Prima pagină > Spiritualitate > “Temelia postului este credinţa”

“Temelia postului este credinţa”

“Temelia postului este credinţa”

Postul Paştilor începe luni, 3 martie, şi se încheie la 20 aprilie, o dată cu sărbătorirea celui mai mare praznic creştin: Învierea Domnului – Sfintele Paşti. 
Ne aflăm în Săptămâna Albă, în care este îngăduit consumul de lactate, ouă şi peşte, însă de luni, până în ziua Sfintelor Paşti, aceste alimente şi carnea nu mai sunt premise pentru cei care postesc. De la 3 martie, creştin ortodocşii nu vor mai mânca de frupt. Duminică este lăsatul secului pentru Postul Mare, perioadă ce precede Sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Praznic al praznicelor care, anul acesta, va fi sărbătorit la 20 aprilie. Însă Postul Mare nu presupune doar înfrânare de la consumul de alimente, ci, precum spunea Sfântul Ioan Gură de Aur vorbind despre folosul postului, “ne scapă de patimi şi ne dăruieşte libertatea duhovnicească” încât, “însoţiţi de puterea postului” oamenii “zboară pe aripile lui până la înălţimile cugetării sfinte”.

Postul Paştilor este cel mai lung însă şi cel mai sever dintre posturile de peste an rânduite în Biserica Ortodoxă. Postul a fost rânduit din starea paradisiacă a omului, o dată cu porunca pe care, protopărinţii noştri, Adam şi Eva, au primit-o: de a nu mânca din pomul cunoştinţei binelui şi răului. Păresimile (de la latinescul quadragesima) ne amintesc şi de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitorul Iisus Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice. Postul Mare a fost stabilit apoi de Biserica veche pentru despovărarea oamenilor de patimi şi pentru primirea cum se cuvine a Marii Sărbători a Învieri Domnului dar şi pentru pregătirea catehumenilor care urmau să primească Botezul la Dumnezeiasca Înviere. Despre felul în care erau pregătiţi catehumenii pentru a primi Botezul şi despre modul în care posteau, ne vorbeşte părintele profesor Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou: “Catehumenii erau pregătiţi din punct de vedere catehetic privind învăţătura primită în Evanghelia Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Pentru a fi primiţi în Biserica dragostei desăvârşite, al cărei Cap este Însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ei trebuiau să accepte, prin credinţă, noua învăţătură propăvăduită de Mântuitorul, Învăţătură care îl duce pe cel ce primeşte botezul la desăvârşire duhovnicească”.

Credinţă nestrămutată
Astăzi nu ne mai aflăm în postura catehumenilor de altădată care nu primeau Sfântul Botez în copilărie, ci la vârste diferite, impuse de condiţiile specifice.
Prin Marele Post însă, ne cerem botezul pocăinţei dar nu este de ajuns să ne abţinem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim în primul râd pentru suflet. Asupra modului în care creştinii trebuie să parcurgă Patruzecimea, părintele profesor Emil Nedelea Cărămizaru ne povăţuieşte: “Cel mai important lucru pe care trebuie să-l avem în vedere este, fără îndoială, latura duhovnicească a Păresimilor. Postul nu este o simplă formalitate sau o simplă convenţie, ci este un act profund spiritual asumat prin credinţa nestrămutată în Domnulul Iisus Hristos şi în Biserica lui cea sfântă. Sigur că şi trupul participă la această lucrare duhovnicească pentru că un trup îmbuibat cu mâncare şi băutură nu stă în bună armonie cu un suflet care trebuie să stea în rugăciune, în gânduri bune, aducătorare de pace şi materializate în fapte bune”.
Se spune că Imnografia Triodului este cheia înţelegerii Postului Mare, iar o modalitate de redescoperire a Păresimilor este ascultarea cântărilor Triodului. Cum sunt structurate cântările Triodului care debutează cu puţin timp înaintea Postului Mare, aflăm de la părintele profesor: “În această perioadă a Postului Mare avem privilegiul duhovnicesc de a participa la rânduiala liturgică a Bisericii, specifică Postului Mare, care presupune rugăciune, meditaţie sfântă. Bunăoară, Canonul Sfântului Andrei Criteanul este un bun prilej de a reflecta importanţa adâncă pe care o aduce pocăinţa prin parcurgerea postului. Repetarea invocării Lui Dumnezeu, «Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!», ne aduce într-o stare de sfântă smerenie, de comuniune duhovnicească, bine plăcută lui Dumnezeu”.

Postul nu este o povară!
Odinioară, până când practica Postului Mare a fost cristalizată, încă din primele veacuri creştine, felul postirii era diferit. Cum a rânduit Biserica Ortodoxă Postul Mare şi cum trebuie să postim, ce dezlegări întâlnim, când este permis consumul de untdelemn şi vin, ne explică părintele profesor Emil Nedelea Cărămizaru: “Prima săptămână a Păresimilor este o săptămână duhovnicească. În anumite zile ale Postului Mare există însă dezlegare la ulei şi vin. În zilele a două praznice importante – Buna Vestire (25 martie) şi Floriile se face dezlegare şi la peşte, în rest, se pot mânca doar alimente care nu sunt de origine animală. De menţionat faptul că postul are durata de 40 de zile şi numai cei care din motive binecuvântate nu pot ţine postul respectiv bolnavii, bătrânii, copiii, călătorii şi cei aflaţi în situaţii cu totul speciale, au o justificare temeinică asupra dezlegării de la rânduiala consacrată a Bisericii în privinţa Postului. Să nu uităm că Postul nu trebuie să fie o povară, şi nu este o povară. Postul este o chemare la sfinţenie. Este o mare binecuvântare! Temelia postului este credinţa. Omul credincios îl găseşte pe Dumnezeu prin parcurgerea şi practicarea Postului. Omul necredincios nu recunoaşte postul pentru că este înstrăinat de Dumnezeu. În afară de cei necredincioşi mai există o altă categorie a celor care, ca efect al procesului de secularizare, specific vremurilor noastre, intră într-o altă categorie, a celor indiferenţi. Indiferentismul religios este o altă plagă spirituală a lumii de astăzi, bântuită de egoism, ură, minciună, altfel spus, uitarea lui Dumnezeu prin aceste manifestări. Biserica îi caută deopotrivă pe toţi şi îi cheamă pe toţi la Sfânta mântuire şi, mai ales, pe cei care nu cunosc roadele duhovniceşti ale postului, pentru că Mântuitorul Însuşi a venit să-i aducă pe cei păcătoşi la pocăinţă şi să le deschidă tuturor, deopotrivă, uşa Împărăţiei Cerurilor. Să nu uităm că Mântuitorul nostru a intrat în activitatea Sa divino-umană prin 40 de zile de post aspru şi rugăciune, arătând, prin aceasta, că trupul omenesc devine, printr-un exerciţiu spiritual, real templu al Duhului Sfânt după cum mărturiseşte Sfânta Scriptură”.

Postul nu e o cură de slăbire
“Să nu ne temem să postim, căci postul ne scoate din multe rele”, ne îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur, accentuând asupra faptului că, unii oameni, “înainte şi după post se îmbuibă cu hrană şi cu băutură, pierzând astfel folosul postului.” Există primejdia ca ţinând posturile rânduite de Biserică să nu avem nici un folos? “Aşa cum spun în mod repetat duhovnicii, postul nu trebuie să fie sub nici o formă o cură de slăbire. Cei care cred că prin post culeg numai roade ale trupului, nu-şi dau seama că sunt prinşi într-o capcană a diavolului. Postul este, aşa cum am mai afirmat, dedicat Mântuitorului Iisus Hristos şi are ca scop desăvârşirea noastră în drumul pe care îl parcurgem înspre veşnicie şi mântuire. Duhovnicul este doctorul sufletelor şi postul, însoţit de rugăciune, trebuie să aibă o finalitate naturală, adică spovedania, iar după spovedanie, care aduce iertarea păcatelor săvârşite, omul credincios se uneşte, prin Sfânta Taină a Împărtăşaniei, cu Însuşi Trupul şi Sângele Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numai în acest fel, postul capătă sens şi finalitate, prin unirea cu Hristos în Sfintele Taine”, subliniază părintele profesor Emil Nedelea Cărămizaru.

Crezul
“Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotştiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, tuturor văzutelor şi nevăzutelor./Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut./Care pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria, şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi./Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui./Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit./Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci./ Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică./ Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor.
Aştept învierea morţilor./Şi viaţa veacului ce va să vie. Amin!

Sursa: jurnalul.ro
Anunțuri
Etichete:
  1. Martie 2, 2014 la 7:19 pm

    Părerea mea este că nu Postul Paștelui este cel mai sever (probabil te referi la faptul că are doar 2 sau 3 dezlegări la pește) și susțin asta deoarece.. vine primăvara (oficial a și venit) și avem acces la legume proaspete; asta în cazul în care chiar dorim să postim, fără a apela la toate produsele vegetale care se găsesc pe rafturi magazinelor și care sunt plastifiate.. La ingerarea lor.. omorâm ficatul.

    Din alt punct de vedere, postul este benefic, pe lângă „tratamentul” spiritual pe care îl primim, influențează pozitiv și activitatea organismului (în timpul postului având loc practic o detoxifiere a organismului).

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: