Presedintele Chinei, Hu Jintao, cere Marinei sa fie gata de lupta

Presedintele Chinei, Hu Jintao, a cerut marti Marinei sa fie gata de lupta si sa continue modernizarea pentru a salvgarda securitatea nationala a tarii, anunta agentia de stat China Noua, citata de AFP.

Presedintele Hu a cerut Marinei sa-si “accelereze modernizarea” si sa “conduca preparative intense pentru lupta militara” cu scopul de a “salvgarda securitatea nationala si pacea mondiala”, scrie agentia oficiala, in contextul ambitiilor maritime ale Chinei, care provoaca ingrijorarea vecinilor sai si a Statelor Unite.

Hu Jintao a facut aceste declaratii in fata membrilor puternicei Comisii militare centrale, pe care o si conduce, si in prezenta celui care este cotat drept succesorul sau in fruntea tarii, vicepresedintele Xi Jinping, devenit numarul doi in aceasta comisie.

Armata chineza a anuntat ca va efectua manevre navale in “vestul oceanului Pacific”, pe fondul tensiunilor in crestere legate de aceste teritorii, disputate cu vecinii sai.

Acest anunt vine dupa vizita efectuata in Asia-Pacific de presedintele american Barack Obama, in cursul careia acesta a anuntat ca Statele Unite isi vor intari prezenta militara in Australia.

Armata Chinei, cea mai mare din lume, ramane esential o armata terestra dar Marina joaca un rol din ce in ce mai mare in conditiile in care Beijingul este tot mai atent la ambitiile sale maritime.

Pentagonul a emis o avertizare in cursul acestui an asupra bugetelor importante alocate de China pentru Marina, si in special pentru armamentul sofisticat.

La sfarsitul lunii noiembrie, primul portavion chinezesc, care incarneaza ambitiile navale ale Beijingului, a efectuat a doua sa iesire.

Vietnamul, Filipine, Taïwan si China isi disputa suveranitatea asupra micului arhipelag Spratleys, insule din marea Chinei meridionale bogate in hidrocarburi. Beijingul si Hanoiul isi disputa si arhipelagul Paracels. Sursa: hotnews.ro

Citeste :

Iranul se pregăteşte de război

China ajută Europa. O cumpără bucată cu bucată

Europenii vor fi nevoiţi să renunţe la o parte a activelor deţinute, dacă vor banii chinezilor. Şi criticile europenilor referitoare la încălcarea drepturilor omului în ţara asiatică vor fi mai prieteneşti.

Oare cum o fi să ai la dispoziţie un munte de cash în condiţiile în care toată lumea ţipă după bani? Ei bine, cei care conduc China nu trebuie să-şi pună această întrebare. Ei deja ştiu cum este. Mărturie stă chiar rezerva de peste 3.200 miliarde de dolari a ţării, cea mai mare din lume. Şi, ca orice investitor serios care are bani în vremuri de criză, când preţurile o iau la vale, şi China s-a apucat de cumpărături. Şi ce şi-ar putea dori să cumpere mai mult decât… un continent? Mai precis, Europa.

Primele vizate, datoriile

Primele achiziţii vizate de China în Europa sunt datoriile. Şi chiar are de unde să aleagă. Spania, Grecia, Irlanda, Ungaria şi Portugalia sunt doar câteva ţări unde China a cumpărat sau este pe cale să cumpere obligaţiuni de multe sute de miliarde de euro. “Vom continua să cumpărăm datorii europene pentru a sprijini zona euro”, spune Beijingul. Şi cine poate să nu-i creadă? Mai ales când rezervele valutare ale Chinei sunt de cam de şase ori mai mari decât ale Fondului European pentru Stabilitate Financiară.

În afară de datorii, Marele Zid vrea să cumpere şi contracte de construcţie a infrastructurii din ţările europene. Prin infrastructură se înţelege cam… tot, de la drumuri şi poduri până la reţele de electricitate şi staţii de epurare a apei. Reprezentanţi ai Chinei la reuniunea miniştrilor de finanţe ai G-20 au subliniat disponibilitatea Beijingului de a investi zeci de miliarde în zona euro, prin achiziţii în ţări puternic îndatorate din zonă. Dar, în afara renunţării la active, europenii vor trebui să facă şi alte compromisuri.

Drepturile omului

Astfel, criticile care vin de la Bruxelles împotriva încălcării drepturilor omului ar putea fi mult reduse, anunţă Daily Mail. Analiştii politici se tem că, în schimbul ajutorului dat de China, liderilor europeni li se va cere să coboare tonul atunci când mai critică încălcarea drepturilor în ţara asiatică. Mai ales că achiziţiile asiatice în Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai consistente. Chinezii de la Lenovo, cel mai mare fabricant de computere pe plan global, a cumpărat în iunie 2011, firma germană de profil Medion, preţul tranzacţiei fiind de circa 650 milioane de euro. Lenovo şi-a crescut astfel cota de piaţă în Germania până la 14%.

Una dintre cele mai agresive prezenţe asiatice în Europa este China Telecom, controlată de autorităţile chineze, care a anunţat un program curajos de expansiune. Compania, care are în plan mai multe achiziţii în domeniul IT, lucrează la un cablu de comunicare terestru între Londra şi Beijing, de aproape două ori mai rapid decât unul submarin.

În 2011, în domeniul energiei, Sinopec a cumpărat activele din Brazilia ale Repsol (Spania) pentru 7,1 miliarde dolari. În domeniul produselor chimice, compania chineză Wanhua a cumpărat Borsod-Chem din Ungaria, la începutul acestui an, pentru 1,2 miliarde euro. În ianuarie, Blue Star a achiziţionat Elkem (Norvegia), unul dintre cei mai marin producători de metal silicon din lume, pentru 2 miliarde de dolari.

În domeniul auto, situaţia este deja clară. Volvo a fost cumpărată în 2009, pentru 1,8 miliarde de dolari, de către Geely, iar MG a fost vândută către Nanjing Automobile de către BMW pentru 50 milioane lire sterline în 2005, ca să numim doar două dintre cele mai răsunătoare tranzacţii. România?

Puţintică răbdare

În România nu există investiţii majore ale companiilor chinezeşti. Încă. În ultima lună, oficiali români de rang înalt au fost în ţara Marelui Zid pentru a purta discuţii cu firmele de acolo. S-au stabilit cinci mari proiecte de investiţii, în domenii precum energie şi agricultură, valoarea sumelor care ar urma să vină de la Beijing depăşind lejer un miliard de euro. Unul dintre proiecte este reprezentat de construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, un proiect de 4 mld. euro.

DIN MOSCOVA, CU PRIETENIE

Relaţia Chinei cu Rusia, beton armat

Rareori se poate vedea o relaţie mai bună între două ţări ca între Rusia şi China. Lăsând la o parte că ambele sunt super-puteri economice şi nucleare şi că sunt vecine, Rusia este primul producător de hidrocarburi din lume, iar China este primul consumator de energie. Premierul-preşedinte Vladimir Putin a sosit recent în China pentru o vizită de două zile, precedată de semnarea unor acorduri în valoare totală de peste şapte miliarde de dolari. Cele două state au semnat 16 acorduri economice şi comerciale în domeniile transferului de tehnologii, cercetării-dezvoltării şi resurselor miniere.

China a devenit, de anul trecut, principalul partener comercial al Rusiei. Moscova şi Beijingul îşi propun ca valoarea schimburilor lor comerciale să fie de 100 miliarde de dolari în 2015 şi 200 miliarde dolari în anul 2020.

Sursa : evz.ro

De ce China a “interzis” SUA să dea faliment. Avertismentul trimis Washington-ului de la Beijing: „Nu vă jucaţi cu focul”

Oficiali guvernamentali şi investitori au declarat că intrarea SUA în incapacitate de plată, chiar şi pentru scurt timp, este o “idee oribilă”, care ar putea tensiona relaţiile cu marii creditori, precum China şi India, scrie Reuters.

Sub titlul “China avertizează SUA că ideea incapacităţii de plată este precum “jocul cu focul”",Reuters scrie că oficiali guvernamentali şi investitori au declarat că intrarea SUA în incapacitate de plată, chiar şi pentru scurt timp, este o “idee oribilă” care ar putea destabiliza economia globală şi ar tensiona relaţiile cu marii creditori, precum China şi India.

China, cel mai mare “acţionar” al SUA

China, cel mai mare creditor al SUA, cu 1.140 miliarde de dolari în luna martie, a avertizat, pe diverse căi, că intrarea SUA în incapacitate de plată ar putea avea un impact negativ asupra legăturilor politice şi economice deja încordate. Falimentul Statelor Unite ar echivala cu un dezastru de proporţii greu de imaginat pentru economia mondială, în special pentru cea chineză, pentru că Beijing-ul s-ar găsi în incapacitatea, chiar şi de scurtă durată, de a valorifica titlurile de stat americane. Unii investitori şi-au permis chiar să glumească pe această temă, spunând că statul chinez îi interzice celui american să dea faliment.

Yuan Gangming, cercetător în cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, vorbeşte despre tensiunile politice din spatele dezbaterii privind datoria SUA, în contextul apropierii alegerilor prezidenţiale din 2012. El menţionează că republicanii “vor să facă lucrurile dificile pentru Obama”. Pe de altă parte, Gangming recunoaşte că intrarea în încapacitate de plată reprezintă un risc real.

“Panică uriaşă la nivel global”

Un număr tot mai mare de congresmeni republicani consideră că un “default” tehnic ar fi un preţ care merită plătit pentru a face Casa Albă să accepte reduceri importante de cheltuieli în contextul negoecierilor pentru creşterea plafonului de îndatorare. Trezoreria SUA a fost nevoită să apeleze la măsuri neconvenţionale, precum recurgerea la fondul de pensii, pentru a asigura funcţionarea statului, după ce a atins limita maximă de îndatorare fixată de legislativ.

“Cum ar putea SUA să intre în incapacitate de plată? Nu credem că este o posibilitate pentru că ar crea o panică uriaşă la nivel global”, a spus un reprezentant al băncii centrale a Indiei.

India: “Nu prea avem de ales”

Oficialii indieni susţin că nu prea au de ales când cumpără instrumente financiare emise de Trezoreria SUA, pentru că acestea sunt, încă, printre cele mai sigure şi lichide investiţii din lume. Potrivit datelor autorităţilor americane, India deţinea titluri ale Trezoreriei în valoare de 39,8 miliarde de dolari în martie.

Congresul SUA nu a reuşit să crească limita de îndatorare a executivului din cauza divergenţelor privind reducerea deficitului bugetar, estimat la 1.400 de miliarde de dolari în acest an fiscal. Trezoreria SUA a anunţat că va rămâne fără spaţiu de manevră până la 2 august.

Administraţia Obama a avertizat că vor exista consecinţe “catastrofale” care ar putea împinge economia, încă în stare fragilă, înapoi în recesiune, dacă SUA nu pot plăti dobânzile pentru datorii. “Are implicaţii groaznice pentru economie într-o perioadă în care datele macroeconomice indică o încetinire. Este pur şi simplu o idee oribilă”, a afirmat Ben Westmore, economist la Banca Naţională a Australiei.

Investitorii sunt dezamăgiţi

Ultima lună a fost un spectacol de groază pentru economia Statelor Unite, comenta recent Mike Riddell, un administrator de fonduri la M&G Investments în Londra, într-o notă trimisă către CNBC.
“Se pare că aproape fiecare bit de informaţie care a apărut recent despre starea de sănătate a economiei SUA a dezamăgit investitorii”, a spus Riddell. Mike Riddell aduce între argumente reducerea cererii pentru bunurile de folosinţă îndelungată.

“Preţurile caselor din SUA au scăzut cu mai mult de 5% faţă de anul trecut, în aşteptarea vânzărilor care s-au prăbuşit, PIB-ul din primul trimestru nu a fost revizuit în sus cu 0,4% potrivit prognozei, cererile pentru bunuri de folosinţă îndelungată s-au redus, iar sondajele privind producţia realizate de Philadelphia Fed, Richmond Fed şi Chicago Fed au fost toate foarte dezamăgitoare”, mai arată CNBC.

Sub titlul “Pregătiţi-vă pentru tipărirea mai multor bani”, CNBC cita recent un analist economic care spunea că încă o injecţie de lichidităţi pe piaţa titlurilor de stat ar trebui să sprijine economia în perioada verii, până la trecerea în cel de-al patrulea trimestru. Simon Maughn, director în cadrul MF Global, a avertizat însă că injecţia de lichidităţi va avea un impact inflaţionist.

Redresare “frustrant de lentă”

Preşedintele Băncii Centrale Americane (FED), Ben S. Bernanke, vorbeşte de redresarea “frustrant de lentă” a Statelor Unite susţinută de stimularea monetară, prezicând că această creştere va lua viteză în a doua jumătate a anului, potrivit Bloomberg.Oficialul a anunţat că FED va lua orice măsuri se dovedesc necesare pentru a ţine inflaţia sub control.

“Economia încă produce la un nivel mult sub potenţialul său, în consecinţă politicile de acomodare monetare sunt încă necesare”, a spus Bernanke într-un discurs în Atlanta.

“În general, redresarea economică pare să continue într-un ritm moderat, un ritm diferit de la un sector la altul, fiind frustrant de lentă din perspectiva a milioane de şomeri şi angajaţi”, a mai spus Bernanke.

Sursa : gandul.info

De ce prospera China in plina criza

Un articol al economisului american Stephen S. Roach, publicat pe portalul Project Syndicate, dezbate miracolul economiei chineze, pornita de la o modesta economie manufacturiera si ajunsa sa se impuna ca putere economica de varf a lumii.

Dupa parerea lui Stephen S. Roach, cheia succesului chinezesc sta in faptul ca a mers neabatuta pe drumul sau propriu, nelegat de mecanismele economice ale Occidentului. Acesta a ferit-o de criza, de recesiune si de efectele fluctuatiilor financiare.

Autorul enumara zece principii simple, prin careChina infrunta o lume atat de complicata:

Strategia

Incepand din anul 1953, China a fost consecventa planurilor sale cincinale, cu tinte bine definite si initiative politice necesare pentru atingerea lor. Cel mai recent plan, al XII-lea, se adapteaza momentului, facand o cotitura strategica prin trecerea de la modelul producatorului de succes la o prospera societate de consum.

Stabilitatea

Invatand din experienta anilor “revolutiei culturale”, conducerea chineza s-a angajat neabatut pe drumul stabilitatii. Stabilitatea i-a servit de minune sa ramana in afara fenomenelor de criza din anii 2008-2009, neatinsa de inflatie, de supraevaluarea activelor imobiliare si de deteriorarea calitatii creditelor.

Adaptarea

Cei 30 de ani de reforma au deblocat vechea incorsetare, promovand dinamismul economic al Chinei. Reforma pietelor financiare a avut efecte spectaculoase, iar reformarea continua. China a demonstrat ca poate trage usor concluziile crizelor iar, daca este necesar, stie sa stapaneasca mecanismele economice reorientand cursul economiei.

Buna chibzuiala

O rata a reducerii cheltuielilor interne in exces cu 50% a servit bine China. A creat bazele pentru investitii majore si a impulsionat tamponul rezervelor valutare, pentru a proteja economia de socurile externe, in favoarea activitatii economice interne.

Migratia rural-urban

In ultimele trei decenii, ponderea populatiei urbane a crescut in China, de la 20%, la 46%. Conform estimarilor OECD, in urmatorii 20 de ani, inca 316 milioane oameni se vor muta din mediul rural in cel urban, asigurand suportul necesar activitatilor in infrastructura, dar si in activitatea comerciala sau de servicii.

Consumul

Consumul casnic reprezinta in China 37% din BIP. Este consumul cel mai scazut din economiile dezvoltate ale lumii. Actualul plan cincinal, axat pe cresterea salariilor si pe siguranta sociala, mizeaza pe cresterea spectaculoasa a puterii de cumparare. Este de asteptat o crestere cu cinci puncte a puterii de cumparare a consumatorilor.

Servicii

Serviciile reprezinta in China 43% din BIP, mult sub nivelul altor tari dezvoltate. Actionand elastic, planul cincinal face corectia necesara, indeosebi in domeniul distributiei, a transporturilor, a logisticei si turismului. Si aici, China conteaza pe o crestere cu cinci puncte procentuale in urmatorii ani.

Investitii straine directe

Cea mai populata tara din lume, China constituie un magnet pentru corporatiile internationale, care stiu ca, investind, nu vor duce lipsa de forta de munca. Pe de alta parte, odata cu investitia straina, in China sosesc si tehnologiile moderne ale acestora, inclusiv managementul – un adevarat catalizator pentru cresterea economica. Este sigur ca orientarea economiei spre consum va stimula serviciile, determinand un nou echilibru intern, de care tara are nevoie.

Educatia

Rata adultilor alfabetizati este astazi in China de 95%, iar rata celor cu studii medii este de 80%. Conform standardelor PISA, elevii de 15 ani din Shanghai au fost recent clasati pe primul loc la matematica iar, din universitatile chineze, ies anual peste 1.5 milioane ingineri si cercetatori. Tendinta economiei chineze este sa se bazeze in viitor pe propria cercetare.

Cercetarea

In anul 2009, in China s-au inregistrat 280.000 de patente, tara plasandu-se pe locul trei in lume, dupa Japonia si SUA. Intentia conducatorilor economiei chineze este sa atinga in 2015 un nivel de 2,5% din BIP alocat cercetarii, ceea ce inseamna dublu fata de 2002.

Actualul plan cincinal se concentraza pe industrii strategice emergente, ca: tehnologiile informationale din noua gneratie, conservarea energiei, biotehnologia, productia de echipamente “high end”, energie regenerabila, materiale alternative. China are in vedere folosirea de combustibili alternativi in productia de automobile.

Aceste cateva industrii de varf reprezinta in prezent 3% din BIP, iar China intentioneaza ca, pana in anul 2020, proportia respectiva sa urce la 20%.

Sursa : ziare.com