Cum a fost retrocedat Muntele Retezat către o familie de cetățeni austrieci de naționalitate maghiară. DNA a intrat pe fir!

Retezat_Mountains_-_Muntii_Retezat_1Un ziar local din Hunedoara dezvaluie modul in care s-a facut o retrocedare controversata de 11 000 ha de teren din acest judet   catre o familie de maghiari cu cetatenie austriaca. In cursul procesului desfasurat la Judecatoria Hateg s-a demonstrat ca aceasta restituire s-a facut in mod ilegal, fabricandu-se documente.

Ziarul Hunedoreanul scrie ca documentele care dovedesc fărădelegea sunt irefutabile. Direcţia Generală de Paşapoarte a comunicat instanţei că pretinsele moştenitoare din Austria au obţinut cetăţenia română la trei ani după ce au intrat în posesia celor 11.000 de hectare de teren. Conform legilor în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, cetăţenii străini nu aveau dreptul la retrocedări de teren.

La Judecătoria Haţeg a curs, ieri, un nou termen în dosarul retrocedării Domeniului Kendeffy din Retezat. Direcţia Generală de Paşapoarte a binevoit să transmită un document solicitat de multişor de avocatul Academiei Române. Din înscrisul transmis instanţei reiese că Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au dobândit cetăţenia română în 2009, la trei ani după ce fuseseră puse în posesie abuziv şi nelegal de comisia judeţeană de la Prefectura Hunedoara, instituţie condusă la vremea respectivă de prefectul Cristian Marius Vladu şi subprefectul Attila Dezsi. Reconstituirea este ilegală, deoarece cetăţenii străini nu puteau solicita reconstituirea dreptului de proprietate în 2006, potrivit Constituţiei, respectiv a lipsei de reciprocitate în modul de dobândire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor între România şi Austria.

Procesul durează de şase ani şi – în ciuda evidenţelor – va mai zăbovi o vreme la instanţa de fond, din cauza unor expertize topografice. În mod curios, dezbaterea în instanţă se duce pe precizia amplasamentelor Domeniului Kendeffy, deşi ele, amplasamentele, sunt nelegale oriunde s-ar afla.

Aranjamentele s-au perfectat la Prefectură

În cazul Kendeffy, toate manevrele au fost făcute de comisia judeţeană de la Prefectura Hunedoara. Moştenitorii familiei Kendeffy au depus cereri de retrocedare la primăriile din Petrila, Pui, Sarmizegetusa, Sântămăria Orlea şi Râu de Mori, dar dregătorii Prefecturii (Cristian Marius Vladu – prefect şi Attila Dezsi – subprefect) au decis – caz unic în judeţul Hunedoara, cel puţin – să sară peste comisiile locale şi să execute documentele de reconstituire a dreptului de proprietate prin comisia judeţeană. Colectivul de lucru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate a hotărât că moştenitorii familiei Kendeffy pot fi împroprietăriţi cu 7.135,58 hectare pădure (la Petrila – 796,16 ha, la Pui – 310, 52 şi la Râu de Mori – 6.029,90 ha). Celor două pretinse moştenitoare li s-a mai dat 118,40 hectare teren agricol, 1.288,21 hectare teren neproductiv, 2.241, 73 hectare stâncărie şi 150 de hectare de păşune alpină. Comisia a emis Hotărârea nr. 202/2006 pe baza căreia a fost emis titlul de proprietate.

O strânsură de acte

Dosarul de retrocedare al Domeniului Kendeffy din Retezat pare să fie opera unui plastograf care a însăilat acte culese de pe unde s-a putut ca să aducă a succesiune. Există indicii certe, nu doar „suspiciuni rezonabile”, în acest sens. Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz pretind că sunt nora şi, respectiv, nepoata de fiu ale lui Kendeffy Gabor. Cele două austriece nu au depus la dosar niciun certificat de moştenitor după niciunul dintre antecesorii după care au solicitat retrocedarea dreptului de proprietate. Nu există niciun document în vraful de acte ataşate, cu sau fără noimă, la dosar care să confirme, fără urmă de tăgadă, că Nikolaus Kendeffy a fost fiul lui Gabor. Mai mult, nu există acte care să îl apropie în vreun fel pe Nikolaus de Ţara Haţegului. Din documente, reiese că Nikolaus s-a căsătorit cu Maria Gerliczy în 1939, la Oradea. Pe cei doi soţi îi regăsim câţiva ani mai târziu la Sibiu, unde se naşte fiica lor Elisabeth, în anul 1943. Nimic despre Ţara Haţegului. La dosar nu există certificatul de naştere al lui Nikolaus Kendeffy, act care să confirme clar că el este fiul lui Gabor.

Retezatul livrat austriecelor pe bază de acte false

Din dosarul retrocedării reiese că Maria a fost nora lui Gabor Kendeffy, cel care deţinuse Domeniul. Maria Gerliczy, după numele ei de fată, s-a născut la Budapesta în data de 25 iunie 1920 şi s-a căsătorit cu Nikolaus Kendeffy (presupus fiu moştenitor al lui Gabor) în 1939 la Oradea. Maria Kendeffy pretinde că ar fi obţinut cetăţenia română, la cerere, cu câteva luni înainte de a fi împroprietărită de Comisia Judeţeană. În acest sens apare la dosar un înscris (nr.4312 din 20 decembrie 2005) emis de Ambasada României de la Viena. Vigilenta comisie a prefectului Cristian Marius Vladu nu a verificat autenticitatea actului, deşi era vorba de 11.000 de hectare de teren ce urmau să fie înstrăinate din avuţia statului, a unui stat pe care se presupune că Vladu îl servea la Prefectura Hunedoara. Printr-o simplă solicitare la Direcţia Generală de Paşapoarte, prefectul Vladu ar fi aflat că numita Kendeffy Maria nu era cetăţean român. Austriaca a primit cetăţenia română abia în 2009. Această informaţie a venit după zece ani, timp în care mii de arbori din Retezat au fost raşi din drujbă şi expediaţi în Austria.

Echipa Vladu-Dezsi, cu exces de zel în slujba „austriecelor”

Într-o postare publică, Cristian Marius Vladu „se dă lovit”, cum că ar fi victima unor calomnii de presă. „Cine putea să încerce din nou să împroaşte cu noroi decât acelaşi Bot. Dacă suntem vinovaţi cu ceva, eu şi Dezsi vom plăti cu siguranţă. Am aplicat legea aşa cum era ea, bună sau rea. (…) Pe această speţă DNA s-a pronunţat deja cu NUP în ce ne priveşte. Pentru calomnii însă, vei plăti şi dumneata odată, domnule BOT”, scrie Cristian Marius Vladu. Dosarul este în cercetarea procurorilor anticorupţie, chiar dacă se vor fi pronunţat cândva pe „această speţă”. Există indicii temeinice că actele retrocedării au fost măsluite. Pe lângă datele legate de cetăţenie – tratate cu superficialitate de comisia patronată de Vladu-Dezsi – sunt acte de la Registrul Comerţului care dovedesc adevărata identitate a Mariei Kendeffy – cetăţean belgian, o identitate complet diferită între Maria Kendeffy care revendică şi Kendefy Maria care stăpâneşte Domeniul din Retezat.

Pe de altă parte, prefectul Vladu şi subprefectul Dezsi nu au fost doar nişte simpli executanţi ai legii. Iată ce spun auditorii Curţii de Conturi în analiza retrocedărilor abuzive, între care este prezentat şi cazul Kendeffy: „Majoritatea litigiilor de fond funciar s-au judecat în contradictoriu cu comisiile locale reprezentate de primari şi comisiile judeţene reprezentate de prefecţi, care nu aveau nici obligaţia legală şi nici interesul juridic de a apăra proprietatea publică a statului asupra fondului forestier.” Şi într-adevăr, echipa Vladu-Dezsi a funcţionat ca o porta-voce a familiei Kendeffy. Silvicultorii care s-au opus retrocedării au fost „luaţi la refec”, unii şi-au pierdut chiar şi postul.

Dosar DNA şi pe povestea păşunilor din Retezat

În mod cu totul nejustificat şi inexplicabil, pretinsele moştenitoare Kendeffy au pus mâna pe de cinci ori mai multă păşune, faţă de cât obţinuseră de la Comisia Judeţeană de reconstituire a dreptului de proprietate. Firma Rotunda SRL care administrează domeniul Kendeffy angajaseră un expert topograf autorizat (din Miercurea Ciuc) cu ajutorul căruia au reuşit să ia cu japca doi versanţi cu păşuni alpine ce aparţineau locuitorilor din Sântămarie Orlea şi să îi vâre în foaia de avere a Kendeffy-lor, cu numere cadastrale noi şi incorecte. Astfel, SC Rotunda SRL preia în stăpânire nejustificat păşunile Aradeş (cu 228 de hectare de teren) şi Slăvoiu (523 hectare), deşi în titlul de proprietate deţine doar 150 de hectare de păşune. Asta se întâmpla în anul 2006.

Anii au trecut şi, în decembrie 2014, Prefectura Hunedoara emite un act prin care confirmă faptul că moştenitoarele familiei Kendeffy nici nu au revendicat şi nici nu au primit păşunile Aradeş şi Slăvoiu. Cu toate acestea, lucrătorii Oficiului de Cadastru atribuiseră numere cadastrale duble pentru cele două păşuni şi pe urmă s-au făcut că plouă şi au lăsat instanţa să-şi bată capul cu repunerea în drepturi a adevăraţilor proprietari. Cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, procesele sunt lungi şi foarte costisitoare, iar băieţii deştepţi din Miercurea Ciuc n-au nici un interes să grăbească stingerea litigiilor. Ba dimpotrivă, trag de timp cât pot, fiindcă pentru ei timpul chiar înseamnă bani. Moştenitorii Kendeffy câştigă sume fabuloase de bani de pe urma păşunilor obţinute ilegal, păşuni care sunt înscrise la plată cu subvenţii de la APIA Hunedoara. Şi această speţă este în atenţia DNA.

Sursa: Anchete online

Anunțuri

3 gânduri despre „Cum a fost retrocedat Muntele Retezat către o familie de cetățeni austrieci de naționalitate maghiară. DNA a intrat pe fir!

  1. Pe vremea Imperiului Habsburgic, a celui Austro-Ungar nu au prapadit austriecii atat amar de padure ca acum in Transilvania si in nordul Moldovei.
    Pasamite, in acele timpuri se mai incrunta cate cineva la ei.

  2. Exista explicatia: In Romania la deal si la munte suprafetele mici au fost masurate si date cu titlu de proprietate pe ipotenuza, iar suprafetele mari au fost masurate si date pe cateta. De exemplu, la controalele pe teren facute de APIA suprafetele se masoara pe cateta, asa ca suptafata declarata conform titlului de proprietate este mai mare. Functie de panta terenului suprafata declarata nu se incadreaza in toleranta data si fermierul este penalizat. Iata marea eroare aparuta din lipsa cadastrului, iar cel care plateste este taranul posesor de suprafete mici. Proprietarul de suprafete mari este corect. Din aceasta cauza nu ne ajunge suprafata tarii…
    Istoric vorbind, stramosii nostri (dupa 1877, 1918,1945) si-au masurat suprafetele (mici si mari) pe ipotenuza si nu au folosit la masurare GPS si statia totala.
    Nu pot intelege cum geometrii egipteni dupa fiecare inundatie a Nilului dadeau terenurile taranilor pe vechile amplasamente, iar in mileniul III nu suntem capabili sa avem un cadastru. Ce bine ar fi fost sa nu fi existat politica si marile ei interese…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s