Prima pagină > societati secrete > Ce caută în Balcani şefii marilor servicii secrete

Ce caută în Balcani şefii marilor servicii secrete

 

Evenimentele neprevăzute din Turcia, criza din Siria şi acutizarea relaţiilor din Transnistria i-au adus pe cei mai informaţi oameni din lume în zonă, sunt de părere analiştii.

Săptămâna aceasta, în România s-au aflat doi dintre cei mai informaţi oameni din lumea: Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, care a condus ani de zile serviciile secrete ruse, FSB (fost KGB) şi John Brennan, directorul CIA.

La începutul săptămânii trecute, în zonă, mai precis în Turcia, s-a aflat şi şeful Mossad, Tamir Pardo. Vizitele celor trei vine pe fundalul unor evenimente ce au luat pe nepregătite chiar şi cele mai tari servicii secrete din lume: protestele violente din Turcia, scandalurile politice din Bulgaria şi Cehia, care s-ar putea solda cu noi crize politice, şi conflictul îngheţat din Transnistria care riscă să se încălzească. Toate acestea influenţează strategiile administraţiilor statelor pe care le reprezintă pentru gestionarea celei mai fierbinţi zone din lume, la momentul acesta, Siria, care ar putea destabiliza Orientul Mijlociu.

Siria, problema fierbinte

Siria a devenit un punct central în confruntarea dintre Rusia şi Occident, iar după ultimul summit G-8, ce s-a încheiat miercuri, în Marea Britanie, s-a văzut că Vladimir Putin nu are de gând să cedeze prea uşor presiunilor din partea occidentalilor care îi cer să nu-l mai sprijine pe Bashar al Assad şi să permită cel puţin instituirea unei zone de excludere aeriană. SUA şi aliaţii săi nu ar fi ţinut prea tare seamă de ce spune preşedintele rus, dar acum s-au trezit că au mai multe probleme cu mai multe în propria ogradă: revolte anti-guvernamentale în Turcia, probleme de corupţie care au atins şi servicile secrete a două din statele membre NATO – Bulgaria şi Cehia.

Şeful CIA  a a vrut să afle de la surse cât mai apropiate ce se întâmplă în zonă, şi cu această ocazie să discute şi despre diverse scenarii privind Siria. De altfel, serviciile secrete române şi cele ruse au informaţii mai bune în zonă chiar şi decât americanii cu toate sistemele lor de supraveghere prin satelit, munca de culegere de informaţii în teren este încă larg folosită de cele două servicii, la care se adaugă sursele pe care le au în zonă, unele păstrate din timpul comunismului.

Interesul Moscovei 

Moscova are nevoie şi ea de sprijin în tabăra NATO în cea ce priveşte Siria, iar poziţia Bucureştiului este cea mai apropiată de cea rusă în ceea ce priveşte înarmarea rebelilor sirieni. Moscova a simţit că pe fondul problemelor pe care le are Turcia, România ar putea primi un rol important în acest conflict şi a dorit să audă ce au de spus autorităţile de la Bucureşti, cu riscul asumat de Patruşev de a auzi din nou problema rezolvării conflictului din Transnistria, susţin analiştii.

Analistul Dan Dungaciu spune că vizita lui John Brennan în România intră în normalitate, orientarea euro-atlantică şi americană a României fiind o chestiune de proiect. „Nu îmi imaginez posibilă o vizită a lui Patruşev în România, dacă nu ar fi fost aici şi partea americană, prin şeful CIA. Deci era o chestiune clar controlată, România nu şi-ar fi putut permite să se întâlnească direct doar cu şeful Consiliului de Securitate al Rusiei“, susţine Dan Dungaciu.

„Asistaţi de şeful CIA “

„Vizita lui John Brennan intră în normalitate. Orientarea euro-atlantică şi americană a României este o chestiune de proiect. Deci nu ţine în particular de persoane, ci de proiect. Brennan trebuia să vină – imaginaţi-vă cum ar fi sunat în presa română (care oricum a accentuat prea mult) vizita lui Patruşev, dacă  şeful CIA nu ar fi venit. Deci lucrurile acestea nu se fac necontrolat. Vizitele pe care le faci sunt desigur, contabilizate în altă parte, chiar foarte atent. Astfel, nu îmi imaginez posibilă o vizită a lui Patruşev în România, dacă nu ar fi fost aici şi partea americană, prin şeful CIA. Era o chestiune clar controlată- România nu şi-ar fi putut permite să se întâlnească direct doar cu şeful Consiliului de Securitate al Rusiei. Una peste alta, aş fi mai puţin optimist că s-a schimbat ceva radical, la 180 de grade.“, a subliniat analistul.

Transnistria şi scutul antirachetă, subiecte puţin abordate

Analistul pe teme de securitate Dan Dungaciu, a explicat pentru cotidianul Adevărul, că mulţi au supraestimat vizita la Bucureşti a lui Patruşev.„ Domnul Patruşev este desigur, şeful comunităţii de informaţii din Rusia. Dar au mai fost aici şi alte personaje, mai importante decât Patruşev. Şi relaţia bilaterală dintre România şi Rusia nu se poate desface. Se poate deschide, desigur, nimeni nu are nimic împotriva acestui lucru, dar nu ştiu cum ar putea evalua chestiunile importante, care sunt complicate, de pe agenda de lucru a celor două state. Spre exemplu, chestiunea tezaurului României– ce se va întâmpla cu el- problema relaţiei cu Republica Moldova sau asupra percepţiei despre Republica Moldova, problema cu gazele de şist“, spune Dungaciu.  În ceea ce priveşte scutul anti-rachetă, Dan Dungaciu este de părere că problema scutului anti-rachetă o discută Federaţia Rusă cu alte structuri: cu America, cu NATO.

„Nu e o chestiune pe care o discutăm bilateral.Deci scutul anti-rachetă este o problemă pe care ruşii o pot discuta cu Washingtonul. Repet, una este relaţia asistată la nivel de problematică de securitate mondială, şi alta este relaţia bilaterală a Bucureştiului cu Moscova. Şi agenda de probleme este atât de încărcată încât nu ştiu dacă ar trebui să fim aşa de optimişti. Nu cred că România îşi va schimba orientarea strategică după 2014, indiferent cine va fi preşedinte. Prin urmare, dacă noi considerăm că problema relaţiei bilaterale este una care ţine strict de persoane, suntem foarte naivi“, a subliniat analistul. El spune că nici problema conflictului înghetat din Transnistria nu a fost un punct important de discuţie.

„În mod clar, s-au emis nişte opinii sau nişte puncte de vedere în problema transnistreană. Dar în principiu, mesajul este clar în această chestiune: orice apropiere a Republicii Moldova de către spaţiul european presupune asigurarea şi gestionarea unei frontiere estice a Moldovei. Inclusiv pentru acordurile economice, dar şi pentru acordurile referitoare la regimul vizelor,  Moldova are nevoie de o frontieră estică pe care să o controleze. Iar în acest moment singura frontieră pe care o poate controla, fie că nu o numeşte aşa din punct de vedere administrativ, este frontiera cu regiunea separatistă Transnistria.

Acest lucru se traduce în felul următor: cu cât Moldova se apropie mai mult de UE, cu atât se separă într-un fel de Transnistria, în acest moment. Şi toate acţiunile pe care le fac acum transnistrenii, hărţi, sau mă rog, linii de frontieră, astea se încadrează în acest context.  Cum va acţiona Federaţia Rusă într-o asemenea situaţie, şi cum va acţiona România? Pentru că lucrurile sunt extrem de complicate. Transnistria a fost creată şi menţinută pentru a păstra Moldova în afara spaţiului european. Acum, Transnistria va fi cu siguranţă utilizată. Va fi o ruptură a Republicii Moldova şi aceasta va pleca spre Uniunea Europeană sau va exista poate o confruntare militară? Toate lucrurile acestea sunt pe agendă şi se discută. Este o problemă bilaterală foarte importantă la nivel de discuţie, între România şi Rusia, din punct de vedere al percepţiilor asupra Republicii Moldova. Va fi în continuare o problemă foarte complicată“, este de părere expertul Dan Dungaciu.

„Ruşii au convingerea fermă că Nistrul e linia frontului. Ei nu vor pleca din Republica Moldova niciodată- nu îşi vor retrage trupele din Transnistria. Şi atunci ce se va întâmpla în acest scenariu, în care ruşii au conştiinţa că Nistrul este linia frontului, şi Moldova va vedea acum cât de greu este să se apropie de Uniunea Europeană, dacă Rusia nu vrea. Va fi nevoie ca oficialii de la Chişinău să ia nişte decizii foarte importante.

Moscova nu va renunţa- ce poate să facă Moscova? Să recunoască independenţa Transnistriei, să sprijine un conflict între Moldova şi Transnistria. Şi nu îşi doreşte nimeni aşa ceva, dar cred că şi Bruxelles-ul înţelege că pentru ca Moldova să se apropie de UE cu tot Transnistria este foarte greu. Şi poate preţul plătit pentru integrarea europeană a Moldovei, este renunţarea, chiar şi temporară la regiunea Transnistria,aşa cum şi Serbia va renunţa probabil la Kosovo, pentru a se îndrepta spre UE“, crede geostrategul Dan Dungaciu.

Şeful Mossad în Turcia

Dar primul care a sosit în zonă a fost şeful Mossad, Tamir Pardo, deşi relaţiile dintre Israel şi Turcia nu s-au normalizat pe deplin. Vizita la Ankara, din 10 iunie a directorul Mossad marchează reluarea colaborării strategice în domeniul informaţiilor între serviciile secrete din cele ţări după o întrerupere de trei ani, scrie agenţia israelină Debka file. Pardo a avut convorbiri cu omologul său,  subsecretarul de stat, Hakan Fidan, iar potrivit cotidianului turc „Hurryet“ , directorul Mossad ar fi solicitat  şi o întrevedere şi cu premierul Recep Tayyib Erdogan, dar nu există informaţii privind o eventuală întâlnire dintre cei doi.

Principalul subiect de discuţie între şefii serviciilor secrete israelian şi turc a fost situaţia din Siria şi Iran, turcii  având suspiciuni că Garda Revluţionară iraniană şi unitatea siriană de informaţii, al Muhaberat, acţionează împotriva Turciei. S-a discutat şi ipoteza influenţei unor surse străine în protestele din Turcia. În urmă cu câteva zile, premierul Erdogan a acuzat „oligarhi financiari străini şi evrei” de subminarea economiei Turciei.

Sursa: adevarul.ro

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: