Prima pagină > Codex Alimentarius, Sabatate > Resturile de carne sunt reprocesate în îngheţată: viitorul sumbru al alimentelor

Resturile de carne sunt reprocesate în îngheţată: viitorul sumbru al alimentelor

Pare că nu există limite pentru cât de departe poate să ajungă industria alimentelor procesate pentru a-şi maximiza profiturile, chiar dacă asta înseamnă reprocesarea deşeurilor de carne şi adăugarea lor la alimente  fără absolut nicio legătură cu aceste deşeuri, precum îngheţata.

Acesta este ultimul efort al cercetătorilor din industria alimentară din Italia, Belgia şi alte ţări, care dezvoltă chiar acum noi metode pentru a transforma resturile din industria cărnii în pudre şi paste gelatinoase bogate în proteine pentru fabricile alimentare.

Pe cât sună de dezgustător, ţesuturile musculare, tendoanele, oasele şi alte produse secundare nefolosite sunt pline de proteine şi grăsimi care în mod tipic ajung la gunoi. Potrivit FoodProcessing.com, până la 50 % din greutatea animală procesată de industria cărnii este compostată, aruncată sau incinerată.

Dar ştiinţa modernă speră să recicleze această parte, acum deşeu, şi să o transforme înapoi în hrană. Dar aşa-numită hrană nu va putea fi recunoscută ca o entitate proprie, cel puţin nu în intelesul tradiţional. Toate acele oase, resturi de carne de animale şi păsări pot fi efectiv convertite în ceea ce industria alimentară a numit“hidrolizaţi de proteine animale”.

Aceşti hidrolizaţi sunt practic proteine şi grăsimi lichefiate sau transformate în pudra, şi care pot fi adăugate la tot felul de alimente procesate pentru a spori conţinutul lor nutritiv.

 

  • Terci din carne animal de tipul “mâzgă roz”(pink slime) care să fie adăugat alimentelor procesate

Desigur, diferite tipuri de hidrolizaţi sunt deja adăugaţi unor alimente procesate deja aflate pe piaţă. Dar aceşti hidrolizaţi sunt în mod tipic făcuţi din plante sau lapte, în timp carne procesată ce noii hidrolizaţi din proteine animale sunt derivaţi de fapt din carne şi oase de animale, ceea ce le plasează în cu totul altă categorie.

Hidrolizatul proteic din zer, de exemplu, este obţinut doar din zerul de pe urma laptelui animal. Dar hidrolizaţii de proteină de la animale sunt în mod esenţial carne animală fin tocată şi procesată enzimatic – amintiţi-vă o imagine a infamei “mâzga roz” şi veţi obţine o idee corectă despre ceea ce vorbim aici.

“Se pare că aceasta comoară de bogăţii lipidice a mărunţişurilor “nefolosite” de resturi animale poate cu uşurinţă să fie transformată într-o chestie vâscoasă, gel sau pastă de un anume tip, aparent ideal pentru fi pompată de abatoare în alimentele procesate precum îngheţata scrie Lewis Page pe un ton glumeţ pentru The Register despre acest concept.

“În ciuda eforturilor eroice ale afaceriştilor cărnii, în care fiecare particulă de gelatină şi cartilagiu să poată fi extrasă prin jeturi puternice din coloana vertebrală a fiecărui animal mort cu scopul de a fi consumată – poate în cârnaţi, plăcintă sau pastă de carne – şi (după cum am aflat noi ulterior), să poata lua o scurtătură ciudată în ce priveşte orice cal mort ce ar putea zace pe undeva, cu toate aceste tonaje imense de nutrienţi cărnoşi mai puţin atractivi precum maţe, ochi, tendoane, cartilagii, alte ţesuturi conectoare de diferite tipuri, creier, copite, organe genitale, etc, toate tind să ajungă la gunoi.

 

  • Procesatorii de alimente industriale pretind să reutilizeze resturile animale sub pretextul că “adaugă valoare” alimentelor

Pentru industria alimentară totuşi, transformarea deşeurilor animale în hrană va adaugă valoare alimentelor care s-ar putea să aibă lipsuri nutritive. De exemplu Proliver, firmă belgiană, deja manufacturează o linie de “pudre proteice” pe bază de carne de pui şi curcan, ce aparent poate fi injectată în alte produse din carne şi utilizată pentru a îngroşa sau îmbogăţi alte alimente:  http://www.proliver.be/nl/home-1.htm

Iar o companie rusească a admis în mod deschis că plănuieşte să utilizeze hidrolizaţii din proteine animale pentru a “îmbogăţi” ingheţata. Potrivit rapoartelor, compania, cunoscută ca Mobitek-M, deja a construit o fabrică în regiunea Belgorod din Rusia, fabrică ce este capabilă să proceseze o sută de tone de “proteine animale funcţionale” pe zi.

Cum arată viitorul alimentaţiei?

Îmi place să cred că nu va arăta astfel. Însă cu siguranţă noi , consumatorii vom avea un cuvânt greu de spus. Dacă însă nu ne deşteptăm să fim consumatori conştienţi, să fim consumatori care să ceară ce este mai bun şi mai sănătos şi nu să se mulţumească cu ce este disponibil, ieftin şi gustos, viitorul alimentaţiei este unul sumbru şi la fel şi cel al sănătăţii şi al fericirii noastre!

 

Sursa: financiarul.ro

Anunțuri
  1. Octombrie 25, 2013 la 12:04 pm

    Soylent pink!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: