Prima pagină > criza financiara > Dezvăluiri despre orchestrarea „transatlantică” a atacurilor financiare asupra Ungariei

Dezvăluiri despre orchestrarea „transatlantică” a atacurilor financiare asupra Ungariei

 

Dezvăluiri despre orchestrarea "transatlantică" a atacurilor financiare asupra Ungariei

Cu nici doua luni inainte de alegerile ce pot prelungi guvernarea Viktor Orban, principala consiliera a guvernatorului Bancii Nationale de la Budapesta (arhitectul politicilor economice mai putin ortodoxe ale lui Viktor Orban) a scris un volum de memorii ce contine relatari socante privind conspiratii financiare internationale impotriva Ungariei si capcanele intinse de Comisia Europeana menite sa forteze guvernul de la Budapesta sa ceara un nou imprumut FMI. Magyar Nemzet a publicat paaje ample din volumul ”Sah si poker”, semnat de Helga Wiedermann, care urmeaza sa apara in curand.

Potrivit consilierei politice a guvernatorului Bancii Nationale a Ungariei, comisarul pentru Afaceri Economice si Monetare Olli Rehn a fost un dusman pe fata al Ungarie de la primul Consiliul al Minsitrilor de Finante la care a fost reprezentat guvernul Orban. Spre exemplu, la prima intalnire dintre Rehn si Gyorgy Matolcsy (pe atunci ministru al Economiei), comisarul finlandeza incercat sa ”prezinte Ungaria in cea mai proasta lumina posibila si a afirmat ca situatia Ungariei este la fel de rea ca si a Greciei, pe cand Ungaria era intr-o stare mult mai buna.”

In volumul abia publicat, Wiedermann arata ca pana si Partidul Popular European a pus o presiune uriasa asupra guvernului de la Budapesta inca din prima zi dupa venirea la putere pentru ca acesta sa extinda acordul de imprumut semnat cu FMI si UE de executivul precedent. Aceleasi presiuni urmareau si impunerea unei politici dure de austeritate. Dupa ce ministrul Economiei a refuzat sa cedeze, ”acesta a fost pus sub o presiune economica si apoi politica incredibila”.

Wiedermann scrie apoi ca UE si mai multi manageri ai marilor banci din UE si SUA au ”conspirat” pentru a-l inlatura pe Viktor Orban din fruntea gubernului, pentru a-l inlocui cu un alt lider din Fidesz care sa nu impuna taxe suplimentare pe profitul bancilor straine din Ungaria, asa cum a facut-op Orban. Potrivit lui Wiedermann, decizia inlocuirii lui Orban ar fi fost luata in primavara lui 2011, la unan de la venirea la putere. In iulie 2011 s-a produs un ataca pe pietele financiare impotriva forintului, care pana atunci urma fidel evolutia zlotului polobnez si al coroanei cehe. Atacul a avut loc la sase luni dupa ce Viktor Orban a cerut cetatenilor sa-si transfere fondul de pensii privat la stat, altfe urmand sa piarda banii (era in fapt o nationalizare a fondurilor private). Potrivit lui Wiedermann nu exista nicium motiv pentru o slabire a zlotului, pentru ca, cu cateva luni inainte, guvernul a reusit sa vanda cu succes o serie de obligatiuni.

Wiederman gaseste o alta ratiune pentru aceasta prabusire a forintului. In primavara lui 2011, intr-un restaurant din New York, sase reprezentanti ai unor banci americane de investitii au decis sa atace moneda nationala a Ungariei. Consiliera actuala a guvernatorului bancii centrale ungare scrie ca niciuna dintre aceste banci nu era prezenta in Ungaria si nu putea fi afectat direct de politicile guvernului Orban, dar au actionat pentru ca si-au dat seama ca modelul lui Orban ar puteafi preluat si de alte state (asa cum a facut-o Polonia, la inceputul lunii februarie 2014), daca nu ar fi avut urmari nefaste…si astfel aceste urmari au fost fabricate. Potrivit lui Wiedermann, ingrijorarea cu privire la raspandirea modelului Orban de taxare a bancilor a fost exprimata de cea mai mare banca autriaca.

Consiliera fostului ministru al Economiei scrie ca prabusirea financiara a Ungaria a fost pregatita pentru luna decembrie, la final de an fiscal. In mod bizar, ministrul a primit, in august 2011 (pe cand atacurile asupra forintului erau inca foarte timide) vizita unui ambasador ”al unei mari tari aliate”, care l-a avertizat ca Ungaria va avea mari probleme odata cu venirea iernii. A urmat apoi o intalnire intre Matolcsy si guvernatorul Bancii Nationale, Andras Simor, in care acesta din urma ar fi fost alb la fata, cu mainile tremurande si ar fi spus ca tara va intra in faliment in trei saptamani. Solutia ar fi fost un nou credit FMI, insa Ungaria nu a preferat decat o linie de credit stand-by, dupa modelul polonez.

Volumul din care a citat Magyar Nemzet mai arata ca, in vara lui 2013, atunci cand Comisia Europeaa trebuia sa ia in discutie mentinerea sau incetarea procedurilor pentru deficit excesiv impotriva Ungariei, Romaniei, Italiei, Letoniei si Lituaniei, comisarul Olli Rehn a incercat sa intinde o capcana guvernului incomod de la Budapesta. Wiedermann scrie ca liderii conservatori europeni ar fi fost de acord ca procedura de deficit excesiv (impusa Ungariei din 2004 – cea mai lunga asemenea procedura pentru o tara UE) sa fie prelungita, astfel incat Viktor Orban sa poata fi atacat de adversarii politici la alegerile din 2014. In cele din urma, cu sprijinul suprinzator al Marii Britanii, Danemarcei si Suediai, Ungaria a inchis aceasta procedura in iunie 2013.

Desigur, relatarile Helgai Wiedermann sunt interesante, insa ele apar in plina campanie electorala in Ungaria.Wiedermann este cel mai fidel colaborator al lui Gyorgy Matolcsy, atat la Ministeruil Economiei (unde i-a fost sefa de cabinet), cat si la Banca Nationala (unde, pentru ea, a fost creat postul de director general).Presa de opozitie scrie ca Wiedermann este singura persoana din banca centrala, in fara guvernatorului, care poate angaja sau concedia dupa bunul plac.

Aparitia acestui volum este considerata o strategie pur electorala, pentru a ralia cat mai multi votantio in spatele lui Viktor Orban si a partidului Fidesz, fie prezentand succesul bataliilor sale cu finantele mondiale, fie portretizand negativ institutiile europene, stiindu-se ca electoratul Fidesz este unul eurosceptic in acest moment.

Indiferent de veridicitatea celor scrise de Helga Wiedermann, cert este ca:

– Ungaria a contractat un imprumut de 20 de miliarde de euro de la UE si FMI in 2008, pentru a trece peste criza financiara. Guvernul Orban a rambursat integral imprumutul luat de la FMI in vara anului 2013 si a cerut oficial institutiei financiare internationale sa paraseasca Budapesta, intrucat serviciile oferite nu mai sunt necesare Ungariei.

– In ianuarie 2014, Viktor Orban a decis, fara consultarea parlamentului, sa arunce infrastructura nuclear-electrica a Ungariei in bratele Federatiei Ruse, impreuna cu strategia de securitate energetica a tarii pe uyrmatorii 30 de ani, printr-un acord in valoare de 20 de miliarde de dolari semnat cu Vladimir Putin.

– Bancile din Ungaria platesc (temporar) statului cele mai mari taxe din UE si sunt oblgate sa permite, de doua ori pe luna, extragerea de numerar fara comision; mai multe companii de utilitate publica privatizate in marile orase ale tarii in anii premergatori aderarii la UE au fost renationalizate; guvernul a interzis construirea de mari spatii comerciale, pentru favorizarea producatorilor autohtoni; guvernul de la Budapesta a aplicat doua runde de ieftinire a pretului la utilitati in 2013, ceea ce a presupus o reducere combinata de 20% pentru gaze, electricitate si energia termica.

– The Economist estimeaza ca PIB-ul Ungariei va continua sa creasca in 2014, curezerva ca cererea redusa din partea consumatorilor si datoriile externe nu vor duce la o crestere economica foarte puternica. Reducerea preturilor la energie va tine inflatia la un nivel redus. Viktor Orban este dat ca invingator sigur in alegerile din aprilie 2014.

– Parlamentul dominat de Fidesz a adoptat o Constitutie revansarda; a oferit dubla cetatenie etnicilor maghiari din tarile vecine si le-a oferit drept de vot, in timp ce atacurile extremistilor impotriva unor minoritati etnice din Ungaria s-au intensificat; presa din Ungaria este supusa unor presiuni uriase din partea guvernului si indicele libertatii presei plaseaza Ungaria intre tarile UE pe pozitia a patra de la coada acestui top.

– Masurile luate de Viktor Orban cu nationalizarea fondurilor private de pensii nu a adus statului fondurile necesare, aceasta pentru ca atacul asupra forintului a fost atat de puternic incat a volatilizat buna parte din capitalul astfel obtinut. Cu toate acestea, modelul a fost preluat de mult mai liberalul guvern al Poloniei, la inceputul lunii februarie 2014 guvernul Donald Tusk nationalizand jumatate din fondurile private de pensii (circa 50 de miliarde de dolari), pentru reducerea datoriei publice. Au avut de suferit ING Bank, Aviva, Allianz si UniCredit. Este de urmarit daca va urma sa sufere si guvernul Tusk.Sursa :cotidianul.ro

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: