerciale în domeniile transferului de tehnologii, cercetării-dezvoltării şi resurselor miniere.

China a devenit, de anul trecut, principalul partener comercial al Rusiei. Moscova şi Beijingul îşi propun ca valoarea schimburilor lor comerciale să fie de 100 miliarde de dolari în 2015 şi 200 miliarde dolari în anul 2020.

Sursa : evz.ro

INEVITABILUL S-A PRODUS: Liderii europeni au decis reducerea cu 50% a datoriei Greciei

Liderii statelor din zona euro şi băncile creditoare au ajuns joi, la primele ore ale dimineţii, la un acord pentru reducerea cu 50% a datoriei Greciei, au anunţat surse diplomatice europene, citate de France Presse. De aseară până azi dimineață, au mai fost luate încă două decizii importante: cea privind recapitalizarea băncilor și cea legată de majorarea forței de acțiune a Fodului European de Stabilitate Financiară (EFSF).

“Acordul este aproape sigur”, a indicat un diplomat european. “Credem că avem un acord”, a spus un alt diplomat de la Bruxelles, transmite Agerpres.

Cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, directorul general al FMI, Christine Lagarde, şi liderul Eurogrupului Jean-Claude Juncker au intervenit personal, în cursul nopţii, pentru a încerca să deblocheze negocierile cu reprezentanţii sectorului bancar.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a fost cel care a făcut marele anunț. El a salutat încheierea “unui plan ambiţios” şi “credibil” împotriva crizei din zona euro, după anunţul privind reducerea datoriei Greciei cu 100 miliarde de euro, graţie renunţării de către bănci la peste 50% din creanţele lor, transmite AFP.”Am adoptat elementele unui răspuns global, ale unui răspuns ambiţios, ale unui răspuns credibil la criza prin care trece zona euro”, a anunţat Sarkozy într-o conferinţă de presă susținută azi noapte, la Bruxelles, la încheierea summit-ului european care a durat 10 ore.”Cred că lumea întreagă va răsufla uşurată aflând rezultatul, deoarece ea aşteaptă răspunsuri puternice din partea zonei euro”, a adăugat Sarkozy, evocând “o posibilă catastrofă” în cazul în care nu se ajungea la un acord.Efortul băncilor “reprezintă 100 miliarde de euro”, a precizat Sarkozy, insistând asupra caracterului “voluntar”, care “exclude perspectiva unei incapacităţi de plată” a Atenei.

Anterior, Institutul de finanţe internaţionale (IIF) a anunţat că marile bănci creditoare ale Greciei şi liderii statelor din zona euro nu reuşiseră să ajungă la un acord privind mijloacele care să permită reducerea suplimentară a datoriei Greciei.

Acord privind recapitalizarea băncilor

Decizia privind reducerea cu 50% a datoriei Greciei nu este singura veste bună de după summit-ul liderilor din UE, desfășurat începând cu seara zilei de ieri. Oficialii europeni au ajuns la un acord și în ceea ce privește subiectul recapitalizării băncilor.

Cele 27 state membre UE au convenit un set de măsuri care să rezolve nevoia de a asigura finanţarea pe termen mediu a băncilor, pentru a evita o criză a creditelor şi pentru a proteja fluxul de credit către economia reală.

Referitor la capitalizarea băncilor, declaraţia liderilor statelor UE arată că există un acord larg cu privire la necesitatea unei rate superioare a capitalului de 9% din capitalul de cea mai înaltă calitate şi, după estimarea evaluării de piaţă a expunerilor la datoria suverană, ambele începând din 30 septembrie 2011, pentru crearea unui sistem de amortizare temporar, care se justifică prin aceste circumstanţe excepţionale.

Acest obiectiv cantitativ în ceea ce privește capitalul băncilor va trebui atins până la 30 iunie 2012, pe baza planurilor convenite cu autorităţile de supraveghere naţionale şi coordonate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). Această evaluare nu va afecta normele de raportare financiară relevante.

EFSF, mai puternic ca oricând

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a salutat, astăzi, ”progresele substanţiale” realizate în cadrul summitului european de la Bruxelles, felicitându-i pe liderii din zona euro pentru că au pus pe picioare “un program care va răspunde crizei din regiune”.

“De acum, am intenţia de a recomanda consiliului de administraţie al FMI vărsarea următoarei tranşe de împrumut” Greciei, a anunţat ea într-un comunicat, subliniind că aplicarea reformelor economice acceptate de Atena rămâne “esenţială”.

Ridicarea capacităţii Instrumentului European de Stabilitate Financiară (EFSF), care va fi sporită de la 440 la 1.000 de miliarde de euro, “poate întări apărarea Europei împotriva contagiunii” crizei la alte ţări, a spus Lagarde.

Totuşi, a avertizat ea, “va fi importantă detalierea suplimentară a modalităţilor de funcţionare a EFSF întărit”.

În plus, şefa FMI a calificat drept “un important pas înainte” decizia de a recapitaliza băncile, cu suma de 106 miliarde de euro, conform unui document publicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Totuşi, pieţele apreciază că nevoile ar fi mult mai mari, iar FMI-ul a vorbit despre 200 de miliarde de euro.

“Restabilirea creşterii depinde de un sector financiar solid şi întărirea capitalului băncilor este cheia”, a subliniat ea. De asemenea, Christine Lagarde a salutat “deciziile de întărire a coordonării economice şi bugetare în cadrul zonei euro, precum şi angajamentul de a realiza o uniune economică pe măsura uniunii monetare”. Sursa : evz.ro