Prima pagină > New World Order > Pilula amară a FMI ar putea rupe Ucraina

Pilula amară a FMI ar putea rupe Ucraina


Pilula amară a FMI ar putea rupe Ucraina

Harta salariilor în Ucraina

Noul guvern pro-occidental de la Kiev se îndreaptă către un acord cu FMI, prin care Ucraina va primi un împrumut de 15 miliarde de dolari (informațiile preliminare arată ca poate fi vorba despre un avans de 2 miliarde de dolari, urmat de alte 11 miliarde de dolari din partea FMI, și de 2 miliarde de dolari de la Banca Europeană pentru Investiții).

Numai că datoria externă a Ucrainei este de 140 de miliarde de dolari, dintre care 65 de miliarde de dolari constau în obligațiuni a căror scadență va veni pe termen scurt. Astfel, niciun dolar din partea FMI nu va intra în Ucraina, ci mare parte din împrumut va fi transferat creditorilor Kievului.

În aceste condiții și având în vedere uzura morala și fizică a industriei ucrainene, alături de proasta administrare de care a avut parte încă din primele zile ale independenței, se conturează clar premisele unei noi prăbușiri economice. Prima a avut loc în 1994, atunci când guvernator al Băncii Naționale era Viktor Iușcenko (viitorul președinte pro-occidental). Condițiile impuse atunci de FMI pentru acordarea unui împrumut au dus la creșterea peste noapte a prețului painii de 3 ori, al electricității de șase ori, al transportului public de 9 ori. S-a ajuns în situația în care Ucraina a avut nevoie de un ajutor alimentar constând în cereale, trimis de SUA, în condițiile in care Kievul era unul dintre grânarii Europei.

Condițiile pe care FMI le va impune de această data nu sunt încă negociate, însă se preconizează o reducere a cheltuielilor bugetare cu 20%. Economiile cele mai mari la buget vor fi facute prin tăierea subvențiilor pentru gaze și electricitate (guvernul a anunțat deja posibile scumpiri ale energiei cu 40%), prin înghețarea sau chiar reducerea pensiilor (cu 50% în unele cazuri). Datoriile ce nu vor putea fi acoperite prin acsemenea măsuri vor fi plătite prin privatizarea a ceea ce va mai rămâne din industria ucraineană.

Un asemenea program impus Ucrainei în contextul secesiunii Crimeii și al planurilor Moscovei de a aplica acest scenariu și în regiunile estice ale fostei republici sovietice, ar putea avea consecințe total opuse celor pe care creditorii vestici ai Ucrainei le urmăresc.

Aceasta pentru ca Ucraina este cel putin la fel de divizată din punct de vedere economic pe cât este de divizată lingvistic și cultural.

Salariile din Ucraina înregistrează diferențe mari de la o regiune la alta. Dacă în Donețk, in 2013, salariul lunar mediu pe regiune era de circa 255 de euro, în Lvov acesta era de sub 200 de euro, iar în Cernăuți, una dintre cele mai sărace regiuni din Ucraina, salariul era 175 de euro.

PIB-ul pe regiuni indică în mod limpede existența a doua sau chiar trei Ucraine: una extrem de săracă în partea de vest, una bogată în est și un centru care beneficiază de transferurile financiare din est către capitala. Desigur, la fel stau lucrurile și când vine vorba de exporturi, singurele regiuni active fiind cele rusofone, din estul țării. Important este că, în perioada 2008-2012, statele din cadrul CSI (în special Rusia) au fost ținta principala a exporturilor ucrainene, și nu UE. Întreruperea legăturilor comerciale cu Rusia ar putea avea astfel consecințe dramatice pentru o economie deja în colaps.

Privită astfel, Ucraina se divide de la sine în trei regiuni. Se disting provinciile estice, cele mai bogate: Donețk, Dniepropetrovsk, Lugansk, Zaporojia, Harkov. Aceste regiuni sunt singurele care ar putea înregistra excedent comercial. Daca ele ar alege secesiunea, datoria externa a Ucrainei ar crește uriaș. Aceasta pentru că regiunile centrale (Kiev, Mikolaiev, Odessa, Sumy, Herson, Kirovograd) importă de doua ori mai mult decât exportă, în timp ce provinciile vestice (pro-europene) au un aport extrem de redus în tot ce înseamnă economia ucraineana.

Peste o asemenea economie fragmentată vor guverna persoane ce nu pot da deloc motive de liniște ucrainenilor din regiunile estice ale țării. Noul guvernator al Băncii Naționale este Stepan Kubiv, parlamentar din partea partidului Iuliei Timoșenko și fost dirtector al Kredbank, o bancă deținută în mare parte de capitalul din statele UE. Kubiv a fost primul oficial ucrainean trimis de noul guvern la negocierile cu FMI.

Ministrul de Finanțe Aleksandr Șlapak este unul dintre apropiații fostului președinte Viktor Iușcenko. După încheierea regimului Iușcenko-Timoșenko, Șlapak și-a gasit un loc căldut într-un offshore din Insulele Bermude. Șlapak va coopera îndeaproape cu ministrul Economiei și Comerțului, Pavlo Șeremeto, un politician care a decis să spună chiar imediat după ce a depus jurământul care va fi linia pe care o va urma: dereglementare, privatizare, eliminarea subsidiilor pentru combustibil, energie și alimentele de bază.

Sursa :cotidianul.ro

 

Anunțuri
Etichete:,
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: