Liderii care au fost ţinta spionajului, partea întunecată a luptei împotriva terorismului

Liderii care au fost ţinta spionajului, partea întunecată a luptei împotriva terorismului

Vândut ca un dispozitiv de supraveghere pentru a lupta împotriva infractorilor și a teroriștilor, programele spion Pegasus au servit la controlarea ziariştilor, activiștilor, opozanţilor și chiar a liderilor mondiali, notează Cezar Avó într-o nouă opinie publicată în Diario de Noticias.

Liderii care au fost ţinta spionajului, partea întunecată a luptei împotriva terorismului

Edward Snowden, care în 2013 a dezvăluit lumii supravegherea și colectarea masivă de date de către Agenția de Securitate Națională (NSA) în strânsă colaborare cu Canada, Regatul Unit, Australia și Noua Zeelandă – The Five Eyes – răspunde la întrebarea „The Guardian” cu privire la modul de evitare a programelor spion cu o altă întrebare: „Ce pot face oamenii pentru a se proteja de armele nucleare?”. Și celor care nu acordă credit fostului colaborator al CIA și al NSA exilat în Rusia, ancheta iniţiată de asociația ziariştilor Forbidden Stories și de Amnesty International și ulterior de 16 organe de presă precum „Le Monde”, „Washington Post” sau „Haaretz” le demonstrează capacitatea intruzivă a Pegasus, programul spion al companiei NSO.

De pe o listă despre al cărei scop încă nu există certitudini, cu 50.000 de numere de telefon mobil, peste 1.000 au fost localizate de cei 80 de ziarişti care au lucrat la acest subiect. Din acele 1.000, aproximativ 600 aparţin unor politicieni, diplomați și funcţionari guvernamentali, inclusiv trei președinți actuali (francezul Emmanuel Macron, sud-africanul Cyril Ramaphosa și irakianul Barham Salih), zece prim-miniștri actuali și anteriori, precum și regele Marocului, Muhammad VI.

Nu s-a dovedit în privinţa nici unui politician că au fost de fapt victime ale spyware-ului, chiar şi pentru că nici unul dintre ei nu a oferit smartphone-urile organelor de presă care au examinat lista numerelor de telefon. Printre numerele rămase care au fost asociate cu unor ziarişti, oameni de afaceri și activiști, 67 au fost ținta unei analize criminalistice efectuate de un laborator  al Amnesty International: 37 de telefoane s-au dovedit a fi fost ținta unei intruziuni sau a unei tentative din partea Pegasus, notează Diario de Noticias.

Ce este pe listă

Printre acestea, două au aparţinut soției și logodnicei lui Jamal Kashoggi, editorialistul cotidianului „Washington Post”, care în 2018 a fost executat de un comandou saudit la consulatul de la Istanbul. Nu se știe dacă telefonul mobil al opozantului a fost, de asemenea, ţinta Pegasus, întrucât Kashoggi i l-a încredințat logodnicei sale înainte de a merge la consulat, iar aceasta, la rândul său, l-a depus la autoritățile turce, care nu l-au înapoiat. Dacă telefonul mobil al femeii, Hana Elatr, ar fi putut fi folosit atunci când Kashoggi discuta cu prietenii saudiți, iPhone-ul logodnicei Hatice Cengiz a fost spart la patru zile după asasinat și apoi de cinci ori în următoarele zile, potrivit expertizei criminalistice efectuate de Amnesty International. Cu toate acestea, nu a fost posibil să se stabilească ce a fost extras de pe telefonul mobil.

Din lista numerelor, cea mai reprezentată țară este Mexicul, cu 15.000, urmată de țări din Orientul Mijlociu, precum Emiratele, Qatarul, Bahrainul și Yemenul. În Asia, India este în frunte, dar Pakistanul vecin, Kazahstanul și Azerbaidjanul figurează şi ele. În Europa, există aproximativ o mie de numere din Franța și sute de cetăţeni ungari. Din Africa de Sud până în Maghreb, Africa este şi ea este reprezentată.

Făcând socotelile, pe lângă politicieni au fost detectate telefoanele a 65 de oameni de afaceri, a 85 de activiști pentru drepturile omului, a 189 de ziarişti și ale mai multe rude ale familiilor regale din Arabia Saudită, Maroc și Emiratele Arabe Unite. În acesta din urmă, conform anchetei efectuate de „Le Monde”, regimul emirului Al Maktoum nu numai că supraveghează populația, propria sa familie, ci şi pe prințesa Latifa, și, de asemenea, lideri importanți din Liban, Yemen și Irak.

Cine nu s-ar afla pe listă

Pegasus este bijuteria coroanei NSO, o companie israeliană creată în 2010 de specialiști ciberneticieni care lucrau pentru guvern. Astăzi, NSO este deținută de o companie de investiții cu sediul la Londra, Novalpina, și are birouri în Cipru și în Bulgaria. Compania nu dezvăluie cine sunt clienții săi, doar că sunt 60 de clienți guvernamentali din 45 de țări și că Pegasus ar trebui să fie folosit numai pentru „suspecți de crimă și pentru teroriști”. Printre clienții săi se numără Bahrainul, Emiratele Arabe Unite, India, Mexicul, Marocul, Rwanda și Arabia Saudită, printre alte țări.

NSO a negat faptul că telefonul lui Emmanuel Macron ar fi fost ținta spionajului.

„Putem confirma că cel puțin trei nume din chestionarul dvs., Emmanuel Macron, regele Mohamed VI și directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Ghebreyesus, nu sunt și nu au fost niciodată vizate sau selectate ca ținte ale clienților grupului NSO”, a răspuns compania cotidianului „Washington Post”.

Ulterior, aceștia au adăugat că „toți funcţionarii sau diplomaţii guvernelor francez și belgian menționați pe listă nu sunt și nu au fost niciodată ținte ale Pegasus”.

Potrivit „Le Point”, directorul serviciilor secrete din Maroc, Abdellatif Hammouchi, numit în 2015 de regele Mohamed, este răspunzător pentru o vastă campanie de supraveghere a mii de politicieni, ziarişti, activiști și diplomați nu doar marocani, ci și francezi și algerieni.

Printre ţintele interne ar fi soția suveranului, Lalla Salma Bennani, valetul, un fost bodyguard sau fostul șef al Gărzii Regale, generalul Haramou.

„Grupul NSO nu se mai poate ascunde în spatele afirmației potrivit căreia spyware-ul său este folosit doar pentru combaterea criminalității. Se pare că Pegasus este, de asemenea, spyware-ul preferat de cei care doresc să spioneze guvernele străine”, a comentat secretarul general al Amnesty, Àgnes Callamard.

„Dezvăluirile șocante ale Proiectului Pegasus subliniază necesitatea urgentă a unei reglementări puternice pentru a guverna o industrie de supraveghere a unui vest sălbatic. Statele trebuie să aplice un moratoriu global asupra exportului, vânzării, transferului și utilizării echipamentelor de supraveghere până la intrarea în vigoare a unui cadru de reglementare solid în conformitate cu drepturile omului”, a declarat aceasta.

Amnesty a intentat, fără succes, un proces în Israel pentru a opri compania să exporte Pegasus.

Infecție cu „atacuri zero click-uri”

Pegasus este un software rău intenționat care, spre deosebire de așa-numitul malware, este instalat fără ca utilizatorul să colaboreze din greșeală: prin vulnerabilități în aplicații de mesagerie precum WhatsApp, iMessage sau chiar ale bătrânului SMS, spyware-ul infectează smartphone-ul, tableta sau computerul și începe să dispună de toate funcţiile dispozitivului victimei: microfon și cameră, jurnal de apeluri, localizare, parole și toate documentele, chiar dacă sunt criptate. NSO se laudă că folosește atacuri „zero click-uri”, care trec neobservate atât de cel spionat, cât și de eventualele sisteme antivirus pe care le-a instalat. Și a avea un iPhone sau un telefon Android este același lucru, după cum a dovedit ancheta.

Sursă foto: Dreamstime/capital.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s