Este EVIDENT: Grecia a dat faliment

Agenţia de rating Moody’s a anunţat că menţine nota ‘C’ atribuită Greciei, cea mai scăzută de pe scara sa, considerând că această ţară se află în incapacitate de plată a datoriei sale, transmite AFP.

‘Potrivit definiţiilor Moody’s, acest schimb de obligaţiuni reprezintă un ‘schimb forţat’ şi deci un faliment al datoriei’, se arată într-un comunicat al agenţiei.

Guvernul grec a făcut cunoscut că 85,8% din deţinătorii privaţi de obligaţiuni au acceptat vineri schimbul de bonduri. Autorităţile elene aveau nevoie de un grad de participare de 75% pentru a putea demara tranzacţia. De asemenea, Atena a adăugat că la final rata de participare ar putea să ajungă la 95,7%, prin utilizarea clauzelor de acţiune colectivă care obligă deţinătorii de obligaţiuni să accepte termenii schimbului.

Fitch Ratings a revizuit în scădere ratingul Greciei pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală, de la ‘C’ la ‘RD’ (Restricted Default – intrare restricţionată în incapacitate de plată), în urma confirmării de către guvernul elen şi oficiali ai zonei euro a faptului că schimbul de obligaţiuni suverane elene va continua. Sursa : capital.ro

Grecia, în toiul exploziei sociale

Atena arată ca după război

Parlamentarii greci au ales austeritatea şi să rămână în zona euro, în ciuda protestelor violente ale populaţiei în urma cărora capitala elenă arată ca după război.

Înconjuraţi de peste 100.000 de persoane care strigau din stradă împotriva introducerii unor noi măsuri de austeritate, parlamentarii greci au votat, luni, aproape de ora unu noaptea, planul de economii. Cu acesta, Guvernul elen trebuie să se prezinte, mâine, la Bruxelles, în faţa miniştrilor de Finanţe din Eurogrup pentru ca aceştia să-şi dea acordul pentru deblocarea unui nou pachet financiar de 130 de milioane de euro necesar Greciei pentru a nu intra în incapacitate de plată luna viitoare. Atmosfera a fost tensionată nu numai în exteriorul Parlamentului elen, ci şi în interiorul plenului, unde au ajuns şi gazele lacrimogene pe care poliţia le-a folosit pentru a-i împiedica pe protestatari să pătrundă în incinta Legislativului.

45 de clădiri au fost incendiate în capitala elenă Foto: reuters

Cortegiul preoţilor

La începutul după-amiezii, în Piaţa Syntagma veniseră să protesteze, la chemarea sindicatelor, mai ales persoane mature şi în vârstă – multe dintre ele care au cunoscut dictatura militară şi căderea acesteia în 1973. Printre sindicalişti, un cortegiu de preoţi ortodocşi. Dacă până acum, politicienii nu au îndrăznit să se atingă de bunăstarea Bisericii Ortodoxe Greceşti, acum salariile preoţilor care sunt angajaţi la stat ca funcţionari vor fi tăiate.

Dar cum nimeni nu crede în eficienţa măsurilor anunţate în martie 2010, de a impune Bisericii impozite pe terenurile deţinute, pe donaţii şi moşteniri, tineri prezenţi la protest au început să arunce cu hârtii mototolite spre prelaţi, înainte ca ceilalţi participanţi la miting să le ceară să se potolească. Primele incidente au început după-amiază, când un grup de protestatari au încercat să rupă cordonul de poliţie şi să forţeze intrarea în Legislativ. Forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene şi bastoane.

Ciocniri între protestatari şi poliţie  Foto: Reuters

Abia după ce s-a lăsat întunericul, ziariştii s-au lămurit de ce mulţi dintre cei prezenţi în piaţă purtau ochelari de înot, măşti de gaze, căşti de motocicletă sau aveau faţa vopsită. Aceştia au declanşat infernul aruncând cu tot ce le cădea în mână spre poliţişti, inclusiv cu sticle incendiare. Grupurile de tineri mascaţi au fost împinse de scutieri spre străzile adiacente din jurul Parlamentului, iar aceştia au început să distrugă şi să dea foc la tot ceea ce le ieşea în cale.

În câteva ore, peste 45 de clădiri au fost avariate total sau parţial de incendiile de origine criminală, 150 de magazine au fost vandalizate, potrivit datelor oficiale. Ministerul Sănătăţii a anunţat că 54 de cetăţeni au fost răniţi, iar poliţia a menţionat că 68 de poliţişti au suferit răni.

Bande bine organizate

Persoane violente au vizat o serie de „clădiri emblematice, zece edificii neoclasice” de la începutul secolului XX, printre care şi două cinematografe istorice, a precizat viceprimarul Andreas Varelas. Ieri la prânz, echipele municipale continuau să strângă fragmente de marmură smulse din trotuare şi utilizate ca proiectile, precum şi alte cioburi sau obiecte fumegânde din coşurile de gunoi. „Ne-am fi aşteptat la un răspuns mai bun din partea poliţiei”, a afirmat Varelas, în timp ce presa cerea demisia ministrului de Interne.

În spatele baricadelor improvizate  Foto: afp

Poliţia a anunţat 67 de arestări în rândul protestatarilor violenţi, care, potrivit unei surse din poliţie, au acţionat mai multe ore în grupuri mici şi foarte organizate. Potrivit aceleiaşi surse, acest nucleu dur de circa o mie de persoane a antrenat sporadic în violenţe alte câteva sute de persoane.

„Acest lucru aminteşte de decembrie 2008″, când moartea unui adolescent, ucis de un poliţist, a declanşat aproape o lună de violenţe urbane, a declarat viceprimarul Andreas Varelas.

Protestele s-au extins şi în insule

Manifestaţii împotriva măsurilor de austeritate au avut loc şi la Salonic, şi aici fiind vandalizate câteva clădiri. Proteste s-au înregistrat şi în insulele Corfu şi Creta, potrivit televiziunii de stat. În localitatea Volos, protestatarii au intrat în primărie şi au dat foc documentelor pe care le-au găsit.

Anticipate

Purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Pantelis Kapsis, a anunţat că în aprilie vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. „Acest Guvern are o lună, o lună şi jumătate la dispoziţie; alegerile vor avea loc în aprilie”, a declarat Kapsis. Teoretic, mandatul actualului Guvern putea dura până în octombrie 2013.

Angajamente doar pe hârtie?

Puterea şi opoziţia s-au unit ca să voteze noile măsuri de austeritate Foto: reuters

Votul privind noul pachet de măsuri de austeritate a trecut, dar a făcut victime şi în rândul parlamentarilor. Dintre cei 278 de deputaţi prezenţi, 199 au votat pentru, 74 împotrivă, 22 au absentat. Planul a primit aprobarea principalelor două partide, socialiştii din Pasok şi Noua Democraţie (conservatori), care participă la Guvernul de coaliţie al premierului Lucas Papademos. Însă peste 43 dintre cei 153 de deputaţi socialişti au votat împotriva proiectului. Ei au fost excluşi imediat din grupul parlamentar al Pasok, în urma unei decizii scrise a liderului formaţiunii, Giorgios Papandreu, adresată preşedintelui Parlamentului. Liderul conservatorilor, Antonio Samaras, i-a îndemnat pe deputaţii săi să voteze măsurile de austeritate, promiţându-le în schimb că va obţine alegeri anticipate cât mai repede. Acest lucru s-a şi întâmplat, guvernul anunţând scrutinul legislativ anticipat pentru luna aprilie. În ciuda votului deputaţilor, sunt voci care spun că „cine crede că viitoarele guverne elene vor sau pot să menţină criteriile impuse de creditorii internaţionali (aşa cum a cerut UE şi FMI) nu a înţeles Grecia deloc. Toţi sunt sortiţi eşecului pentru că structurile greceşti sunt aşa cum sunt”, scrie „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Dar ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat că promisiunile grecilor privind măsurile de austeritate nu mai sunt suficiente pentru că prea multe au fost încălcate, iar ţara, care a fost „un sac fără fund”. „Promisiunile Greciei nu mai sunt suficiente. Cu un nou program de austeritate, trebuie mai întâi să aplice o parte din programul vechi şi să economisească”, a arătat Schaeuble.

Grecii au luat calea Australiei

De câteva luni, zeci de greci, mai ales tineri, bat la porţile unei mari clădiri din strada Lonsdale în inima oraşului Melbourne. Clădirea din 1940 găzduieşte cartierul general al celei mai mari comunităţi greceşti din Australia.

În scene amintind de marea goană după aur de la începutul secolului al XX-lea, bărbaţi şi femei au plecat în cealaltă parte a lumii în căutarea unei vieţi mai bune. Spre deosebire de străbunicii şi bunicii lor, aceşti noi imigranţi sunt oameni realizaţi, specialişti în diverse domenii „Sunt toţi absolvenţi de universitate, ingineri, arhitecţi, mecanici, profesori care acceptă orice slujbă pentru a obţine un ban”, spune Bill Papastergiades, preşedintele şi avocatul comunităţii, citat de „Guardian”.

Şomajul îi obligă pe tineri să migreze

Din vara anului trecut, liderii comunităţii din Melbourne spun că au fost invadaţi cu sute de scrisori, e-mailuri şi telefoane ale compatrioţilor disperaţi să vină în Australia.

Doar anul acesta 2.500 de greci s-au mutat în Australia, iar oficialii de la Atena spun că alţi 40.000 au început procesul destul de greoi de a se stabili la antipozi. Două generaţii ar putea fi pierdute din cauza marii crize economice a Greciei. Noua diaspora, spun experţii, va cuprinde aproape sigur greci mai tineri care sunt bine educaţi şi vorbesc mai multe limbi, dar nu mai pot supravieţui într-o ţară a cărei economie este în cădere liberă.

Un studiu recent al Universităţii Salonic a arătat că marea majoritate a grecilor optează acum să lucreze în afara graniţelor, cu tânăra generaţie îndreptându-se spre ţări diferite, cum ar fi Rusia, China şi chiar Iran. Sursa : adevarul.ro

INEVITABILUL S-A PRODUS: Liderii europeni au decis reducerea cu 50% a datoriei Greciei

Liderii statelor din zona euro şi băncile creditoare au ajuns joi, la primele ore ale dimineţii, la un acord pentru reducerea cu 50% a datoriei Greciei, au anunţat surse diplomatice europene, citate de France Presse. De aseară până azi dimineață, au mai fost luate încă două decizii importante: cea privind recapitalizarea băncilor și cea legată de majorarea forței de acțiune a Fodului European de Stabilitate Financiară (EFSF).

“Acordul este aproape sigur”, a indicat un diplomat european. “Credem că avem un acord”, a spus un alt diplomat de la Bruxelles, transmite Agerpres.

Cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, directorul general al FMI, Christine Lagarde, şi liderul Eurogrupului Jean-Claude Juncker au intervenit personal, în cursul nopţii, pentru a încerca să deblocheze negocierile cu reprezentanţii sectorului bancar.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a fost cel care a făcut marele anunț. El a salutat încheierea “unui plan ambiţios” şi “credibil” împotriva crizei din zona euro, după anunţul privind reducerea datoriei Greciei cu 100 miliarde de euro, graţie renunţării de către bănci la peste 50% din creanţele lor, transmite AFP.”Am adoptat elementele unui răspuns global, ale unui răspuns ambiţios, ale unui răspuns credibil la criza prin care trece zona euro”, a anunţat Sarkozy într-o conferinţă de presă susținută azi noapte, la Bruxelles, la încheierea summit-ului european care a durat 10 ore.”Cred că lumea întreagă va răsufla uşurată aflând rezultatul, deoarece ea aşteaptă răspunsuri puternice din partea zonei euro”, a adăugat Sarkozy, evocând “o posibilă catastrofă” în cazul în care nu se ajungea la un acord.Efortul băncilor “reprezintă 100 miliarde de euro”, a precizat Sarkozy, insistând asupra caracterului “voluntar”, care “exclude perspectiva unei incapacităţi de plată” a Atenei.

Anterior, Institutul de finanţe internaţionale (IIF) a anunţat că marile bănci creditoare ale Greciei şi liderii statelor din zona euro nu reuşiseră să ajungă la un acord privind mijloacele care să permită reducerea suplimentară a datoriei Greciei.

Acord privind recapitalizarea băncilor

Decizia privind reducerea cu 50% a datoriei Greciei nu este singura veste bună de după summit-ul liderilor din UE, desfășurat începând cu seara zilei de ieri. Oficialii europeni au ajuns la un acord și în ceea ce privește subiectul recapitalizării băncilor.

Cele 27 state membre UE au convenit un set de măsuri care să rezolve nevoia de a asigura finanţarea pe termen mediu a băncilor, pentru a evita o criză a creditelor şi pentru a proteja fluxul de credit către economia reală.

Referitor la capitalizarea băncilor, declaraţia liderilor statelor UE arată că există un acord larg cu privire la necesitatea unei rate superioare a capitalului de 9% din capitalul de cea mai înaltă calitate şi, după estimarea evaluării de piaţă a expunerilor la datoria suverană, ambele începând din 30 septembrie 2011, pentru crearea unui sistem de amortizare temporar, care se justifică prin aceste circumstanţe excepţionale.

Acest obiectiv cantitativ în ceea ce privește capitalul băncilor va trebui atins până la 30 iunie 2012, pe baza planurilor convenite cu autorităţile de supraveghere naţionale şi coordonate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). Această evaluare nu va afecta normele de raportare financiară relevante.

EFSF, mai puternic ca oricând

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a salutat, astăzi, ”progresele substanţiale” realizate în cadrul summitului european de la Bruxelles, felicitându-i pe liderii din zona euro pentru că au pus pe picioare “un program care va răspunde crizei din regiune”.

“De acum, am intenţia de a recomanda consiliului de administraţie al FMI vărsarea următoarei tranşe de împrumut” Greciei, a anunţat ea într-un comunicat, subliniind că aplicarea reformelor economice acceptate de Atena rămâne “esenţială”.

Ridicarea capacităţii Instrumentului European de Stabilitate Financiară (EFSF), care va fi sporită de la 440 la 1.000 de miliarde de euro, “poate întări apărarea Europei împotriva contagiunii” crizei la alte ţări, a spus Lagarde.

Totuşi, a avertizat ea, “va fi importantă detalierea suplimentară a modalităţilor de funcţionare a EFSF întărit”.

În plus, şefa FMI a calificat drept “un important pas înainte” decizia de a recapitaliza băncile, cu suma de 106 miliarde de euro, conform unui document publicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Totuşi, pieţele apreciază că nevoile ar fi mult mai mari, iar FMI-ul a vorbit despre 200 de miliarde de euro.

“Restabilirea creşterii depinde de un sector financiar solid şi întărirea capitalului băncilor este cheia”, a subliniat ea. De asemenea, Christine Lagarde a salutat “deciziile de întărire a coordonării economice şi bugetare în cadrul zonei euro, precum şi angajamentul de a realiza o uniune economică pe măsura uniunii monetare”. Sursa : evz.ro

Haos la bursele europene. Parisul se prăbușește. “Oamenii sunt nervoşi din cauza Greciei”

Acţiunile la bursele asiatice au scăzut, luni, iar moneda euro a atins cel mai redus nivel în raport cu dolarul din ultimele şase luni, după ce demisia unui membru al conducerii Băncii Centrale Europene a sporit îngrijorările referitoare la capacitatea Europei de a gestiona problema crizei datoriilor, transmit Reuters şi AP.

UPDATE: Indicele CAC 40 al Bursei de la Paris a deschis în scădere puternică, de peste 4%. Nici celelelate piețe de capital n-o duc foarte bine. Bursa de la Londra are o scădere de peste 2%, în timp ce Frankfurt prezintă o scădere de 2,5%.

Bursa de la București a deschis, de asemenea, pe roșu, toți cei trei indici principali având scăderi de aproximativ 2,70.%.

Băncile franceze, cu o expunere ridicată la criza datoriilor din statele periferice ale zonei euro, au înregistrat declinuri semnificative la bursa de la Paris, după ce la sfârşitul săptămânii trecute surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că agenţia de evaluare financiară Moody’s ar putea retrograda ratingurile celor mai mari bănci franceze, BNP Paribas SA, Societe Generale SA şi Credit Agricole SA, din cauza expunerii lor la datoria suverană a Greciei.

În 15 iunie, Moody’s a plasat sub revizuire, pentru o posibilă retrogradare, ratingurile celor trei grupuri bancare din Franţa. Agenţia a precizat că în cazul BNP Paribas şi Credit Agricole este puţin probabil ca procesul de revizuire să conducă la o retrogradare mai mare de o treaptă. În schimb, în cazul Societe Generale este posibil ca ratingurile pentru datorii şi depozite să fie retrogradate cu până la două trepte. Intervalul de trei luni, necesar în general pentru finalizarea analizelor Moody’s, se apropie de sfârşit săptămâna acesta, au declarat sursele.

Luni dimineaţă, la bursa de la Paris, acţiunile BNP Paribas, Credit Agricole şi Societe Generale înregistrau un declin de aproximativ 10%, în timp ce la bursa din Frankfurt, acţiunile Deutsche Bank au scăzut cu 7,73%, acţiunile Commerzbank cu 6,82% iar la bursa de la Madrid, acţiunile celei mai mari bănci din zona euro, Santander, au înregistrat un declin de 4,85%.

‘Oamenii sunt nervoşi din cauza Greciei şi a altor ţări din zona euro şi de aceea investitorii se refugiază înspre dolar’, a arătat Tetsu Emori, manager de fonduri al Astmax Co Ltd. în Tokyo.

Intenţia economistului-şef al BCE Juergen Stark de a demisiona din funcţie subliniază disensiunile interne referitoare la programul de cumpărare de obligaţiuni, una dintre principale ‘arme’ ale instituţiei în lupta cu criza datoriilor.

Indicele japonez Nikkei a pierdut 2,1%, iar cel din Hong Kong a scăzut cu 3%.

Pieţele financiare din Coreea de Sud, China şi Taiwan sunt închise luni datorită unor sărbători naţionale.

Euro a scăzut până la nivelul de 1,3550 dolari, cel mai slab nivel din luna februarie până în prezent, pentru ca ulterior să se tranzacţioneze cu 1,3585 dolari.

SURSA: Agerpres  / capital.ro

Experimentul Grecia si instaurarea Guvernului Mondial

Criza economica din Grecia, provocata de zona euro, se adanceste si s-ar putea ajunge la o masura fara precedent pentru istoria economica a unei tari, ne anunta specialistii de la Financial Times. Ar fi pentru prima oara cand o tara ar fi nevoita sa renunte la suveranitatea sa pentru a fi salvata de la faliment. Mai precis, posturi cheie din guvernul elen, cele referitoare la economie, industrie, energie, finante etc. ar urma sa fie conduse de autoritati straine, desemnate de Banca Mondiala si FMI.

Experimentul grecesc ar fi o urmare a altor doua variante “mai mici” – Bulgaria (cu acea constructie economica bazata pe marca germana, cu un consiliu economic al specialistilor nemti) si Moldova (cu zona de dominatie americana si transferul economic in dolari), ambele cu rezultate vizibile la vremea lor. Problema, insa, e ca in niciuna din variantele anterioare, niciunul din cele doua state nu fusese nevoit sa renunte la suveranitate. Practic, daca precedentul elen va reusi, atunci va da mana libera FMI si Banca Mondiala sa puna stapanire directa pe economiile altor state europene, sau din alet zone ale lumii, marcand pentru prima oara un Guvern Mondial, chiar daca, intr-o prima faza, doar economic.

Fireste ca analizele economice dau nastere mai multor teorii ale conspiratiei. Prima spune ca experimentul elen este condus de Oculta Mondiala, de cei care conduc lumea si in mainile carora se afla FMI si BM si care doresc sa inrobeasca toate statele lumii intr-o singura guvernare, dupa acesti teoreticieni ai conspiratiei fiind vorba despre una satanica. Si in acest context se spune ca a fost aleasa Grecia, pentru ca a fost prima tara in care a triumfat crestinismul. De aici s-a raspandit evangelia in toate colturile lumii. Asa ca lovirea Greciei ar fi la fel de simbolica precum lovirea turnurilor gemene de la WTC, simbol suprem al masoneriei evreiesti mondiale. Asa sustin aceste teorii ale conspiratiei. Economistii planetei spun, insa, ca nu e vorba de nimic altceva decat de o masura economica de redresare, e adevarat, fara precedent.

Oficialii spera ca aproximativ jumatate din finantarea noua de 60-70 de miliarde euro, de care Atena are nevoie pana la finele anului 2013, sa fie obtinuta fara a se recurge la noi datorii. Astfel, o mare parte din aceste fonduri ar putea fi acoperite prin vanzarea unor active de stat si modificarii ale conditiilor de plata catre detinatorii privati de obligatiuni. De asemenea, statele din zona euro si Fondul Monetar International ar trebui sa vina, la randul lor, cu imprumuturi de 30-35 miliarde de euro, suma care se adauga pachetului de 110 miliarde euro stabilit anul trecut.

Planul economic mondial ar putea sa cada prin opozitia populatiei elene, dar , mai ales, prin protestele vehemente ale Bisericii Ortodoxe Grecesti, foarte puternica pe plan local, cea care s-a opus si implementarii pasapoartelor biometrice, cartilor de identiate cu chip etc. Biserica deja protesteaza impotriva pierderii suveranitatii economice a Greciei, acuzand o opera satanica si pericolul constituirii unui Guvern Mondial, asa cum este prevazut in Apocalipsa. “Numai un orb nu poate sa nu vada aceste masuri mondiale, menite sa desfiinteze statele, sa loveasca in crestinism si in ortodoxie, in suveranitatea unui popor”, acuza liderii religiosi de la Atena.

Ca o masura disperata, Grecia spera sa obtina din vanzarea unor companii de stat aproape 50 de miliarde de euro pana in 2015. Pentru anul acesta grecii vor vinde porturi, aeroporturi, si chiar un cazino, sperand sa stranga peste 15 miliarde de euro. Fondul Monetar International aduce insa o raza de speranta, respingand informatiile potrivit carora Grecia ar fi ratat toate tintele fiscale: “Informatiile recente din presa referitoare la concluziile misiunii de evaluare sunt neadevarate”, a afirmat un purtator de cuvant al FMI.

El a continuat, declarand ca discutiile cu autoritatile din Grecia continua, realizeaza progrese si se vor incheia in curand. Potrivit Reuters, FMI si UE discuta despre un nou pachet de ajutor pe care l-ar putea primi Grecia, in valoare de 65 de miliarde de euro.

Sursa : agentia.org

Financial Times: Grecia trebuie sa renunte la suveranitate pentru bani de la UE

Liderii Europei analizeaza in aceste zile aplicarea unor masuri fara precedent in istoria economica a unei tari. Grecia ar putea fi fortata sa renunte la o parte din suveranitate si sa accepte o interventie externa in economia elena.

“Vesti importante de pe forntul Greciei. Pentru a putea beneficia in continuare de planurile de salvare europene, aceasta tara va fi nevoita sa renunte la o parte din suveranitate” – anunta jurnalistii de laBusiness Insider, care citeaza Financial Times.

Mai exact, este vorba de faptul ca, autoritati din afara Greciei, vor ocupa functii importante in institutii care se ocupa cu colectarea taxelor (o mare problema in Grecia) si privatizarile. Deocamdata, insa, nimic din toate acestea nu este sigur. Sunt doar variante de lucru, care se afla pe masa liderilor europeni, si, in mor cert, politicienii de la Atena vor face scandal.

Cu toate acestea, trebuie mentionat ca, pana acum, orice incercare de taiere a deficitului a esuat, iar UE, FMI si Banca Centrala Europeana s-au opus vehement la orice incercare de restructurare a creditelor, pentru a nu crea un precedent.

Grecia are nevoie de bani, cat mai multi bani!

Oficialii spera ca aproximativ jumatate din finantarea noua de 60-70 de miliarde euro, de care Atena are nevoie pana la finele anului 2013, sa fie obtinuta fara a se recurge la noi datorii, scriu si jurnalistii de la Ziarul Financiar. Astfel, o mare parte din aceste fonduri ar putea fi acoperite prinvanzarea unor active de stat si modificarii ale conditiilor de plata catre detinatorii privati de obligatiuni.

De asemenea, statele din zona euro si Fondul Monetar International ar trebui sa vina, la randul lor, cu imprumuturi de 30-35 miliarde de euro, suma care se adauga pachetului de 110 miliarde euro stabilit anul trecut. Oficialii au avertizat, insa, ca aproape fiecare componenta a noului pachet a intampinat opozitia hotarata a cel putin unui guvern si a unei institutii implicate in negocieri, astfel ca acordul … poate sa cada. Sursa : stirileprotv.ro