Prima pagină > Romania > Tăietorul numărul unu al pădurilor patriei şi-a luat palat la Viena

Tăietorul numărul unu al pădurilor patriei şi-a luat palat la Viena

wien-palais-herberstein-2010Gerald Schweighofer, proprietarul companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, principalul jucător de pe piaţa de prelucrare a lemnului din România, a cumpărat Palais Herberstein din Viena, o construcţie veche din 1897, conform publicaţiei austriece Wirtschaftsblatt. Suma tranzacţiei este secretă dar în 2008, la ultima operaţiune de acest fel, construcţia a fost vândută cu 35,75 milioane de euro. Palatul, ridicat pe locul vechiului Palais Dietrichstein-Herberstein, este construit în stil baroc pentru a se integra în stilul din Michaelerplatz.

Gerald Schweighofer este un personaj discret dar foarte activ pe piaţa românească încă din 2002. De ani de zile, compania sa este acuzată de tăieri ilegale de păduri însă afacerile sale au crescut permanent, ajungând la 4 fabrici de prelucrare a lemnului. Un raport recent al Agenţiei pentru Investigaţii de Mediu (EIA) arată că austriecii de la Holzindustrie Schweighofer acceptă cu bună ştiinţă şi încurajează furnizarea lemnului ilegal, speculând proasta administrare a pădurilor. În perioada 2000-2011, susţin cei de la EIA, care corelează datele dintr-o hartă întocmită de Greenpeace, o suprafaţă de 280.000 de hectare de păduri au fost pierdute sau degradate, într-un ritm de 3 hectare/oră. În acelaşi timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pădurii a avut loc în acelaşi ritm, în intervalul 2012-2014.

Oficialii EIA acuză că Holzindustrie Schweighofer a provocat pierderi masive industriei mobilei din România, odată cu majorarea preţurilor şi preluarea stocurilor de cherestea. Conform acestora, în 2004, România a exportat produse din lemn în valoare de aproximativ un miliard de dolari, iar zece ani mai târziu valoarea a crescut la 2,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mobilă se cifrau, în 2004, la 762 milioane de dolari, în timp ce în 2014 acestea au scăzut la 628 milioane de dolari. Cum era de aşteptat, Holzindustrie Schweighofer a respins acuzaţiile formulate de către EIA. “Tăierile ilegale de lemn afectează grav pădurile, precum şi întreaga industrie de prelucrare a lemnului, astfel că este în interesul tuturor să promovăm sustenabilitatea, să avem un sistem riguros şi eficient de control al originii lemnului şi să prelucrăm doar lemn cu documente complete şi corecte, care respectă toate reglementările din România şi din Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat de presă al companiei austriece.

Ministerul Mediului a depus recent un raport la Parchetul General prin care se arată că s-au descoperit în perioada ianuarie 2014-aprilie 2015, aproximativ 30.000 de metri cub de lemn fără acte de provenienţă la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş, deţinute de compania austriacă. Asta înseamnă aproximativ 800-1.300 de camioane, în funcţie de supraîncărcarea acestora. Conform unui material apărut în publicaţia Wirtshaftsblatt, respectivul raport atrage atenţia faptului că certificatul PEFC CoC, care atestă provenienţa sustenabilă a lemnului procesat de Schweighofer Holzindustrie România, a fost emis în conflict de interese întrucât Georg Erlacher, preşedintele Fundaţiei Schweighofer (Schweighofer Privatstiftung), firma mama a HS România, era, la momentul emiterii documentului, şi membru în consiliul director al Holzforschung Austria, institutul de cercetare al lemnului care a emis certificatul. Mai mult decât atât, susţine publicaţia amintită, Erlacher a fost angajat între 1991-1998 într-o poziţie de conducere la Schweighofer Austria, iar între 2004-2011 a fost preşedintele organizaţiei ce patronează certificatorul Holzforschung Austria, Oesterreichische Gesellschaft fuer Holzforschung, OeGH. Din 2002 şi până azi, Erlacher este vicepreşedintele Fundatiei Schweighofer, ceea ce denotă că din 2002 şi până în 2011 a fost, în acelasi timp, la conducerea Schweighofer şi la conducerea certificatorului lui Schweighofer, HfA. De aici se poate trage concluzia că Schweighofer Holzindustrie a certificat Schweighofer Holzindustrie.

Contactaţi de Wirtschaftsblatt, oficialii Schweighofer au susţinut că „este vorba despre câteva mici greşeli la introducerea manuală a datelor în sistemul Sumal şi în niciun caz de o fraudă sistematică“. Pe de altă parte, activistul pentru mediu Gabriel Păun, de la organizaţia Agent Green, a declarat pentru aceeaşi publicaţie că “prin sistemul Sumal, guvernul vede totul. Este ca un Big Brother al Pădurii, dar acest instrument nu este suficient folosit“ în sensul că Poliţia nu cooperează întotdeauna cu cei care sesizează ilegalităţi.

Raportul Ministerul Mediului arată că această cantitate de lemn de la fabrica din Sebeş ar fi fost găsite peste 1.400 de metri cubi de lemn fără documente valabile de provenienţă. Şi la unitatea de la Rădăuţi firma austriacă nu ar fi informat deloc sau greşit Sumal în legătură cu 18.000 de metri cubi de lemn (echivalentul a 450 de încărcături). De asemenea, controlorii ar fi găsit 13.000 de metri cubi de provenienţă incertă.

Fabricile Holzindustrie Schweighofer în România au fost amendate cu 3 milioane lei în zece ani, printre neregulile descoperite în urma controalelor numărându-se neoperarea de date în sistemul IT de urmărire a materialelor lemnoase şi neconcordanţe de volume. “Am primit amenzi în cuantum de 814.815 lei pentru fabrica din Sebeş în perioada 2004-2015 şi de 2.200.860 lei pentru fabrica din Rădăuţi în perioada 2013-2015. Printre motivele care au stat la baza acestor penalităţi se numără: avize cu greşeli pentru care au fost necesare corecturi, neoperare în SUMAL a unor numere APV (Acte de Punere în Valoare, n.r.), mici diferenţe de volume rezultate din balanţa stocurilor etc. Aceste penalizări reprezintă mult sub 1 procent (adică 0,004%) din cifra de afaceri a firmei în aceeaşi perioadă de timp”, a declarat recent directorul general al Holzindustrie Schweighofer, Dan Bănacu, citat de Mediafax. Acesta a afirmat că Holzindustrie Schweighofer înregistrează scăderi ale livrărilor şi că piaţa lemnului din întreaga lume se află în dificultate în această perioadă.

Ţara noastră pierde în prezent trei de hectare de pădure pe oră. Fenomenul jafului a fost dezvăluit de nenumărate ori de mass-media şi de diverşi proprietari de păduri. Curtea de Conturi a scris într-un raport că în primii 12 ani de la evenimentele din 1989, din pădurile statului şi din cele private s.au tăiat illegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor minim 5 miliarde de euro. Din 2009 şi până în 2012 s-au înregistrat 31.456 cazuri de tăieri ilegale de arbori la nivel naţional, soldate cu amenzi sau dosare penale. O investigaţie RISE Project arată că 350.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pamântului între vara lui 2013 şi vara lui 2014, iar în prezent 500.000 de hectare de pădure nu sunt păzite, deşi e obligatoriu. Cele mai afectate zone sunt în Suceava, Harghita, Covasna şi mai nou Parcul Naţional Retezat. România deţine azi două treimi din pădurile bătrâne ale Europei.

Defrişarea a accelarat dramatic după 2000, atunci când au venit în România austriecii de la Egger, Kronospan şi Schweighofer. Un material apărut în Der Spiegel susţine că Schweighofer reprezintă cauza defrişărilor. Conform materialului, majoritatea camioanelor cu lemne din Carpaţi ajung la cele patru fabrici ale companiei. “Trunchiurile de copaci care sunt cojite, tăiate şi mărunţite în aceste fabrici ajung în Germania şi Austria sub formă de peleţi, parchet sau plăci laminate”. Produsele Schweighofer sunt livrate la firma germană Classen, unul dintre cei mai mari producători de laminat din lume, Denk GmbH, care produce mobilă pentru clădiri de birouri. De asemenea, lanţurile de supermarket Spar Österreich vând brichete de lemn din România.

Schweighofer Holzindustrie România au creat peste 3.100 de locuri de muncă din România, însă fostul ministrul Doina Pană susţine că în paralel au distrus alte 50.000. Din cauza preţurilor dictate de austrieci, multe companii autohtone nu fac faţă, iar mii de ateliere de mobilă au dat faliment în ultimii ani. Coman susţine că el personal a dat afară 160 de muncitori în condiţiile în care preţul lemnului a crescut permanent în România în timp ce pe piaţa mondială aceasta a scăzut.

Preţul pădurilor autohtone sunt mult mai mici decât cele din Occident. În Germania, un hectar cu pădure se achiziţionează cu 20.000 de euro, în Austria cu 10.000 de euro iar în România poţi găsi la preţuri cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro. Ieftinătatea a atras investitori precum Schweighofer, americanii de la Universitatea Harvard, care au luat 35.000 de hectare, finlandezii de la Tornatot, cu 15.000 de hectare sau nemţii de la Prokon, 45.000 de hectare în Bacău. Proprietăţile americanilor de la Harvard au ajuns în proprietatea suedezilor de la Ikea, care au devenit astfel cei mai mari proprietari de păduri din România.

Sursa: Cotidianul

  1. Naica
    Decembrie 4, 2015 la 7:49 pm

    Oare serveste la ceva comentariul,..daca ”zarurile sunt aruncate” ? Cine poate desface
    aceste malefice legaturi ?

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: