Roşia Montană: miza de conştiinţă a unei generaţii, puterea de a ne privi în ochi

529143_736133473080490_1237669742_n

 

Argumentele clasice:
1. Patrimoniu. Rosia Montana este ca Voronetul, ca bisericile de lemn din Maramures sau ca Delta Dunarii. Locatii exceptionale, confirmate de UNESCO, prin care Romania contribuie la marea cultura a lumii. Elemente exceptionale de patrimoniu, adica ceea ce am primit de la parintii nostri si avem datoria sa transmitem copiilor nostri.
2. Mediu. Un lac de cianuri si metale grele cu suprafata cat Sibiul, cu fundul nebetonat deci permeabil, sprijinit de un baraj de 185 de metri, constructie similara cu cele care au produs in lume mari dezastre de mediu. O lista aici http://silviacolfescu.blogspot.ro/2013/08/lista-accidentelor-cu-cianuri-la-minele.html
3. Economic. Romania va castiga 1 miliard de euro. Adica cat au platit pe panselute primarii din Bucuresti in 6 ani. Sau 10% din fondurile europene pe care nu vom fi fost in stare sa le atragem in 2007-2013.
4. Social. 600 de locuri de munca pentru 16 ani si nicio perspectiva la finalul acestei perioade. Supralicitarea acestor locuri de munca este o gluma. In comparatie, o stire banala de acum o luna: Draxlmaier mareste de la 5000 la 6000 numarul de angajati la firma din Satu Mare.

Miza Rosiei Montane depaseste aceste planuri foarte grave.

Vorbim de modul in care se configureaza relatia intre societate si clasa politica pentru ani buni de acum inainte. Un privat a venit in Romania si a cumparat oameni politici, institutii, presa, tot. Nu si justitia, respect pentru instantele care au respins proiectul, in special cele din Cluj. Si pentru ca privatul nu poate sa produca un proiect legal, vrea o lege prin care el sa nu mai respecte legile din Romania, iar clasa politica se pregateste sa i-o dea. E vorba de un atac la statul de drept si la suveranitatea nationala.

Mai mult decat atat, vorbim de niste tarani din Rosia Montana care, de 15 ani, si-au pus in paranteza viata personala pentru a-si apara pamanturile, bisericile si cimitirele. Au devenit, fara voia lor, simbolul luptei pentru statul de drept in Romania. Lupta nu mai este a lor, este lupta de constiinta a unei generatii. Daca vom pierde, refuz sa imaginez aceasta perspectiva, ne vom duce in continuare la serviciu, ne vom face in continuare vacantele in Grecia sau in Vama Veche, vom protesta poate pentru o noua lege a salarizarii. Dar ne vom mai putea privi unul pe celalalt in ochi?

 

Sursa: voxpublica.realitatea.net

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s