Archive

Archive for the ‘New World Order’ Category

Fenomenul ştirilor false, armele epocii post-adevăr. Ion M. Ioniţă: „Ştirile false şi manipularea în masă vor fi extrem de greu de controlat“

Martie 12, 2017 2 comentarii

Fenomenul ştirilor false, armele epocii post-adevăr. Ion M. Ioniţă: „Ştirile false şi manipularea în masă vor fi extrem de greu de controlat“

Din epoca breaking news, deschisă acum aproape două decenii, spaţiul mediatic a intrat în era fake news. Ştirile false au ajuns o constantă, mai ales în spaţiul virtual. Realităţile alternative, conspiraţiile, atacurile şi alarmele nefondate, toate au fost ridicate la rang de mare adevăr. Acestea sunt reperele unei lumi dominate de emoţie, în care raţiunea a amorţit. Goya rămâne mereu autentic, iar monştrii se plimbă liber prin megabiţi.

Incendiul de la clubul Colectiv a fost pus în scenă de Gabriel Oprea (ministru de Interne); premierul Dacian Cioloş este fiul nelegitim al milionarului George Soros; gruparea Anonymous a descoperit că incendiul din Colectiv a fost provocat intenţionat de oamenii lui Soros; cetăţenii care au ieşit în Piaţa Victoriei la protestele antiguvernamentale au fost plătiţi cu 100 de lei, dacă veneau cu un copil, cu 50 de lei, iar dacă aveau şi câini, cu încă 30 de lei. Acestea sunt câteva dintre ştirile care au circulat în România în ultimul an, fără să fie susţinute de dovezi reale. Lor li se adaugă altele, la secţiunea externe: că Hillary Clinton a fost implicată într-o organizaţie mafiotă de trafic cu copii şi că a vândut arme Statului Islamic, că Partidul Democrat vrea să impună Şaria în Florida, că Papa Francisc îl susţine pe Donald Trump la preşedinţia SUA. Sunt idei pe care oamenii le-au crezut şi unii încă le mai cred. Sunt informaţii care fac apel la fricile, la furia sau la afinităţile oamenilor şi circulă rapid în mediul virtual. Duc incredibilul, senzaţionalul, bomba de presă pe noi culmi. I-au convins pe mulţi că fiecare individ de pe pământ este, de fapt, o cetate asediată.

Igiena presei şi infiltraţiile

În goana după vânzări mai mari, rapide şi facile, presa din toată lumea s-a lăsat prinsă într-un vârtej în care sunt amestecate analizele politice ample şi ştirile economice cu diverse episoade comice cu animale de casă şi sălbatice deopotrivă şi cu răstălmăciri ale descoperirilor cercetătorilor ştiinţifici. Ştirea standard a stat cuminte lângă un cancan oarecare, într-o avalanşă de informaţii care poate epuiza cititorul. Apoi, profitând de libertatea şi infinitul internetului, marile trusturi de presă au fost dublate de site-uri noi, care au complicat şi mai mult spaţiul mediatic virtual, venind cu ştiri senzaţionaliste – clickbait, adică aducătoare de vizualizări – dintre care unele nesusţinute de fapte reale. Situaţia a fost dezbătută îndelung, încă nu s-a găsit o soluţie.

Papa Francisc a avut o reacţie virulentă faţă de instituţiile de presă care nu respectă deontologia: „Cred că mass-media trebuie să fie foarte clară, foarte transparentă şi să nu cadă – fără nicio supărare – în boala coprofiliei, adică întotdeauna să caute să scrie despre scandaluri, lucruri murdare, chiar dacă sunt adevărate. Pentru că, din moment ce oamenii au o tendinţă spre coprofagie, se pot produce multe probleme“, a declarat Suveranul Pontif în decembrie 2016. Problema ştirilor neadevărate a intrat şi în atenţia Organizaţiei Nord-Atlantice, la începutul acestui an, după ce membri ai Parlamentului lituanian au primit un email care conţinea informaţia că nişte soldaţi germani au violat o fetiţă în Lituania. Raportul nu a fost susţinut de evidenţe, iar generalii NATO au comunicat că intenţia a fost de a discredita alianţa în faţa populaţiei, pentru a-şi retrage sprijinul faţă de debarcarea de forţe în ţările baltice. „Cred că trebuie să ne aşteptăm la mai multe astfel de evenimente. Se va intensifica fenomenul… dar noi vom fi transparenţi, consecvenţi“, a declarat generalul Petr Pavel, sugerând că în spatele atacului informaţional au fost surse ruseşti.

Pe ce lume trăim

Spunem că trăim în epoca contemporană atunci când privim înapoi pe scara istoriei. E simplu. Totuşi, această notă de actualitate în identificare se va pierde în curând, alta va fi epoca contemporană. Şi rămân câteva alte denumiri vehiculate, diferenţiate de elementul-cheie în care e citită istoria recentă. Aşadar, spunem că trăim deopotrivă în post-modernism, în epoca nucleară, în era informaţiei, în era războiului împotriva terorismului, în era multimedia şi, de vreo doi ani, în era conspiraţiei. Acestui şir i s-a mai adăugat o verigă: epoca post-adevăr. Nu ştim care, câte sau dacă vreuna dintre acestea se vor permanentiza în istorie şi ne vor defini existenţa în memoria urmaşilor. Va urma. Cert este că evoluţia e uşor îngrijorătoare.

În 2016, Dicţionarul Oxford a ales „post-adevăr“ cuvântul anului, pe care l-a definit drept situaţia în care „faptele obiective influenţează mai puţin opinia publică decât apelul la emoţii şi la convingerile personale“. Cu alte cuvinte, realitatea este învinsă de păreri, adevărul capătă o importanţă secundară. O distopie, pe scurt, spre pildă: un tribunal îl declară pe individul X hoţ, însă concetăţenii săi ignoră verdictul şi îl consideră în continuare un băiat aşezat şi cuminte, pentru că asta a spus X că este, invocând că orice om poate greşi câtuşi de puţin.

Viralizarea minciunii

Astfel funcţionează şi una dintre armele – şi în acelaşi timp simptomele – epocii post-adevăr, anume ştirile false. Exploatează prejudecăţile, fricile deja instalate într-o societate. În sine, nu reprezintă nicio noutate. Diversiunile, declaraţiile eronate, relatările trunchiate, omisiunile intenţionate şi găinile care fac pui vii au fost dintotdeauna utilizate de presă ori de subiecţii media, la fel în România ca în orice altă ţară. Totuşi, puteau fi izolate cu uşurinţă şi demontate, atunci când evidenţele nu stârneau mai degrabă hazul. Situaţia s-a deteriorat îngrijorător în ultimii ani. Atât de mult încât, anul trecut, site-ul american PolitiFact – care se ocupă cu analiza  acurateţii declaraţiilor oficialilor din Statele Unite ale Americii – nu a mai găsit de cuviinţă să înmâneze, ca de obicei, unei singure persoane premiul „Minciuna Anului“, ci chiar Ştirilor False, fenomen care s-a dezvoltat uluitor în timpul campaniei prezidenţiale. Terenul fertil pentru proliferarea acestor site-uri-fantomă care diseminează ştiri false au fost platformele de social media, mai ales reţeaua Facebook. În condiţiile în care mulţi dintre utilizatori îşi iau de aici informaţiile – prin linkuri distribuite de prieteni sau prin paginile media pe care le urmăresc –, a devenit mult mai uşoară răspândirea unor ştiri din surse incerte, decât putea fi, în trecut, prin presa scrisă sau prin email-uri. În plus, a devenit mult mai complicat de identificat emiţătorul mesajului, căci nu mai sunt doar câteva ziare de larg consum sau o persoană care să trimită un mesaj electronic. Sunt zeci de site-uri, cu nume ambigue şi cu interfaţă complicată, care nu îndeamnă cititorul să mai zăbovească pe site, să mai citească şi alte ştiri, să caute alte detalii privind administratorii.

Victoria senzaţionalului

Un site poate cuprinde atât ştiri false, cât şi adevărate – sunt tehnici de manipulare de bază, până la urmă. Şi sub umbrela conceptului de ştire falsă se află, de fapt, mai multe tipuri de ştiri: pe lângă acelea care conţin informaţii inventante, care nu sunt susţinute deloc de dovezi – cum ar fi „Cioloş este fiul lui Soros“ –, sunt şi ştiri care conţin un titlu intrigant, fără ca informaţia să se mai regăsească şi în corpul ştirii, precum şi opinii şi analize care pornesc de la fapte reale, însă sunt duse într-o zonă de propagandă, de instigare, de trezire a unor fobii. În general, astfel de ştiri se construiesc sub forma unor anchete sau atacuri faţă de anumite persoane sau instituţii – în tehnica manipulării, emoţiile negative sunt mai uşor de controlat şi au un impact mai larg. De aici şi pericolul pe care îl reprezintă: într-o analiză realizată de „The New York Times“ se arată cum o ştire neverificată – despre sosirea unor autocare cu protestatari plătiţi la manifestările postelectorale anti-Trump din Austin, Texas – a plecat de la un cetăţean anonim şi a ajuns în presă, de unde a fost preluată de chiar Donald Trump, totul în decursul a numai două zile. Sute de mii de oameni au citit-o. A treia zi, s-a demonstrat că totul era fals – autocarele erau pline de IT-işti veniţi la o conferinţă. Omul a rectificat greşeala, a scris „Fals“ peste postarea iniţială, dar impactul a fost aproape nul, căci numai 29 de oameni au preluat informaţia corectă. Nimeni n-a mai fost interesat de poveste, acele sute de mii de persoane au continuat să trăiască în minciună. Senzaţionalul a câştigat. Adevărul a fost îngropat.

Comentariu Ion M. IONIŢĂ, Senior editor: Despre fake news, numai de rău

Fenomenul ştirilor false nu este unul nou. A fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru a crea haos şi neîncredere, pentru a submina adversari.

Ceea ce diferă în prezent, este tehnologia care aduce cea mai mare schimbare de la inventarea tiparului încoace.

Sigur că ziarele, radioul şi televiziunea au schimbat, la rândul lor, lumea. Dar, civilizaţia construită pe tipar occidental în ultimele secole a ştiut să găsească mijloacele pentru a face din media un spaţiu responsabil sau cât mai responsabil cu putinţă.

Apele s-au separat de foarte multă vreme în două, presa de calitate şi presa tabloidă.

Oamenii au ştiut ce citesc, ce este ştire şi ce este senzaţionalism. Normele jurnalismului adoptate de presa mainstream au adus prestigiu, cititorii fiind convinşi că nu greşesc dacă acordă credibilitate publicaţiilor din zona quality.

Aşa au funcţionat lucrurile o lungă perioadă de timp. Revoluţia digitală a creat însă un cu totul alt peisaj. Fiecare utilizator de smartphone a devenit un om mult mai informat, asta e cert, dar nu şi mai bine informat.

Mulţi sunt, de fapt, mult mai bine dezinformaţi. Din două cauze. Prima, oricine postează orice îi trece prin cap.

Umberto Eco spunea că idiotul satului a căpătat voce în comunitate şi mai este şi ascultat. A doua, grupuri organizate răspândesc în mod sistematic ştiri false sau parţial false urmărind diferite scopuri, de cele mai multe ori scopuri politice.

Pentru cei care au analizat foarte atent oportunităţile pe care le oferă tehnologia a devenit clar că posibilităţile de manipulare a oamenilor sunt în acest moment nelimitate. Organizaţii şi state care vor să influenţeze opţiunile populaţiei dintr-o altă ţară, pot să o facă.

Oamenii primesc informaţia direct, fără a mai avea timp să verifice ceea ce este adevărat şi cea ce nu. Pe de altă parte, oamenii înşişi oferă prin activitatea pe care o au pe reţelele de socializare informaţiile necesare pentru a li se descoperi preferinţele, temerile, gradul de pregătire, apartenenţa la un grup etnic, politic au social.

Ulterior, subiectul primeşte acea informaţie selectată după profilul său psihologic. Rezultatele sunt spectaculoase. Două mari procese electorale, în două democraţii consolidate ale lumii, Marea Britanie şi Statele Unite, au fost influenţate de campaniile din mediul online.

În Marea Britanie, promotori Brexit-ului au câştigat folosind din plin ştirile false în domeniile cele mai sensibile pentru mulţi alegători, imigraţia, pierderea locurilor de muncă, repatrierea fondurilor cu care ţara contribuie la Uniunea Europeană.

Ulterior, s-a văzut că cea mai mare parte a afirmaţiilor taberei Brexit pe aceste teme erau false. În Statele Unite, ştirile false au vizat decredibilizarea candidatului democrat şi prezentarea într-o lumină cât mai favorabilă a candidatului republican, ale cărui teme de campanie au vizat ca şi în cazul Brexitului, imigraţia, locurile de muncă ameninţate de străini şi luarea ţării înapoi.

În mod oficial, autorităţile americane au acuzat o putere străină, Rusia, că s-a amestecat în influenţarea electoratului american, fapt fără precedent în istorie. Devine evident că societăţile democratice occidentale nu au fost pregătite să se apere în faţa acestui tip de ameninţare care ţine de sfera războiului hibrid.

Decât a cuceri militar şi economic un teritoriu este mult mai simplu şi mai puţin costisitor să obţii practic acelaşi lucru prin manipularea populaţiei. Orice avans tehnologic a avut potenţial benefic şi potenţial distructiv.

A depins de modul în care societatea a înţeles să folosească noile tehnologii. De data asta, ştirile false şi manipularea în masă vor fi extrem de greu de controlat.

Sursa: adev.ro

Citeste: 

Oana Pellea: “Abaterea atenției de la probleme reale. Manipulare. Instigare la ură. Instigare la crimă. Până și o bucată de lemn își dă seama!”

Revoluţie. Ţeapa “mesajului Anonymous”- manipularea serviciilor secrete VIDEO

FURTUNA TERORII – Manipularea Prin False Ameninţări Teroriste

MKULTRA. Odioase experimente de control mental şi manipulare comportamentală realizate de CIA

Cum ne prelucreaza sistemul si cat de vulnerabili suntem in fata manipularii

Manipularea creierelor, gunoi mediatic, mass-media aservita, cenzurarea informatiilor, ascunderea adevarului, ocuparea timpului-metode perfectionate pentru distrugerea unui popor

 

 

BRÂNZA de CAUCIUC din ULEI de PALMIER, ULTIMUL EXPERIMENT social pe STOMACUL ROMÂNILOR! De la SĂPUN, la BRÂNZĂ!

Februarie 28, 2017 1 comentariu

 

PERICOLUL DIN FARFURIE. Când ne așezăm la masă ar trebui să ne urăm Noroc bun în loc de Poftă bună, spune Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj. Așa cum își spun minerii care nu știu dacă mai ies vii din mină. Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări, a spus și ministrul bulgar al agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food. Ce dezvăluie profesorul Avram Fițiu?

Așa cum vinul se mai poate face uneori și din struguri, la fel si brânza pe care o mănâncă românii se mai face și din lapte, dar mai rar și numai de către țărani. Vorbim de un experiment social interesant, perfect legal, în care industria agroalimentară mondială ne obișnuiește de ani buni cu alimente făcute parțial sau total cu înlocuitori. Cum experimentul cu înlocuirea de substanțe naturale din sucuri a reușit și astăzi bem sucuri carbogazoase în care doar apa mai este naturală, restul componentelor fiind artificiale, s-a trecut la faze experimentale mai evoluate… la nivel de brânză, carne etc.

Care este oare miza acestui experiment? Evident o miză financiară și astăzi vom analiza cazul brânzei cauciuc din lapte de palmier. În România noastră frumoasă se comercializează anual circa 30 000 de tone de cașcaval și aproximativ 50 000 t de telemea. O mică parte din brânză provine de la țărani și este realizată din lapte, dar cea mai mare parte provine din industria agroalimentară mondială și aici apare problema.

Industria agroalimentară (cu mici excepții) a început acest experiment social de mulți ani, experiment social în cadrul legii, lege care permite realizarea de produse asemănătoare vizual cu brânza și cașcavalul dar care sunt realizate total sau parțial din uleiuri vegetale de soia și în special de palmier.

Motivația pentru care industria face acest joc este una financiară și tehnică. O brânză telemea din ulei vegetal poate sta luni și ani de zile în raft fără să se strice, în timp ce o telemea din lapte după câteva săptămâni își schimbă aspectul comercial. Din punct de vedere financiar uleiul vegetal și în special uleiul de palmier se obțin la prețuri așa de joase încât constituie o mană cerească pentru industria agroalimentară a laptelui.

Ca să faci brânză din lapte ai nevoie de mult lapte și brânza ar avea un preț corect, evident mai ridicat decât prețul brânzei din ulei vegetal (1 kilogram de brânză telemea = 7 kilograme de lapte, 1 kilogram de caș = 9 kilograme de lapte, 1 kilogram de cașcaval = 12 kilograme de lapte, 1 kilogram de iaurt = 1 kilogram de lapte, 1 kilogram de unt = 22,50 kilograme lapte, un kilogram de smântână = 26,3 kilograme de lapte).

Iată ce spun despre acest experiment social la scară planetară câțiva oameni de bine care au înțeles șmecheria legală cu brânza de palmier:

Din sărăcie și lipsă de informare, românii cumpără mai ales telemeaua ieftină, care e făcută cu uleiuri vegetale. În schimb, micii producători români din zone cu tradiție ca Bucovina, ori Satu Mare, sunt în pragul falimentului, pentru că nu pot concura la preţ cu această telemea falsă, a declarat, pentru EVZ, Claudiu Frânc, președintele FCBR (Federația Crescătorilor de Bovine din România).

Este vorba de un ulei de palmier hidrogenat care din punct de vedere nutrițional diferă drastic față de uleiul de palmier nehidrogenat. Practic, este o margarină de generația întâi. Conține acizi grași care duc la apariția bolilor cardio­vasculare și a unor forme de cancer, spune prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, ­specialist în nutriție.

În raionul de lactate ar trebui separate cele care conțin 100% lapte și cele care au alte ingrediente, astfel încât consumatorul să fie corect informat. Găsim la raion brânză cauciucată, făcută din uleiuri și margarină, mai spune Claudiu Frânc.

La unt, cam jumătate din grăsimea declarată este lactată, iar cealaltă jumătate este substituită de grăsime vegetală. La brânză, 100% este substituită.  Sunt multe probe în care grăsimea declarată lactată este vegetală, spune Anca Gavril, director laborator analize.

Deși TVA-ul este de 20% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț ridicol de doar câțiva lei, spune Frânc.

Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări, spune ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food, citat de Novinite.

Problema grăsimilor hidrogenate este că, asemeni unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave asupra vaselor de sânge, susține dr. Gheorghe Mencinicopschi.

De la săpun la brânză! De ce să faci brânză din ulei de palmier? Pentru ca este cel mai ieftin, cel mai productiv și evident cel mai chimizat ca producție, ulei din lume!

Pentru a obține 10 tone de grăsime e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui si 8 hectare de măslini. Dacă ar trebui sa asiguram rația calorica a 100 persoane timp de un an, am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de porumb, 5 de grâu, 6 de rapiță, 8 hectare de iarbă.

Așa s-a reușit la nivelul Pacificului înlocuirea completă a pădurii tropicale cu plantații industriale extrem de chimizate de palmieri, ceea ce înseamnă o adevărată catastrofa ecologică. Istoria poveștii cu uleiul de palmier se pare că are în spate o întâlnire discretă între plantatorii malaezieni de palmieri și chimiștii occidentali, întâlnire ce a deschis era margarinei.

Pe la mijlocul secolului trecut industria săpunului și a detergenților s-a transformat în industrie alimentară, iar produsul creat a fost margarina, din simplu motiv că tehnologia de fabricație este aceeași!

De la „Poftă Bună” la „Noroc Bun”. Cum putem oare noi românii să recunoaștem o brânză din lapte față de o brânză din ulei vegetal? Foarte simplu, datorită prețului de vânzare! Dacă vreți brânză telemea din lapte prețul de vânzare trebuie să fie de minim 25-30 de lei/kg, iar la cașcaval minim 45 de lei și provin de la țărani în mare parte. Sub acest preț, sunteți bieți cobai în acest experiment de inginerie socială și vă recomand să aveți un stomac rezistent… la cauciuc! Iar în loc de „ Poftă Bună ” astăzi când vă așezați la masă cu familia, am să vă urez dragi români „ Noroc Bun” ca la mină, unde știi când intri dar nu știi dacă mai ieși!

Biet popor, sărac la buzunar și la minte uneori, știi tu oare câte te mai așteaptă?

Avram Fițiu, România noastră Sursa : cyd.ro

Citeste :

PRODUSE CU ETICHETA CODEX ALIMENTARIUS

Romanii sunt deja victimele “Codex Alimentarius”

Romania va experimenta pe populatie produsul cancerigen initium

Adio medicina naturista: UE va interzice medicamentele pe baza de plante

Porumbul modificat genetic (MONSANTO)este toxic pentru organele interne. El este cultivat si in Romania cu sustinerea Guvernului

Ingredientele din mezeluri care ne otravesc!

Scandalul produselor de proastă calitate ia amploare în Europa: ‘Suntem coșul de gunoi al Europei’

Februarie 23, 2017 Lasă un comentariu

Scandalul produselor alimentare de proastă calitate i-a amploare în Europa după ce s-a constatat că produse similare au calități total diferite în țări din Vestul Europei față de Centrul și Estul Europei.

europa est

Cehia a anunțat că va presa Uniunea Europeană să interzică vânzarea de produse alimentare inferioare în estul Europei sub același brand ca mâncarea mai bună disponibilă în cele occidentale, a spus ministrul agriculturii de la Praga, potrivit Reuters.

Cehii se alatura astfel Slovaciei si Ungariei, care spun si ele ca multinationalele din domeniul alimentar vand mancare mai proasta pe piata estica – mai saraca si mai putin competitiva.

“In practica, in cazul anumitor produse, suntem cosul de gunoi al Europei”, a spus ministrul ceh al agriculturii, Marian Jurecka.

Organizatiile pentru drepturile consumatorilor din Cehia se plang de multa vreme de slaba calitate a alimentelor vandute de marile companii. Ele nu au parghii de actiune pentru ca aceste vanzari sunt legale in UE cat timp pe eticheta sunt scrise toate ingredientele.

Jurecka spune ca a ordonat un studiu privind calitatea alimentelor, care va fi incheiat in iunie. Datele, impreuna cu cele din Slovacia si alte tari, vor fi folosite apoi pentru efortul de a schimva regulile UE. In studiu vor fi incluse si alte produse in afara de alimente, precum detergentii.

Ungaria a anuntat la finalul saptamanii trecute ca o analiza realizata de o agentie guvernamentala arata ca marile companii obisnuiesc sa comercializeze produse de o calitate inferioara pe piata din estul Europei, chiar daca este utilizat acelasi brand si pret ca in tarile din vestul Europei.

De asemenea, autoritatiile slovace au anuntat in urma cu doua saptamani ca au descoperit diferente de gust, compozitie si aspect in aproape zece produse alimentare vandute local, prin comparatie cu aceleasi produse din Germania si Austria.

O dezbatere similara a existat in Parlamentul European in urma cu cativa ani, cand europarlamentarii au abordat problema intr-o dezbatere referitoare la o intrebare pusa de eurodeputata Elena Oana Antonescu (Romania), de la Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat).

Intr-un schimb de opinii din cadrul comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara, reprezentantul Comisiei Europene, Jerome Lepeintre, a aratat ca producatorii schimba ingredientele in functie de puterea de cumparare, gusturile si traditiile din diferite tari (de exemplu, Nutella este mai solida in Germania decat in Franta, deoarece in Franta painea este mai putin rezistenta decat in Germania).

Participantii la dezbatere au cazut de acord ca, desi UE nu poate impune reteta, consumatorii au dreptul de a fi informati despre compozitia produselor.

Parlamentul European si Consiliul au adoptat in 2005 Directiva 2005/29/CEprivind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori. Tot mai multe state europene se plang ca producatorii de produse alimentare, cosmetice si articole vestimentare incalca aceasta directiva.

Situatia a fost semnalata anul trecut si de europarlamentarii Daciana Sarbu si Pavel Poc (Cehia).

Cei doi au adresat o interpelare Consiliului European, cerand actiuni pentru verificarea si remedierea situatiei. Cei doi europarlamentari au declarat, citand studii comparative, ca exista standarde duble in calitatea alimentelor din UE, care par sa corespunda unei divizari Est-Vest.

Autor: Denisa Miron

Sursa: Stiri pe surse

Primul producător de televizoare care recunoaşte că a spionat utilizatorii

Februarie 8, 2017 Lasă un comentariu

Un cunoscut producător de televizoare a recunoscut că a spionat utilizatorii şi a acceptat să plătească 2,5 milioane de dolari pentru a scăpa de proces.

 

Producătorul de televizoare, Vizio, a recunoscut că produsele sale spionau în secret utilizatorii şi trimiteau informaţiile către companii de marketing.  Vizio a ajuns la un acord cu autorităţile americane pentru a evita un proces. Comisia Federală de Comerţ va primi de la producătorul de televizoare 1,5 milioane de dolari, iar statul 1 milion  de dolari.
Potrivit documentelor legale, Vizio, companie cu sediul în Irvine, California şi o subsidiară de a sa produceau televizoare inteligente  (smart TV) care înregistrau în fiecare moment conţinutul care era redat pe acestea. Datele erau apoi vândute către companii de marketing şi brokeri de date care măsurau obiceiurile de vizionare şi efectul anumitor campanii publicitare.

Comisia Federală de Comerţ a SUA a explicat foarte clar că producătorul de televizoare trebuia să aibă acceptul consumatorilor înainte de a colecta şi împărtăşi informaţiile. Datele includeau vârsta, sexul, venitul şi educaţia.

Sursa : money.ro

Acad. Dan Berindei: Noua armă a „internetului” îl așează pe om, mai ales prin Facebook, în intimitatea sa în „piață publică”!

Ianuarie 24, 2017 1 comentariu

Omenirea trece prin mutații uriașe, care se înfăptuesc sub ochii noștri și de care nu suntem totdeauna conștienți, iar nu rareori se dezvoltă în noi sentimente de respingere, deși suntem în fața inevitabilului. În lunga mea viață, am trăit într-o lume în veșnică schimbare, în care ritmul evoluțiilor a fost deseori surprinzător. Totul se schimbă, apar înnoiri uimitoare în multe domenii.

Dan Berindei

Oamenii începutului mileniului al treilea sunt confruntați cu realitățile prezentului, dar și cu perspectivele viitorului, totul desfășurându-se de la zi la zi cu o viteză pe care o suportăm cu greu. Schimbările nu sunt acceptate de oameni totdeauna cu ușurință, ceea ce creează probleme uneori insurmontabile.

Dependența individului în societate în confruntarea sa cu birocrația este mai accentuată ca niciodată. Concomitent are loc o treptată pierdere a libertății individuale. Tindem să devenim simpli pioni ai unui uriaș organism. Viața privată este profund afectată. Noua armă a „internetului” îl așează pe om, mai ales prin Facebook, în intimitatea sa în „piață publică”! Conflicte au loc în interiorul țărilor, dar și tendința extrem de primejdioasă a generalizărilor acțiunilor teroriste. Tensiunile dintre marile puteri, care afectează și pe cele mici și mijlocii, țin sub presiunea lor întreaga umanitate, întreținând un climat de neliniște și ducând la cheltuirea unei bune părți din venituri pentru un armament accentuat, sofisticat și costisitor.

O reașezare a lumii în parametrii unei înțelegeri și conlucrări universale este imperios necesară, dar încercările de a se accentua conlucrarea popoarelor se lovesc de necontenite piedici. Locuitorii planetei înțeleg cu greu necesitatea în care se află toți de a se ajunge la un echilibru funcțional și mai ales de a se renunța la conflicte, de a se ajunge la un climat real de bună înțelegere, de a se înțelege și trăi împreună, dar și de a construi o lume nouă. De asemenea, omenirea este departe de a se arăta deplin înțelegătoare a extraordinarelor procese aflate în desfășurare. Ritmul de înmulțire a populației globului s-a intensificat în așa măsură, încât pentru un viitor relativ apropiat se ridică și problema asigurării hranei îndestulătoare. Totodată, repartiția bunurilor planetei este profund inegală, ceea ce creează un temei conflictual extrem de primejdios.

Dorința de dominație și de extindere a acesteia trebuie stăpânită, armele și înarmarea lăsate deoparte, iar minților iscoditoare ale oamenilor trebuie să le revină sarcina de a elabora un program de dezvoltare prin care umanitatea în ansamblul ei să-și aibă viitorul ocrotit. Marile puteri, dar și marile interese, este imperios necesar să ajungă la formule de înțelegere reciproc acceptate pe pe plan politic, economic, dar și religios. Pentru a supraviețui, umanitatea trebuie să ajungă la un echilibru, la o stare de pace reală, și să aibă un plan de dezvoltare adecvat problemelor cu care se confruntă. Dar această reașezare trebuie neapărat să respecte – prin fapte și nu doar prin vorbe – cadrul de existență dobândit de omenire la sfârșitul veacului al XVIII-lea prin întreita formulă a libertății, egalității și fraternității, care să cunoască o extindere globală.

Autor: Acad. Dan Berindei

Sursa: Art-Emis

DOCUMENT Noi masuri anti-spam pe internet si telefoane, in Uniunea Europeana. Ce se va intapla cu cookie-urile

Ianuarie 10, 2017 1 comentariu

Mesajele electronice nesolicitate, cum sunt reclamele de tip spam trimise pe e-mailuri sau prin SMS, vor fi interzise in Uniunea Europeana, inclusiv in Romania, potrivit unei propuneri de regulament europen prezentate marti de Comisia Europeana. In schimb, reglementarile privind cookie-urile trimise de site-uri catre internauti vor fi relaxate, potrivit masurilor anuntate de „Guvernul” UE, cu efecte importante asupra promovarii pe internet si comertului online.

Potrivit unui comunicat remis StartupCafe, Comisia Europeana sustine ca propunerea sa de regulament va oferi mai buna protectie utilizatorilor de pe internet si noi oportunitati de afaceri pentru firme:

  • Noi actori: 92 % dintre cetatenii europeni declara ca este important ca email-urile si mesajele lor online sa ramana confidentiale. Cu toate acestea, actuala Directiva asupra confidentialitatii si comunicatiilor electronice se aplica numai operatorilor de telecomunicatii traditionale. Acum, normele referitoare la protectia vietii private vor acoperi si noi furnizori de servicii de comunicatii electronice, cum ar fi WhatsApp, Facebook Messenger, Skype, Gmail, iMessage sau Viber.

 

  • Norme mai stricte: Prin actualizarea directivei actuale printr-un regulament direct aplicabil, toti cetatenii si toate intreprinderile din UE vor beneficia de acelasi nivel de protectie a comunicatiilor lor electronice.Intreprinderile vor beneficia, de asemenea, de un set unic de norme la nivelul UE.

 

  • Continutul comunicatiilor si metadatele: Protectia vietii private va fi garantata atat in ceea ce priveste continutul, cat si metadatele provenite din comunicatiile electronice (de exemplu, timpul si locul unui apel). Ambele au o componenta de un inalt grad de confidentialitate si, in conformitate cu normele propuse, va fi necesara anonimizarea sau stergerea acestora daca utilizatorii nu si-au dat consimtamantul, cu exceptia cazului in care aceste date sunt necesare, de exemplu, pentru facturare.

 

  • Noi oportunitati de afaceri: Odata ce s-a obtinut consimtamantul pentru ca datele aferente comunicatiilor, continutul si/sau metadatele sa fie prelucrate, operatorii de servicii de telecomunicatii traditionale vor avea mai multe oportunitati de a utiliza date si de a presta servicii suplimentare. De exemplu, acestia ar putea produce harti termice care sa indice prezenta persoanelor fizice, pentru a le fi de folos autoritatilor publice si companiilor de transport atunci cand dezvolta noi proiecte de infrastructura.

 

  • Norme mai simple in ceea ce priveste cookie-urile: Va fi simplificata asa-numita „dispozitie privind cookie”, care a avut drept rezultat un numar exagerat de mare de solicitari ale consimtamantului utilizatorilor de internet. Noile norme le vor permite utilizatorilor sa isi pastreze controlul asupra setarilor proprii, oferind o modalitate facila de a accepta sau de a refuza urmarirea cookie-urilor si a altor identificatori in cazul riscurilor legate de viata privata. Propunerea clarifica faptul ca nu este nevoie de consimtamant pentru cookie-urile care nu aduc atingere vietii private si care imbunatatesc experienta online (de exemplu, pentru a-si reaminti istoricul achizitiilor efectuate). Cookie-urile instalate pe un site web vizitat care tin evidenta numarului de vizitatori ai site-ului web respectiv nu vor mai necesita obtinerea consimtamantului.

 

  • Protectia impotriva mesajelor spam: Propunerea de astazi interzice comunicatiile electronice nesolicitate, realizate prin orice mijloace, de exemplu prin e-mail-uri, SMS-uri si, in principiu, si prin apeluri telefonice, daca utilizatorii nu si-au dat consimtamantul. Statele membre pot opta pentru o solutie care le confera consumatorilor dreptul de a refuza primirea unor apeluri vocale in scopuri de marketing, de exemplu prin inregistrarea numarului lor pe o lista a numerelor care nu pot fi apelate. Persoanele care efectueaza apeluri in scopuri de marketing vor trebui sa isi afiseze numarul de telefon sau sa foloseasca un prefix special care indica un apel in scopuri de marketing.

Asigurarea cu mai multa eficacitate a respectarii legii: Responsabilitatea asigurarii respectarii normelor de confidentialitate prevazute in regulament va reveni autoritatilor nationale de protectie a datelor.

Protectia datelor la nivel international

Potrivit Comisiei, comunicarea propusa stabileste o abordare strategica pentru problema transferurilor internationale de date cu caracter personal, care va facilita schimburile comerciale si va promova o mai buna cooperare in materie de asigurarea a respectarii legii, asigurand, in acelasi timp, un nivel ridicat de protectie a datelor.

Comisia mai spune ca se va implica in mod proactiv in discutiile privind luarea unor „decizii privind caracterul adecvat” (care sa permita circulatia libera a datelor cu caracter personal catre tari cu norme de protectie a datelor „echivalente in ceea ce priveste aspectele principale” cu cele din UE) cu parteneri comerciali importanti din Asia de Est si de Sud-Est, incepand cu Japonia si Coreea de Sud in 2017, dar si cu tarile interesate din America Latina si din vecinatatea Uniunii Europene.

In plus, Comisia va valorifica, de asemenea, pe deplin alte mecanisme oferite de noile norme ale UE de protectie a datelor – Regulamentul general privind protectia datelor si Directiva privind politia – pentru a facilita schimburile de date cu caracter personal cu alte tari terte in cazul carora nu se poate ajunge la decizii privind caracterul adecvat.

De asemenea, Comisia subliniaza ca „va promova dezvoltarea unor standarde ridicate de protectie a datelor pe plan international, atat la nivel bilateral, cat si la nivel multilateral”.

Masurile prezentate marti de Comisia Europeana vizeaza actualizarea normelor actuale, prin extinderea domeniului lor de aplicare la toti furnizorii de comunicatii electronice. De asemenea, acestea urmaresc sa creeze noi posibilitati de prelucrare a datelor aferente comunicatiilor si sa consolideze increderea si securitatea pe piata unica digitala – un obiectiv-cheie al Strategiei privind piata unica digitala.

Totodata, proiectul aliniaza normele privind comunicatiile electronice la noile standarde de nivel mondial din Regulamentul privind protectia generala a datelor al UE. De asemenea, Comisia propune noi norme care sa asigure ca, atunci cand sunt prelucrate date cu caracter personal de catre institutiile si organismele UE, viata privata este protejata la fel ca in statele membre in temeiul Regulamentului general privind protectia datelor si stabileste totodata o abordare strategica a problemelor privind transferurile internationale de date cu caracter personal.

Urmatoarele etape

Prin prezentarea propunerii de marti, Comisia invita Parlamentul European si Consiliul sa lucreze rapid si sa asigure adoptarea fara probleme a acestor propuneri pana la data de 25 mai 2018, data intrarii in vigoare a Regulamentului general privind protectia datelor. Aceasta intentioneaza sa ofere cetatenilor si intreprinderilor un cadru juridic complet si de sine statator pentru protectia vietii private si a datelor in Europa pana la acea data.

Sursa : startupcafe.ro

Etichete:,

Scurtă istorie a interceptărilor telefonice — și cum le putem evita

Decembrie 9, 2016 Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: