Ce se va întâmpla cu stocarea convorbirilor telefonice, SMS-urilor şi e-mail-urilor

Comisia Europeană a anunţat luni că va pregăti o propunere de modificare a directivei privind păstrarea datelor din telecomunicaţii, după consultări cu autorităţile de aplicare a legii, cu sistemul judiciar, cu autoritățile de protecţie a datelor, cu sectorul industrial şi cu societatea civilă.

Comisia Europeană (CE) a adoptat luni un raport de evaluare a Directivei privind păstrarea datelor, care prezintă învăţămintele reţinute de la adoptarea directivei în 2006. Directiva a stabilit ca datele să fie păstrate pentru a răspunde provocărilor urgente în materie de securitate, survenite în urma atacurilor teroriste din Madrid, în 2004, şi din Londra, în 2005.

Concluzia raportului CE este că păstrarea datelor din telecomunicaţii joacă un rol important în protejarea populaţiei împotriva pericolelor generate de infracţiunile grave. Aceste date oferă probe esenţiale pentru soluţionarea cazurilor de infracţiuni şi pentru asigurarea dreptăţii.

Cu toate acestea, transpunerea directivei a fost inegală, iar diferenţele persistente dintre legislaţiile statelor membre creează dificultăţi pentru prestatorii de servicii de telecomunicaţii. În plus, directiva nu garantează în sine faptul că stocarea, descărcarea şi utilizarea datelor respectă pe deplin dreptul la viaţă privată şi la protecţia datelor cu caracter personal, ceea ce a dus la anularea legislaţiei de transpunere a directivei de către instanţele din unele state membre, arată Comisia Europeană.

CE va proceda la analizarea actualelor norme privind păstrarea datelor, organizând, în lunile următoare, consultări cu autorităţile poliţieneşti şi judiciare, cu sectorul industrial, cu autorităţile de protecţie a datelor şi cu societatea civilă, în vederea propunerii unui cadru juridic îmbunătăţit.

“Avem nevoie de o abordare mai proporţională şi comună la nivelul întregii UE în această privinţă. Prin urmare, intenţionez să revizuiesc directiva pentru a stabili în mod clar persoanele care au dreptul de acces la aceste date, precum şi scopul şi procedurile de accesare a acestora”, a afirmat Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne.

Autorităţile responsabile cu punerea în aplicare a legii din cele mai multe state membre au raportat că păstrarea datelor joacă un rol central pentru protecţia publicului împotriva criminalităţii prin sprijinirea investigaţiilor. Aceste date oferă indicii valoroase şi dovezi care au fost utilizate pentru condamnarea infractorilor şi pentru achitarea suspecţilor nevinovaţi în cazuri care, fără aceste informaţii, nu ar fi fost niciodată soluţionate.

Totuşi, directiva a fost criticată de către autorităţile de resort pentru că nu oferă suficiente garanţii asupra modului în care datele sunt păstrate, accesate şi utilizate. Aşa s-a întâmplat şi în România, unde Legea nr. 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a fost declarată neconstituţională la 8 noiembrie 2009.

Şi Curtea Constituţională germană a decis anul trecut că legea privind stocarea timp de şase luni a datelor conţinute în comunicaţiile telefonice, prin internet şi e-mail nu este conformă cu legea fundamentală şi a dat ordin pentru ştergerea datelor reţinute până atunci.

Majoritatea guvernelor europene şi Parlamentul European au aprobat directiva. Irlanda, susţinută de Slovacia, a contestat-o la Curtea Europeană de Justiţie, pe motiv că baza juridică a acesteia ar fi trebuit să fie alta şi să ţină de justiţie şi afaceri interne, nu de piaţă internă. Dublinul a pierdut, însă, cauza la Curtea Europeană de Justiţie.

Legea nr. 298/2008 privitoare la retenţia datelor a fost adoptată de Parlamentul de la Bucureşti la 18 noiembrie 2008, a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu şi ulterior publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21 noiembrie 2008.

Potrivit legii, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă din România ar fi fost obligaţi să stocheze timp de şase luni numărul de telefon al apelantului şi al celui care a fost apelat, adresa abonatului, locul unde se află cel care este apelat, când a fost făcut apelul şi cât durează convorbirea telefonică. De asemenea, toţi operatorii de telefonie fixă şi mobilă erau obligaţi să stocheze timp de şase luni SMS-urile trimise, destinatarul şi momentul trimiterii. Similar, cei care furnizau servicii de internet erau obligaţi să stocheze timp de şase luni următoarele date despre navigarea pe internet: numele, adresa fizică şi IP-ul celui care s-a conectat la internet, data şi ora la care s-a conectat, precum şi data şi ora la care s-a realizat deconectarea.

Legea prevedea ca toate informaţiile înregistrate în această perioadă să fie puse la dispoziţia procurorilor, în urma unei cereri aprobate de preşedintele instanţei de judecată căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în prima instanţă, dacă informaţiile indică pregătirea unei infracţiuni grave, potrivit articolului 15 din actul normativ.

Controversele au început în ianuarie 2009, cu puţin timp înainte de a trebui ca legea să intre în vigoare.

ONG-urile au reclamat imediat că legea încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale, că România va deveni o ţară a lui Big Brother, iar cetăţenii ei vor fi transformaţi în roboţi controlaţi şi controlabili de către autorităţile statului, în urma legii care prevede stocarea datelor telefonice. Ca urmare, mai multe ONG-uri au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională. S-a ajuns chiar şi la marşuri de protest.

La rândul său, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că unele din noile prevederi privind reţinerea datelor telefonice încurcă activitatea procurorilor şi a spus că va propune Ministerului Justiţiei modificarea acestora.

Şi George Maior, directorul SRI, a afirmat că Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului va conduce la birocratizarea activităţii Serviciului. Există, în lege, o confuzie între zona obţinerii de informaţii şi aceea legată de zona judiciară, a explicat Maior.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a cerut o dezbatere publică pe tema noilor prevederi legale privind stocarea datelor privind convorbirile telefonice şi traficul pe internet, argumentând că există încă o teamă că astfel de instrumente ar putea să fie folosite în mod abuziv.

Supus acestor presiuni, Guvernul a adoptat un memorandum de amânare a aplicării prevederilor Legii 298/2008 până la 31 decembrie 2009. “Prin intrarea în vigoare a acestei legi, activitatea de urmărire penală este mult îngreunată şi în unele cazuri chiar blocată. În plus, nu toţi furnizorii  de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice sunt pregătiţi conform prevederilor legale pentru a respecta confidenţialitatea datelor solicitate şi nici nu pot asigura într-un mod unitar gestionarea procesului de reţinere şi prelucrare a datelor”, a precizat Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale(MCSI).

De altfel, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a declarat că impedimentele pe care le implică Legea 298 privind reţinerea datelor telefonice au afectat anchetele în cazul Ciorogârla şi ale atacurilor de la Braşov şi de la o bancă din Cluj, Kovesi spunând că suspendarea legii este o idee bună.

Totuşi, şeful de atunci al Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş, a declarat la 27 februarie 2009, pentru NewsIn, că aplicarea Legii 298/2008 nu este suspendată, pentru că Guvernul a aprobat doar un memorandum care prevede etapizarea aplicării actului normativ. Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE) a explicat faptul că o lege poate fi suspendată doar printr-o altă lege sau o OUG. Puşcaş a mai spus că, dacă Legea privind reţinerea datelor nu era aprobată de Guvernul Tăriceanu în noiembrie 2008, România ar fi intrat în procedura de infringement.

La rândul său, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale de la vremea aceea, Gabriel Sandu, a declarat, pentru NewsIn, că nu va elabora o Ordonanţă de Urgenţă prin care să se suspende aplicarea Legii 298/2008, întărind ideea că în şedinţa de guvern s-a aprobat doar punctul referitor la elaborarea unui plan operaţional prin care să fie asigurate toate premisele aplicării acestei legi în cele mai bune condiţii.

Toate aceste cacofonii au luat sfârşit în momentul în care Legea nr 298/2008 a stocării datelor a fost declarată neconstituţională, la 8 octombrie 2009, CCR luând în discuţie o excepţie invocată de Comisariatul pentru Societate Civilă în cadrul unui proces intentat companiei de telefonie mobilă Orange.

În excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Comisariatul arăta că Legea 298 nu ar respecta dispoziţiile mai multor articole din Constituţie care reglementează drepturi fundamentale ale omului: articolul 28, privind secretul corespondenţei, articolul 26 privind viaţa intimă familială şi privată, articolul 25 privind libera circulaţie şi articolul 30 privind libertatea de exprimare.

Curtea Constituţională a arătat ulterior, în motivarea deciziei sale prin care Legea 298/2008 privind stocarea datelor telefonice a fost declarată neconstituţională, că textul este redactat “ambiguu”, afectează drepturi şi libertăţi fundamentale şi deschide posibilitatea unor “abuzuri” prin reţinerea datelor utilizatorilor.

“Vreau să vă atrag atenţia în legătură cu cât de departe putem merge cu tehnologia IT în viaţa privată a persoanelor.  De exemplu în România, urmând recomandările Uniunii Europene, a fost adoptată o lege privind stocarea apelurilor telefonice. Legea a fost respinsă de Curtea Constituţională, iar în România a fost o dezbatere extrem de largă pe această temă. Probabil în ţările foste comuniste este mult mai dificil să le explici cetăţenilor de ce aceste date trebuie să fie stocate şi folosite de autorităţi în caz de necesitate”, comenta în 2009 preşedintele Traian Băsescu, la un forum IT, referindu-se la Legea privind stocarea datelor telefonice.

Comisia Europeană nu a luat poziţie faţă de respingerea de către Curtea Constituţională a legii de implementare a directivei UE privind stocarea datelor, însă precedente din alte state membre arătau că România era obligată să modifice legea şi să aplice dreptul european.

“Nu comentăm asupra acestei decizii a Curţii Constituţionale, este o chestiune internă”, a declarat pentru NewsIn Michele Cercone, purtător de cuvânt al comisarului pentru justiţie, securitate şi libertăţi cetăţeneşti. Întrebat în legătură cu posibilele consecinţe ale netranspunerii directivei europene privind stocarea datelor în legislaţia românească, Cercone a spus că nu doreşte să speculeze asupra unor “situaţii ipotetice”.

Teoretic, Comisia Europeană ar putea demara o procedură de încălcare a Tratatului (infringement), dacă România nu adoptă o lege de implementare a directivei.

Imediat după ce a fost declarată neconstituţională Legea 298/2008, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, declara pentru NewsIn că speră că un proiect de modificare a legii va fi promovat repede. “Legea privind retenţia datelor, încă de la momentul adoptării, am considerat că ne îngreunează activitatea foarte mult. De aceea am şi propus ministrului de justiţie modificarea acestei legi, încă de la începutul anului, am şi participat la un grup de lucru pentru finalizarea proiectului de modificare. Sper că proiectul de modificare a aceastei legi care a fost declarată neconstituţională va fi promovat cat mai repede”, a spus Kovesi.

La rândul său, ministerul condus atunci de PSD-isul Gabriel Sandu a promis că va cauta soluţii de evitare a infringementului, după ce Legea 298 a fost declarată neconstituţională. Ministerul Comunicaţiilor dădea asigurări că se va consulta cu serviciile Comisiei Europene pentru a analiza situaţia creată, în vederea identificării posibilelor soluţii pentru ca legislaţia românească să fie conformă cu acquis-ul comunitar.

De atunci, au căzut guverne, au venit alegeri, s-au format alte guverne, dar nimeni nu a mai vorbit despre o nouă formă a defunctei legi 298/2008. Pe agenda Parlamentului nu apare nicio astfel de lege şi niciun minister nu a anunţat că pune în dezbatere publică vreun proiect de lege referitor la aplicarea directivei europene.

Sursa : money.ro

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 428 other followers

%d bloggers like this: