Archive

Archive for the ‘Autonomie’ Category

Publicaţie germană: “Următorul conflict separatist pe harta Europei va fi în România”

Aprilie 22, 2014 1 comentariu

2014 este un an al ruperilor, referendumurilor şi al separatismului, consideră săptămânalul german de stânga, Der Freitag.

Publicaţie germană: “Următorul conflict separatist pe harta Europei va fi în România”

“Încleştarea steagurilor în România. Următorul conflict separatist se coace în ţinutul Secuiesc, o enclavă maghiară este în pragul autonomiei”, consideră autorul reportajului din Der Freitag, Martin Leidenfrost. Câştigător în 2007 al premiului internaţional pentru jurnalism “European Journalism Prize Writing for CEE”, Leidenfrost este un scriitor austriac, care trăieşte în Bratislava şi Bruxelles, colaborând cu mai multe publicaţii din Austria, Germania, Elveţia si Slovacia, scrie Antena 3.

La începutul lunii martie, el s-a aflat în România pentru a găsi răspunsul la întrebarea “de unde vin şi ce vor secuii”.

“Găgăuzia, Crimeea, Veneţia, tensiuni în Bosnia şi Belgia, referendum pentru independenţă în Scoţia şi Catalunia, dar să nu uităm nici tensiunile dintre Moldova şi Transnistria.  Dacă mă întrebaţi unde va izbucni următorul conflict separatist în Europa, atunci eu mizez pe Ţinutul Secuiesc. Insula lingvistică majoritar maghiară din centrul României vrea autonomie. România, cel mai centralizat stat din UE, plănuieşte o regionalizare. Secuii, aduşi în zonă pentru a proteja Carpaţii, nu sunt luaţi nici un fel în considerare”, notează Der Freitag. Sursa:activenews.ro

Vezi :Harta Noii Ordini Europene

UDMR tace şi face: STEAGUL SECUIESC devine legal în România. Vicepremierii Dragnea şi Kelemen au bătut palma

Aprilie 15, 2014 1 comentariu
Liderii PSD şi cei ai UDMR au convenit ca legea steagurilor, parte a acordului parlamentar semnat înaintea învestirii în Parlament a guvernului Ponta 3, să fie adoptată în Parlament, în acest sens udemeriştii urmând să depună un proiect legislativ. Informaţia a fost confirmată pentru Gândul de vicepremierii Kelemen Hunor şi Liviu Dragnea. Deputatul UDMR, Marton Arpad, susţine că în problema steagului secuiesc se face din ţânţar armăsar, dar că această lege va face referire la steagurile arborate de unităţile administrativ teritoriale. Cu toate acestea, el vorbeşte despre un vid legislativ şi o interpretare eronată a problemei steagurilor de către unii prefecţi şi instanţe. Potrivit acestuia, legea va intra în vigoare în acest an sau la începutul anului viitor.

Mediafax Foto/ Vargyasi Levente

Coaliţia de guvernare a decis în şedinţa de săptămâna trecută ca „legea steagurilor”, cea care va permite autorităţilor locale să arboreze steaguri judeţene şi regionale pe instituţiile publice, să fie adoptată în Parlament, în acest sens urmând să fie depus un proiect legislativ de către UDMR. Vicepremierii Kelemen Hunor şi Liviu Dragnea au confirmat pentru gândul această înţelegere între partenerii de guvernare, primul precizând că proiectul legislativ va fi depus săptămâna aceasta în Parlament. Înaintea intrării UDMR la guvernare, prefecţii din Harghita şi Covasna au acţionat în instanţă mai multe primării pentru că au arborat steagul secuiesc la anumite manifestări, unele procese fiind deja câştigate de prefecturi.

„Am discutat despre legea steagurilor, urmează să fie depus un proiect legislativ în acest sens”, a declarat pentru gândul vicepremierul Liviu Dragnea.

Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a confirmat informaţia, adăugând că se lucrează la proiectul legislativ, care urmează să fie depus în Parlament în această săptămână.

Surse din coaliţia de guvernare au precizat pentru gândul că proiectul va avea „puţine modificări” faţă de proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării Regionale la începutul acestui an.

La formarea guvernului Ponta 3, liderii PSD, UDMR, PC şi UNPR au semnat un acord de colaborare parlamentară care la punctul 9 precizează: „părţile vor susţine promovarea unei iniţiative parlamentare în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii alături de steagul UE şi al României, steaguri ale unităţilor administrativ teritoriale pe care le reprezintă”.

Documentul poartă semnătură lui Victor Ponta, Kelemen Hunor, Daniel Constantin şi Gabriel Oprea.

Marton Arpad (UDMR): Problema cu steagul secuiesc este de a face din ţânţar armăsar

Deputatul UDMR, Marton Arpad, a declarat pentru gândul că acest proiect legislativ va reglementa adoptarea şi folosirea steagurilor unităţilor administrativ teritoriale (UAT).

“Problema cu steagul secuiesc este de a face din ţânţar armăsar, iar parţial prin această lege lucrurile vor fi puse la locul lui. Există o reglementare pentru stemele localităţilor, de ce nu am avea şi pentru steagurile localităţilor? Odată şi odată se va adopta şi legea statutului minorităţilor naţionale şi acolo va trebui adoptată folosirea semnelor proprii ale minorităţilor naţionale. Există o hotărâre de guvern care reglementează folosirea steagurilor, inclusiv a steagului secuiesc, numai că neavând greutatea unei legi, unele instanţe nu văd că mai există astfel de norme şi va trebui să facem nişte legi. Sunt norme de aplicare care se tem oamenii să le aplice, dacă nu e lege”, a spus deputatul UDMR, care a ţinut să precizeze că “legea steagurilor” nu vorbeşte explicit de steagul secuiesc sau alte însemne ale minorităţilor naţionale.

Potrivit acestuia, prefecţii şi anumite tribunale nu ţin cont de legislaţia existentă şi au contestat arborarea unor steaguri de către unităţile administrativ-teritoriale din Harghita şi Covasna.  Anul trecut, prefectul din Covasna a atacat în instanţă şi a câştigat arborarea steagului secuiesc de mai multe primării din judeţ.

“Unele prefecturi au atacat chiar steaguri ale unor UAT-uri cum ar fi CJ Covasna. Decizia luată de Tribunalul Braşov împotriva CJ Covasna a fost luată într-o clădire în faţa căruia este arborat steagul judeţului Braşov, cu care nu a avut nicio problemă nici Tribunalul. Cred că această lege va clarifica o problemă, există un vid legislativ pentru că într-o teorie mai nouă din 1989 încoace ceea ce nu este interzis este liber. Există vechea teorie comunistă că ceea ce nu este prevăzut că se poate este interzis. Mai există şi instanţe şi prin prefecturi oameni care cred că dacă nu este permis strict prin lege să mă duc să mănânc atunci nu ar trebui să mănânc”, a subliniat Marton Arpad.

De asemenea, deputatul UDMR a vorbit de prevederea constituţională care permite maghiarilor să-şi exprime identitatea.

“Consiliul Judeţean Harghita a adoptat un steag prin hotărârea Consiliului care este aproape identic cu acel steag care a fost elaborat de Consiliul Secuiesc. În cazul acesta, arborarea acelui steag dacă acel steag va parcurge acele prevederi legale din lege, eu cred că nu va fi în contradicţie cu legea. Pe de altă parte, există o hotărâre de guvern care reglementează în mod clar că astfel de însemne pot fi arborate chiar pe clădirile autorităţilor publice locale sau centrale în cazul anumitor evenimente. Acum, a cântări cu ce ocazie a fost arborat un steag sau altul este greu de cuantificat, în mod evident noi credem că trebuie să existe o modalitate legală prin care nici abuzurile dintr-o parte nici din cealaltă să nu fie posibile şi să fie clar pentru toată lumea ce trebuie făcut”, a adăugat udemeristul.

El a reamintit că există o decizie a CCR care precizează că folosirea însemnelor minorităţilor naţionale este neconstituţională, doar dacă nu se foloseşte simultan şi drapelul României.

“Înseamnă că această motivare a CCR ea spune că în momentul în care am o reglementare care mă obligă să folosesc împreună cu drapelul României aceste steaguri pot fi introduse în constituţie şi nu e în contradicţie cu prevederile constituţionale. Dacă este arborat şi drapelul României se înscrie în art 6 din Constituţie”, a declarat Marton Arpad.

El a ţinut să le reamintescă unor “domni prefecţi şi altor persoane care se ocupă cu probleme marginale” că după adoptarea acestei legi lucrurile vor fi clare în privinţa folosirii steagurilor de UAT-uri.

Potrivit acestuia, proiectul legislativ poate fi folosit în campania electorală din acest an de naţionalişti.

“Naţionalismul este în vogă, toate partidele doresc să-şi atragă electoratul PRM, toată lumea va încerca să ia nişte voturi de la domnul Vadim şi în Ungaria Jobbick este în vogă. Această temă va fi de campanie electorală, deşi nu este în interesul ţării. Va fi o temă îndrăgită de mulţi, de cei care nu ştiu nimic să spună economic, să spună despre pericolul maghiar”, a spus Marton Arpad.

Proiectul vicepremierului Liviu Dragnea

La începutul lunii februarie, pe ministerul Dezvoltării Regionale  era postat un proiect de lege privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrativ teritoriale, acesta fiind supus dezbaterii publice.

Potrivit acestui proiect, unităţile administrativ teritoriale pot avea, conform noii legi steaguri proprii.

„Forma şi dimensiunile steagurilor unităţilor administrativ teritoriale sunt cele stabilite, în condiţiile legii, pentru drapelul României. Unităţile administrativ teritoriale pot supune aprobării proiectul de steag, prin hotărâre a autorităţilor deliberative, numai în cazul în care au stemă proprie aprobată conform legii”, se mai arată în proiect.

Hotărârea autorităţilor locale privind aprobarea proiectului de steag şi nota de fundamentare însuşită de prefect şi preşedintele CJ se trimite la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În proiect se arată că unităţile administrativ teritoriale pot arbora  steagurile proprii numai la sediile primăriilor, consillilor judeţene precum şi la instituţiile publice aflate  sub autoritatea, în subordinea, în coordonarea acestora şi numai împreună cu drapelul  României şi drapelul Uniunii Europene.

De asemenea, se precizează că steagul unităţii administrativ-teritoriale nu va depăşi în dimensiuni şi număr de exemplare drapelul României şi drapelul Uniunii Europene şi va fi amplasat la acelaşi nivel cu acestea.

Controverse legate de steagul secuiesc

În 2013 un tribunal din Covasna a decis că steagul secuiesc poate fi folosit în judeţ alături de drapelul naţional. În motivarea deciziei, judecătorul român a constatat că legea permite autorităţilor să îşi aleagă un steag şi să îl folosească la ceremoniile oficiale.

La începutul anului trecut, în luna februarie, la învestirea în funcţie a noului prefect de Covasna, acesta a cerut ca steagul secuiesc să fie scos din sală. Autorităţile locale au protestat, spunând că că nu există o prevedere legală care să stipuleze acest lucru.

La câteva zile după acest eveniment secretarul de stat Nemeth Zsolt critică autorităţile române, declarând că maghiarii din Transilvania se simt agresaţi simbolic. Steagul Ţinutului Secuiesc este arborat pe clădirea unei primarii de district din Budapesta. Nemeth Zsolt, un înfocat susţinător al autonomiei maghiarilor din Ardeal, a menţionat că guvernul român trebuie să rezolve problema steagului secuiesc.

Premierul Ponta a intervenit în dispută şi a catalogat declaraţiile oficialului maghiar drept obrăznicii, cerându-i tototdată ministruui român de Externe să ia măsuri, ambasadorul Ungariei fiind chemat la MAE pentru explicaţii.

În urma unei discuţii între ministrul de externe român şi cel maghiar, subiectul a fost amortizat.

Steagul secuiesc la Congresul PNL

Tot în 2013, preşedintele UDMR Kelemen Hunor i-a înmânat preşedintelui PNL, Crin Antonescu, un steag secuiesc.

„Nu am venit cu mâna goală, fiind oaspetele dumneavoastră am adus un dar simbolic, la propriu şi la figurat. Dacă mă uit aşa în jurul meu darul meu ca şi cromatică se aseamănă foarte mult cu culorile PNL. Este un dar simbolic şi un gest simbolic prin care aş vrea să transmitem un mesaj puternic pentru toată lumea. Suntem gata să stopăm acest pseudo-conflict al steagului secuiesc, să transmitem prin gestul nostru un semnal că suntem cu toţii oameni normali şi nu credem că societatea noastră, ţara noastră ar avea ceva de câştigat din dezbinare”, a spus Kelemen Hunor.

„Este binevenit şi acesta atâta vreme cât stă în braţele dumneavoastră sau în braţele mele şi nu pe instituţiile oficiale din statul român”, a replicat  preşedintele PNL.

Udrea şi PMP anunţă că vor ataca legea la CCR

PMP, prin vocea deputatei Elena Udrea, a anunţat că orice lege care va permite arborarea steagurilor secuieşti pe instituţiile publice din România va fi atacată la CCR.

„Arborarea steagurilor secuieşti pe instituţiile publice din România, acceptată prin noul program de guvernare, este un pas pregătitor pentru regionalizarea pe criterii etnice. Premierul dă dovadă de o profundă lipsa de responsabilitate si respect faţă de interesele statului român unitar şi de istoria acestui neam. Se confirmă astfel ceea ce Partidul Mişcarea Populară a susţinut încă de când s-a anunţat alianţa dintre PSD şi UDMR: Victor Ponta a negociat în genunchi în faţa reprezentanţilor etnicilor maghiari. Noi vom ataca la Curtea Constituţională orice act legislativ care va permite arborarea steagurilor secuieşti sau maghiare pe instituţiile publice din România”, a precizat Elena Udrea.
Sursa:gandul.info

%d blogeri au apreciat asta: