Archive

Archive for the ‘Codex Alimentarius’ Category

BRÂNZA de CAUCIUC din ULEI de PALMIER, ULTIMUL EXPERIMENT social pe STOMACUL ROMÂNILOR! De la SĂPUN, la BRÂNZĂ!

Februarie 28, 2017 1 comentariu

 

PERICOLUL DIN FARFURIE. Când ne așezăm la masă ar trebui să ne urăm Noroc bun în loc de Poftă bună, spune Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj. Așa cum își spun minerii care nu știu dacă mai ies vii din mină. Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări, a spus și ministrul bulgar al agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food. Ce dezvăluie profesorul Avram Fițiu?

Așa cum vinul se mai poate face uneori și din struguri, la fel si brânza pe care o mănâncă românii se mai face și din lapte, dar mai rar și numai de către țărani. Vorbim de un experiment social interesant, perfect legal, în care industria agroalimentară mondială ne obișnuiește de ani buni cu alimente făcute parțial sau total cu înlocuitori. Cum experimentul cu înlocuirea de substanțe naturale din sucuri a reușit și astăzi bem sucuri carbogazoase în care doar apa mai este naturală, restul componentelor fiind artificiale, s-a trecut la faze experimentale mai evoluate… la nivel de brânză, carne etc.

Care este oare miza acestui experiment? Evident o miză financiară și astăzi vom analiza cazul brânzei cauciuc din lapte de palmier. În România noastră frumoasă se comercializează anual circa 30 000 de tone de cașcaval și aproximativ 50 000 t de telemea. O mică parte din brânză provine de la țărani și este realizată din lapte, dar cea mai mare parte provine din industria agroalimentară mondială și aici apare problema.

Industria agroalimentară (cu mici excepții) a început acest experiment social de mulți ani, experiment social în cadrul legii, lege care permite realizarea de produse asemănătoare vizual cu brânza și cașcavalul dar care sunt realizate total sau parțial din uleiuri vegetale de soia și în special de palmier.

Motivația pentru care industria face acest joc este una financiară și tehnică. O brânză telemea din ulei vegetal poate sta luni și ani de zile în raft fără să se strice, în timp ce o telemea din lapte după câteva săptămâni își schimbă aspectul comercial. Din punct de vedere financiar uleiul vegetal și în special uleiul de palmier se obțin la prețuri așa de joase încât constituie o mană cerească pentru industria agroalimentară a laptelui.

Ca să faci brânză din lapte ai nevoie de mult lapte și brânza ar avea un preț corect, evident mai ridicat decât prețul brânzei din ulei vegetal (1 kilogram de brânză telemea = 7 kilograme de lapte, 1 kilogram de caș = 9 kilograme de lapte, 1 kilogram de cașcaval = 12 kilograme de lapte, 1 kilogram de iaurt = 1 kilogram de lapte, 1 kilogram de unt = 22,50 kilograme lapte, un kilogram de smântână = 26,3 kilograme de lapte).

Iată ce spun despre acest experiment social la scară planetară câțiva oameni de bine care au înțeles șmecheria legală cu brânza de palmier:

Din sărăcie și lipsă de informare, românii cumpără mai ales telemeaua ieftină, care e făcută cu uleiuri vegetale. În schimb, micii producători români din zone cu tradiție ca Bucovina, ori Satu Mare, sunt în pragul falimentului, pentru că nu pot concura la preţ cu această telemea falsă, a declarat, pentru EVZ, Claudiu Frânc, președintele FCBR (Federația Crescătorilor de Bovine din România).

Este vorba de un ulei de palmier hidrogenat care din punct de vedere nutrițional diferă drastic față de uleiul de palmier nehidrogenat. Practic, este o margarină de generația întâi. Conține acizi grași care duc la apariția bolilor cardio­vasculare și a unor forme de cancer, spune prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, ­specialist în nutriție.

În raionul de lactate ar trebui separate cele care conțin 100% lapte și cele care au alte ingrediente, astfel încât consumatorul să fie corect informat. Găsim la raion brânză cauciucată, făcută din uleiuri și margarină, mai spune Claudiu Frânc.

La unt, cam jumătate din grăsimea declarată este lactată, iar cealaltă jumătate este substituită de grăsime vegetală. La brânză, 100% este substituită.  Sunt multe probe în care grăsimea declarată lactată este vegetală, spune Anca Gavril, director laborator analize.

Deși TVA-ul este de 20% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț ridicol de doar câțiva lei, spune Frânc.

Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări, spune ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food, citat de Novinite.

Problema grăsimilor hidrogenate este că, asemeni unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave asupra vaselor de sânge, susține dr. Gheorghe Mencinicopschi.

De la săpun la brânză! De ce să faci brânză din ulei de palmier? Pentru ca este cel mai ieftin, cel mai productiv și evident cel mai chimizat ca producție, ulei din lume!

Pentru a obține 10 tone de grăsime e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui si 8 hectare de măslini. Dacă ar trebui sa asiguram rația calorica a 100 persoane timp de un an, am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de porumb, 5 de grâu, 6 de rapiță, 8 hectare de iarbă.

Așa s-a reușit la nivelul Pacificului înlocuirea completă a pădurii tropicale cu plantații industriale extrem de chimizate de palmieri, ceea ce înseamnă o adevărată catastrofa ecologică. Istoria poveștii cu uleiul de palmier se pare că are în spate o întâlnire discretă între plantatorii malaezieni de palmieri și chimiștii occidentali, întâlnire ce a deschis era margarinei.

Pe la mijlocul secolului trecut industria săpunului și a detergenților s-a transformat în industrie alimentară, iar produsul creat a fost margarina, din simplu motiv că tehnologia de fabricație este aceeași!

De la „Poftă Bună” la „Noroc Bun”. Cum putem oare noi românii să recunoaștem o brânză din lapte față de o brânză din ulei vegetal? Foarte simplu, datorită prețului de vânzare! Dacă vreți brânză telemea din lapte prețul de vânzare trebuie să fie de minim 25-30 de lei/kg, iar la cașcaval minim 45 de lei și provin de la țărani în mare parte. Sub acest preț, sunteți bieți cobai în acest experiment de inginerie socială și vă recomand să aveți un stomac rezistent… la cauciuc! Iar în loc de „ Poftă Bună ” astăzi când vă așezați la masă cu familia, am să vă urez dragi români „ Noroc Bun” ca la mină, unde știi când intri dar nu știi dacă mai ieși!

Biet popor, sărac la buzunar și la minte uneori, știi tu oare câte te mai așteaptă?

Avram Fițiu, România noastră Sursa : cyd.ro

Citeste :

PRODUSE CU ETICHETA CODEX ALIMENTARIUS

Romanii sunt deja victimele “Codex Alimentarius”

Romania va experimenta pe populatie produsul cancerigen initium

Adio medicina naturista: UE va interzice medicamentele pe baza de plante

Porumbul modificat genetic (MONSANTO)este toxic pentru organele interne. El este cultivat si in Romania cu sustinerea Guvernului

Ingredientele din mezeluri care ne otravesc!

Scandalul produselor de proastă calitate ia amploare în Europa: ‘Suntem coșul de gunoi al Europei’

Februarie 23, 2017 Lasă un comentariu

Scandalul produselor alimentare de proastă calitate i-a amploare în Europa după ce s-a constatat că produse similare au calități total diferite în țări din Vestul Europei față de Centrul și Estul Europei.

europa est

Cehia a anunțat că va presa Uniunea Europeană să interzică vânzarea de produse alimentare inferioare în estul Europei sub același brand ca mâncarea mai bună disponibilă în cele occidentale, a spus ministrul agriculturii de la Praga, potrivit Reuters.

Cehii se alatura astfel Slovaciei si Ungariei, care spun si ele ca multinationalele din domeniul alimentar vand mancare mai proasta pe piata estica – mai saraca si mai putin competitiva.

“In practica, in cazul anumitor produse, suntem cosul de gunoi al Europei”, a spus ministrul ceh al agriculturii, Marian Jurecka.

Organizatiile pentru drepturile consumatorilor din Cehia se plang de multa vreme de slaba calitate a alimentelor vandute de marile companii. Ele nu au parghii de actiune pentru ca aceste vanzari sunt legale in UE cat timp pe eticheta sunt scrise toate ingredientele.

Jurecka spune ca a ordonat un studiu privind calitatea alimentelor, care va fi incheiat in iunie. Datele, impreuna cu cele din Slovacia si alte tari, vor fi folosite apoi pentru efortul de a schimva regulile UE. In studiu vor fi incluse si alte produse in afara de alimente, precum detergentii.

Ungaria a anuntat la finalul saptamanii trecute ca o analiza realizata de o agentie guvernamentala arata ca marile companii obisnuiesc sa comercializeze produse de o calitate inferioara pe piata din estul Europei, chiar daca este utilizat acelasi brand si pret ca in tarile din vestul Europei.

De asemenea, autoritatiile slovace au anuntat in urma cu doua saptamani ca au descoperit diferente de gust, compozitie si aspect in aproape zece produse alimentare vandute local, prin comparatie cu aceleasi produse din Germania si Austria.

O dezbatere similara a existat in Parlamentul European in urma cu cativa ani, cand europarlamentarii au abordat problema intr-o dezbatere referitoare la o intrebare pusa de eurodeputata Elena Oana Antonescu (Romania), de la Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat).

Intr-un schimb de opinii din cadrul comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara, reprezentantul Comisiei Europene, Jerome Lepeintre, a aratat ca producatorii schimba ingredientele in functie de puterea de cumparare, gusturile si traditiile din diferite tari (de exemplu, Nutella este mai solida in Germania decat in Franta, deoarece in Franta painea este mai putin rezistenta decat in Germania).

Participantii la dezbatere au cazut de acord ca, desi UE nu poate impune reteta, consumatorii au dreptul de a fi informati despre compozitia produselor.

Parlamentul European si Consiliul au adoptat in 2005 Directiva 2005/29/CEprivind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori. Tot mai multe state europene se plang ca producatorii de produse alimentare, cosmetice si articole vestimentare incalca aceasta directiva.

Situatia a fost semnalata anul trecut si de europarlamentarii Daciana Sarbu si Pavel Poc (Cehia).

Cei doi au adresat o interpelare Consiliului European, cerand actiuni pentru verificarea si remedierea situatiei. Cei doi europarlamentari au declarat, citand studii comparative, ca exista standarde duble in calitatea alimentelor din UE, care par sa corespunda unei divizari Est-Vest.

Autor: Denisa Miron

Sursa: Stiri pe surse

Ne omoară cu bună ştiinţă! Otrava din mâncare sau cum sunt vopsite fructele ce ajung pe masă

Februarie 11, 2016 1 comentariu

Etichete:, ,

Cel mai nesănătos aliment din lume pe care mulţi români îl mănâncă în fiecare zi

Decembrie 16, 2015 Lasă un comentariu

Margarina este considerată nesănătoasă deoarece conţine grăsimi trans sau uleiuri vegetale procesate. Studiile recente au arătat că în cazul persoanelor care au înlocuit untul cu margarina a crescut dramatic riscul de atac de cord.

Cel mai nesănătos aliment din lume pe care mulţi români îl mănâncă în fiecare zi

Pe lângă margarină, alte alimente nesănătoase sunt sucurile de fructe îmbuteliate, iaurtul ”fără grăsime” sau cu fructe, batoanele care conferă energie sau cerealele pentru micul dejun pline de zahăr, potrivit authoritynutrition.com.

Grăsimile trans au fost asociate cu riscul general de deces, cu decesul din cauza bolilor cardiovasculare şi cu declanşarea maladiilor coronariene.

Ghidurile dietetice actuale recomandă ca grăsimile saturate, prezente în produse de origine animală, precum unt, gălbenuşul de ou şi carnea de somon, ar trebui să deţină cel mult 10% din aportul caloric zilnic. Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de grăsimi trans, precum uleiurile hidrogenate care asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate şi margarină, sunt produse pe cale industrială şi ar trebui să asigure cel mult 1% din aportul zilnic de calorii.

Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere de 34% a riscului general de deces, cu o creştere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiace şi cu o creştere cu 21% a riscului de apariţie a bolilor cardiace, afirmă autorii acestui studiu, publicat în prestigiosul British Medical Journal.

Sursa : businessmagazin.ro

Jamie Oliver a castigat procesul cu McDonald’s. Din ce este facuta CARNEA pentru hamburgeri

Decembrie 8, 2015 1 comentariu

61fee424990a212b2572386da4edb9e8Jamie Oliver a castigat procesul impotriva lantului de restaurante de tip fast-food McDonald’s reusind sa demonstreze ca produsele respective nu sunt comestibile.
Procesul nu a fost unul de tip juridic, ci moral, bucatarul reusind sa creeze presiunea sociala de care era nevoie pentru ca McDonald’s sa elimine o substanta nociva organismului uman din procesul de preparare a hamburgerilor.

Bucatarul a demonstrat in cadrul mai multor emisiuni televizate si documentare felul nesanatos in care sunt gatite produsele McDonald’s si, cel mai important, faptul ca lantul de restaurante fast-food foloseste hidroxid de amoniu pentru a transforma carnea stricata in hamburgeri ce par a fi comestibili.

Conform bucatarului, carnea folosita de McDonald’s este din cel mai ieftin tip de carne destinat cainilor. Ca urmare a actiunilor lui Jamie Oliver, reprezentantii McDonald’s au anuntat ca vor schimba reteta si vor elimina hidroxidul de amoniu din procesul de preparare a hamburgerilor.

O alta initiativa a celebrului chef a fost sa demonstreze felul in care acelasi lant de restaurante prepara faimoasele Chicken McNuggets. Se pare ca acestea sunt gatite din resturile dintr-un pui (grasimea, pielea si organele interne), care sunt procesate si apoi prajite, conform toptabu.ro.

Sursa: Aktual24.ro

Citeste :

Cum arată un meniu de la McDonald’s după ce a fost păstrat 6 luni la temperatura camerei

Ce se afla in puiul de la McDonald’s?

McDonalds Food – The Truth

Cel mai ieftin produs pentru CÂINI le este VÂNDUT oamenilor – VIDEO

OTRAVĂ în FARFURIE? Ce CONȚINE cu ADEVĂRAT BRÂNZA TOPITĂ, aliment preferat de români la micul dejun

Decembrie 3, 2015 Lasă un comentariu

Brânza topită este unul dintre sortimentele de lactate preferate de români la micul dejun și nu numai. Potrivit nutriționiștilor, acest produs este o adevărată otravă pentru organismul nostru.

Dacă în general lactatele sunt recomandate datorită conținutului mare de calciu, brânza topită este un aliment considerat nociv.

Brânza topită este unul dintre cele mai procesate sortimente de lactate, are un conţinut redus de calciu şi cantităţi foarte mari de sare şi grăsimi. De asemenea, fiind un aliment bogat în lipide, fără fibre şi sărac în glucide nu dă saţietate, ci stimulează apetitul, fiind un adevărat duşman al curelor de slăbire, scrie adevărul.ro.

Mai mult, cei care le consumă riscă să se aleagă cu dereglări hormonale, afecţiuni cardio-vasculare şi hepatice sau dereglări metabolice.

Numărul mare de calorii nu este de neglijat. Brânza topită se obţine prin încălzirea mai multor tipuri de resturi de brânzeturi şi margarină, în oale de topire, cărora li se adaugă săruri de topire. Tocmai aceste săruri de topire îi fac pe mulţi dintre nutriţionişti să includă acest aliment în categoria „junk-food”, alături ce alte „bunătăţi” procesate industrial.

Sursa :libertatea.ro

România este otravită – prima ţară din lume pe care se experimentează fungicidul cancerigen INITIUM!

August 2, 2015 1 comentariu

gmo-21Pesticid netestat suficient, folosit în agricultura românească, Initium nu a fost testat în România (VIDEO)(spre deosebire de varianta oficiala expusa de ministrul Agriculturii in materialul video de mai sus). Halucinanta siguranta cu care Klaus Fabritius, cercetator la Institutul care a aprobat folosirea Intiumului, afirma ca nu are efecte nocive, in conditiile in care se bazeaza DOAR pe testele facute de PRODUCATORUL german, direct interesat!

Eco Life: INITIUM, o otrava aprobata oficial pentru agricultura romaneasca

Din câte ţări sunt pe planetă, doar România se grăbeşte să folosească o substanţă nouă, foarte toxică, pentru culturile de cartofi, roşii, castraveţi, ceapă, cât şi pentru plantaţiile de viţă de vie. Aceasta, numită INITIUM, sporeşte până la 65% riscul de cancer de colon. BASF, un consorţiu german de produse chimice, a dezvăluit căRomânia este prima ţară din întreaga lume care a autorizat produsul său Initium. Compania susţine că „produsul fungicid va ajuta viticultorii să treacă mai repede la o producţie de înaltă calitate“.

Dacă înaltă calitate înseamnă otrăvirea populaţiei, atunci afirmaţia este adevărată…De asemenea, purtătorul de cuvânt al companiei a afirmat că în afară de produsul Initium pentru struguri, care este disponibil în România începând din 2010, sub numele de Enervin, s-a acordat de asemenea autorizaţie pentru Zampro, un produs Initium pe bază de fungicid pentru culturile de cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă. Adică exact legumele de bază în alimentaţie... Compania pretinde că„ambele produse au fost testate pe larg în teren şi au demonstrat selectivitate ridicată şi eficacitate împotriva unor dăunători“. Sperăm că nu se referă la ceva „dăunători umani“ despre care Noua Ordine Mondială consideră că suprapopulează planeta!

Roland Ringel, şef Proiectului de Dezvoltare al Global Initium, a declarat cu un cinism incredibil: „Din cauza profilului foarte favorabil de mediu al Initium, produsele au fost autorizate într-un timp record de patru ani. Şi, de fapt, produsele Initium au nu numai un grad ridicat de compatibilitate cu mediul, dar ele sunt, de asemenea, foarte uşor de utilizat – se dizolvă rapid şi în apă, economisind astfel timp“.

Michael Hess, şef al Crop Protection pentru Europa Centrală, a declarat şi el, cu un cinism specific tuturor managerilor de la marile companii transnaţionale de produse chimice: fermierii români doresc să concureze cu succes pe piaţa europeană. Din acest motiv, există un mare interes în domeniul tehnologiilor inovatoare. Produsele noastre foarte eficiente şi ecologice de protecţie a culturilor vor permite viticultorilor şi fermierilor să producă randamente ridicate şi culturi sănătoase cu niveluri de reziduuri minime, în conformitate cu reglementările UE.“

Produsele Initium vor completa portofoliul alături de alţi compuşi, cum ar fi recent lansatul Cabrio Top, un multi-fungicid anti-îmbolnăvire pentru struguri. După Enervin, se afirmă propagandistic despre Cabrio Top că este de aşteptat să devină „o forţă propulsoare în materie de protecţie a plantelor pentru viţa de vie în România“. Despre ce „propulsie“ şi „protecţie“ poate fi vorba, dacă strugurii vor fi pur şi simplu otrăviţi precum mărul din povestea Albă ca Zăpada, nu ştim. Să fim, oare, propulsaţi mai rapid spre lumea de dincolo?Produsele Initiumsă au fost înregistrate în Ţările de Jos şi în Marea Britanie în prima jumătate a anului 2010, şi alte ţări europene vor urma.

Începând cu 31 decembrie 2009, România este membră a Comisiei Codex Alimentarius. Acest lucru a stârnit multe discuţii contradictorii, mai ales din cauză că în acest an, conform Codexului, ţara noastră este obligată să folosească experimental un produs nou al companiei germane BASF, un fungicid care conţine o substanţă chimică extrem de toxică, numit INITIUM, care va fi utilizat în culturile de viţă de vie, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti, ne informează că un gram de INITIUM care este introdus în organism are nevoie de un an pentru a fi eliminat. Dacă îngurgitarea acestui produs se face zilnic, atunci el nu va mai putea fi eliminat niciodată din organism. Gheorghe Mencinicopschi merge până acolo încât spune că pentru a putea să-ţi faci seara un ceai de tei va trebui să iei reţetă de la medicul de familie, deoarece din toate produsele naturiste existente acum pe piaţă nu vor mai rămâne decât foarte puţine. (…)

INITIUM este un produs toxic

Numele provizoriu al produsului INITIUM este ametoctradin. Acesta este un fungicid din clasa Pyrimidylamine/Triazolopyrimidine extraordinar de puternic, a cărui structură chimică o puteţi consulta.

Produsul este toxic pentru organismul uman, este carcinogen, reproductiv şi dezvoltă toxicitate, neurotoxicitate, şi toxicitate acută.

Faptul că nu s-au făcut publice date concrete cu privire la efectele acestei substanţe asupra organismului uman, aşa cum ar fi fost normal să existe în orice raport de cercetare şi evaluare, este foarte îngrijorător. Dar în felul acesta nimeni nu poate fi făcut responsabil de efectele grave care ar putea să apară mai târziu la oameni în urma consumării alimentelor care au fost injectate cu INITIUM.

Este foarte dubios faptul că raportul de evaluare pe care se bazează concluziile Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), NU fusese analizat în mod independent şi de alţi cercetători – aşa cum o cer normele – la momentul la care aceştia au tras concluziile şi au dat recomandarea. Acest lucru este menţionat chiar în raportul respectiv:

Deoarece raportul de evaluare nu a fost încă analizat şi de alţi cercetători, concluziile la care s-a ajuns în urma rezultatelor obţinute trebuie să fie considerate provizorii şi vor putea fi reconsiderate o dată cu finalizarea rapoartelor suplimentare, conform Directivei 91/414/EEC.

Deci, din datele oficiale existente la ora actuală nu reiese decât că există această substanţă şi că ea va fi testată în România. În rest, trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei de la EFSA că substanţa este inofensivă pentru organismul uman. Dar nu există dovezi clare pentru aceasta.

Modalitatea extrem de facilă şi totodată criminală prin care s-au făcut aceste recomandări, pentru introducerea acestei substanţe în circuitul alimentar fără existenţa unor studii şi evaluări riguroase prealabile, este la fel de „ştiinţifică“ precum vaccinarea oamenilor cu un vaccin netestat. Un vaccin îl mai poţi refuza… încă. Dar cum te fereşti de astfel de experimente criminale, în condiţiile în care legea cu privire la utilizarea acestei substanţe nu impune avertizarea consumatorilor(…)

România este prima ţară din lume care va folosi în agricultură produse pe bază de INITIUM, furnizate de compania germană BASF şi care vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă. Pentru publicul larg se spune că „beneficiile pe care le-ar aduce această substanţă sunt legate în primul rând de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micşorează şi durata de obţinere a recoltei.“

Conform cercetătorilor care combat Codex Alimentarius, folosirea produselor cu INITIUM sporeşte cu până la 65% rata riscului de cancer de colon, substanţă, care intra rapid în combinaţii chimice, devenind reziduală în organism. Aşa cum INITIUM ajută la creşterea rapidă a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce şi la mărirea tumorilor maligne.

Codex Alimentarius – frontul alimentar al războiul împotriva populaţiei. Cazul O.M.G.-urilor

Presa Ortodoxa nr. 6

„Controlaţi hrana şi veţi controla populaţia”.

(Henry Kissinger)

Aproape întreaga istorie politică şi socială a Occidentului, de la Renaştere până în zilele noastre, s-a desfăşurat sub semnul aşa-zisei emancipări a omului de orice constrângere. Iată că acum, când nu mai există nici una dintre „opreliştile” vechii societăţi, hulită pentru aşa-zisa ei rigurozitate şi încorsetare, aceeaşi exponenţi ai liberalizării vin să ne impună, „spre binele nostru”, o limitare a libertăţii ce ajunge până la anularea ei. Astfel, organisme internaţionale de tipul O.N.U., UNESCO, Organizaţia Mondială a Comerţului, Organizaţia Mondială a Sănătăţii etc., sub pretextul unor „scopuri nobile” – pacea şi dreptatea universală, justiţia socială, combaterea epidemiilor, a sărăciei, războaielor – ne somează să urmăm o serie de reguli şi standarde universale de comportament care nu fac altceva decât să suspende atât libertatea statelor naţionale, cât şi libertatea personală a oamenilor.

Ni se spune că, pentru o mai mare siguranţă personală şi pentru combaterea terorismului, va trebui să acceptăm să fim urmăriţi permanent prin intermediul cipului biometric. Refuzul nu este îngăduit. De asemenea, pentru asigurarea sănătăţii, ni se impune vaccinarea obligatorie; faptul că vaccinul se dovedeşte adesea ineficace sau chiar ne poate îmbolnăvi grav ori omorî nu poate fi un motiv îndeajuns de serios pentru a ne da dreptul de a refuza această asistenţă medicală obligatorie. Aceste două măsuri nu puteau însă asigura complet individul de „manifestarea nocivă a propriei libertăţi”. A mai fost născocit, aşadar, un nou „drept obligatoriu” pentru întreaga populaţie a lumii. Este vorba de „libertatea” de a consuma produse modificate genetic, despre care numai cercetătorii marginali îşi îngăduie să afirme că sunt nocive pentru sănătatea umană şi, pe termen lung, pot îmbolnăvi grav populaţia.

Ne vom îngădui să abordăm, începând cu acest număr, un front mai puţin cunoscut opiniei publice de la noi: cel al normelor, standardelor şi regulilor de producere şi comercializare a alimentaţiei – adică al codului de reguli şi standarde cunoscut sub numele de Codex Alimentarius, precum şi al directivelor europene care introduc, printr-un adevărat dictat al Comisiei Europene, prevederile şi scopurile urmărite de Codex.

Controlul producţiei şi comercializării alimentelor

Ce este Codex Alimentarius? Un organism internaţional, creat în 1963 sub egida O.N.U., a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură. Formal, scopul său este de a stabili acele reguli, standarde alimentare şi coduri de practică ce se referă la producerea, siguranţa şi igiena alimentelor, precum şi condiţiile comercializării lor. Tot formal, aceste reguli sunt adoptate de o serie de comitete şi organizaţii, pe baza unor studii ştiinţifice. În realitate, deciziile sunt luate în spatele uşilor închise, iar „studiile ştiinţifice” sunt realizate de marile companii internaţionale care deţin poziţii de oligopol şi vor să îşi impună agenda pe plan mondial.

Treptele impunerii organismelor modificate genetic

Un exemplu concret privind modul în care se realizează funcţia pan-reglementării împotriva populaţiei este cazul organismelor modificate genetic (sau, pe scurt, O.M.G.). O.M.G. sunt alimente ce provin din organisme al căror ADN e modificat prin inginerie genetică. Soia, porumbul, zahărul, orezul şi grâul sunt doar câteva plante clasice asupra cărora s-a intervenit genetic.Faptul că sunt modificate genetic pune probleme nu numai etice, ci şi medicale. Numeroase studii ştiinţifice au arătat efectele adverse ale alimentelor provenite din O.M.G., zonele de risc fiind toxicitatea lor, producerea de alergii, slăbirea imunităţii, infertilitatea, precum şi afectarea metabolismului şi chiar a condiţiei genetice (date preluate de la Academia Americană de Medicină Naturistă) .

Dar, mai întâi, să facem un mic excurs asupra scurtei şi recentei istorii a impunerii pe piaţă a O.M.G.

1. S.U.A., calul troian al industriei O.M.G.

O.M.G. au început să intre pe piaţă începând cu anii 1990, mai ales în S.U.A. De altfel, este extrem de grăitor felul în care ele s-au impus pe piaţa americană.S-a descoperit că decizia legalizării comerţului cu O.M.G. s-a luat după o rundă de întâlniri secrete între preşedintele de atunci, George Bush Sr., şi şefii companiei Monsanto, cel mai mare producător de O.M.G. din lume. În mod şocant, executivul american a impus comercializarea O.M.G.-urilor fără să solicite realizarea vreunui test asupra riscurilor de sănătate ale produselor, asupra siguranţei lor şi, de asemenea, fără să ceară menţionarea pe eticheta produselor a faptului că alimentele sunt modificate genetic!Doctrina ce stă la baza unei astfel de practici se numeşte a „echivalării substanţiale”, ceea ce înseamnă că, practic,O.M.G. sunt considerate în Statele Unite identice cu cele naturale – de aici reiese că nu au nevoie de teste şi nici de etichetare specială. Drept urmare, cetăţenii americani nu pot şti dacă ceea ce consumă este natural sau modificat genetic. Această doctrină a fost urmată de toţi preşedinţii americani, inclusiv de Barack Obama, ducând la proliferarea afacerilor cu O.M.G. ale giganţilor Monsanto, Dow Chemicals şi DuPont (potrivit Global Research, 2009).

Pe lângă dezvoltarea agresivă din interiorul S.U.A., industria O.M.G. a profitat de poziţia super-puterii mondiale pentru a îşi impune interesele în întreaga lume – evident, sub masca „comerţului liber” şi a „ajutorului umanitar”. Astfel, sub pretextul „ajutorului umanitar”, industria O.M.G. din S.U.A. a găsit o piaţă de desfacere în ţările sărace ale lumii prin intermediul „Programului Alimentar Mondial” al O.N.U. Cu alte cuvinte, surplusul producţiei de organisme modificate genetic, care nu mai putea fi comercializat în S.U.A., a fost cumpărat de O.N.U. pentru a fi trimis în ţările africane. O adevărată tragedie a rezultat în momentul în care una din aceste ţări, Zambia, a refuzat să mai primească porumb modificat genetic, marca Monsanto, de la O.N.U. Drept pedeapsă, „programul de ajutorare” a încetat şi ţara s-a afundat într-o foamete cumplită! După doi ani de foamete (2003-2004), oficialii Zambiei s-au văzut nevoiţi să cedeze şantajului O.N.U./S.U.A., acceptând „ajutorul” reprezentat de alimentele modificate genetic (cf. wikipedia.org).

Sub masca comerţului liber, industria O.M.G. a determinat S.U.A. să conteste, pe lângă Organizaţia Mondială a Comerţului, interdicţiile pe care ţările din Europa (a nu fi confundate cu instituţiile Uniunii Europene!) le-au aplicat comerţului cu O.M.G. Într-adevăr, dacă opinia publică americană pare a fi una complet manipulată asupra naturii şi efectelor O.M.G. (în S.U.A., după cum am văzut, O.M.G. se comercializează fără o atenţionare pe etichetă asupra naturii produsului), în ţările europene s-a întâlnit o rezistenţă nebănuită la industria modificărilor genetice, poate şi datorită curentelor ecologiste, naturiste şi orientate către culturile tradiţionale sau medicina alternativă.

În orice caz, în Austria, Franţa, Luxemburg, Germania, Grecia şi chiar şi Ungaria au existat interdicţii aplicate cultivării şi comercializării O.M.G. aplicate de oficialii guvernelor naţionale. Nici în celelalte ţări cultivarea O.M.G. şi comerţul cu ele nu au înregistrat un progres semnificativ. Din păcate, excepţie de la acest scepticism european face tocmai ţara noastră. La sfârşitul lunii mai 2009, legislativul român a votat, cu o largă majoritate, legalizarea cultivării şi introducerii pe piaţă a organismelor modificate genetic. Nu a existat, ca de obicei, nicio dezbatere publică, nicio avertizare, măcar similară cu cele existente în celelalte ţări europene asupra efectelor dăunătoare ale O.M.G.

Oficialii americani cumpăraţi de industria O.M.G. au protestat agresiv faţă de interdicţiile puse de ţările europene.Robert Zoelick, actualul şef al Băncii Mondiale şi, pe atunci (2003), reprezentantul S.U.A. la Organizaţia Mondială a Comerţului (O.M.C.) a afirmat că ţările europene sunt „imorale” datorită interdicţiilor aplicate O.M.G., dând un exemplu negativ ţărilor sărace confruntate cu foametea… E mai moral, pentru Zoelick şi alţi lideri mondiali, să şantajeze ţările sărace pentru a primi organismele lor modificate genetic. „Represaliile” S.U.A. faţă de ţările europene s-au manifestat printr-o plângere depusă împotriva lor la Organizaţia Mondială a Comerţului. În decizia O.M.C. s-a declarat că interdicţiile practicate de ţările europene sunt incorecte, iar statele care le practică sunt supuse amenzilor (imense, de cele mai multe ori) (cf .wikipedia.org).

Ce trebuie reţinut din toată această poveste este decizia O.M.C. Cum am precizat anterior, Codex Alimentarius este standardul de referinţă la care se raportează OMC în confictele de tip comercial. Ori conflictul între S.U.A. şi ţările europene este comercial şi se referă la produse de tip alimentar.

În concluzie, Codexul reprezintă o pârghie instituţională de justificare a unor măsuri punitive faţă de ţările care îndrăznesc să interzică produsele alimentare modificate genetic.

2. Cazul european

Care este situaţia în Uniunea Europeană? Este oare refuzul guvernelor naţionale de a comercializa şi cultiva O.M.G. sprijinit de Comisia Europeană? Să vedem ce spun faptele.

Comisia Europeană a încercat, în mod repetat, să determine statele naţionale să renunţe la restricţiile puse asupra O.M.G.. Atât în anul 2006, când O.M.C. a luat decizia în favoarea S.U.A., cât şi în mai 2009, oficialii europeni au căutat să înlăture stavila pusă de guvernele naţionale în calea O.M.G. Interdicţiile nu pot fi ridicate decât dacă se obţine un vot favorabil din partea reprezentanţilor guvernelor naţionale (în Consiliul de Miniştri), ceea ce C.E. nu a obţinut, cu toate presiunile făcute. Cel mai recent caz este al Germaniei, care a refuzat să acorde dreptul de folosire pe teritoriul său a seminţelor de porumb modificate genetic, creaţie a aceluiaşi gigant Monstanto.Majoritatea deciziilor de interdicţie au survenit în urma demonstraţiilor fermierilor şi a asociaţiilor ce militează pentru hrană naturală, şi au fost luate de miniştrii agriculturii sau ai mediiului din respectivele state naţionale. Elitele mondiale nu au stat nici ele cu mâinile în sân, cum vom vedea în continuare…

Octombrie 2008, Marea Britanie. Publicaţia The Independent on Sunday intră în posesia unor documente explozive care arată că liderii statelor europene, împreună cu cei ai Comisiei Europene, organizau întâlniri secrete în care se discuta modalitatea de urgentare a implementării culturilor de O.M.G. în Europa şi de „docilizare” a opiniei publice europene, mult prea reţinută faţă de produsele modificate genetic.

Documentele relatau discuţiile şi concluziile a două serii de întâlniri avute de însuşi J. M. Barroso (preşedintele Comisiei Europene), Gordon Brown (primul ministru al Marii Britanii) şi trimişii altor 27 ţări europene, dintre care nu lipseau apropiaţi ai preşedintelui francez Nicolas Sarkozy şi ai cancelarului german Angela Merkel. Participanţii la întrunirile secrete cereau, de asemenea, giganţilor industriali implicaţi în producţia de alimente modificate genetic – dintre care cei mai însemnaţi sunt cei de la Monsanto –, să depună un efort mărit pentru contracararea campaniilor duse de ecologişti şi naturişti.

De asemenea, J. M. Barroso le-a cerut şefilor de cabinet din ţările membre să impună miniştrilor de agricultură şi mediu aprobarea culturilor de O.M.G. În ceea ce priveşte opinia publică, „docilizarea” ei era prevăzută să se realizeze printr-o propagandă care să pună accent pe „înaltele standarde practicate de legislaţia europeană în materie de O.M.G.”. Cu alte cuvinte, instituţiile europene sunt folosite careper normativ absolut,opinia publică fiind îndemnată să creadă pe cuvânt Bruxelles-ul atunci când acesta afirmă că un aliment modificat genetic nu este dăunător pentru sănătate.

Dar care este rolul Comisiei Europene în tot acest angrenaj de instituţii şi reguli supra-naţionale?

Comisia Europeană, sub pretextul protejării populaţiei de alimentele „nesigure”, a elaborat o serie de directive europene care, de fapt, legalizează folosirea culturilor O.M.G. Directivele sunt mai restrictive faţă de produsele alimentare O.M.G. decât cele din S.U.A., un exemplu fiind dat de faptul că producătorii de alimente modificate genetic sunt obligaţi să menţioneze pe etichetă felul produsului: natural sau modificat. Chiar şi aşa, măsura se aplică doar când proporţia modificărilor genetice depăşeşte un anume procent.

Aceste standarde nu fac altceva decât să repete, pe plan european, jocul Codex ce se desfăşoară pe plan mondial. Comisia Europeană devine o instituţie tutelară care, pentru a impune culturile O.M.G., pretinde că le va garanta calitatea şi siguranţa medicală. Suntem siliţi, aşadar, să dăm un gir necondiţionat instituţiilor europene, care ne învaţă ce este sănătos să mâncăm şi ce avem voie să cumpărăm.

Logica legitimării unor produse sau tehnici extrem de periculoase pentru om introduse prin intermediul directivelor europene de standardizare se regăseşte şi în alte cazuri, cum este cel al cipurilor RFID. În ciuda numeroaselor puncte de vedere critice venite din spaţiul european, Comisia Europeană a „recuperat” tehnica RFID prin reglementarea ei la nivel de directive şi regulamente europene. Printr-o astfel de tactică se încearcă adormirea opiniei publice, care trebuie să accepte că ce spune „Big Brother-ul” european este o garanţie suficientă pentru a considera o tehnică periculoasă, fie ea RFID sau O.M.G., drept inofensivă şi chiar necesară bunăstării omenirii.

Concluzii

Alimentele modificate genetic sunt adevărate bombe alimentare cu efecte adverse asupra oamenilor încă neştiute (având în vedere că sunt folosite doar de circa 15 ani). Ele sunt justificate de elitele mondialiste (conducătorii O.M.C., Codex Alimentarius, Comisia Europeană, şefii statelor europene) prin „combaterea foametei”, fiind descrise ca o soluţie miraculoasă la „pericolul suprapopulării planetei”. Acesta este un fals pericol, ce ţine de propaganda malthusiană care vede în sporul demografic o catastrofă şi consideră reducerea numărului de oameni de pe planetă un obiectiv necesar. Recent, un consilier al reprezentantului S.U.A. pe plan exterior, Hillary Clinton, declara: „Trebuie să facem ceva pentru micşorarea ratei natalităţii. Pământul nu mai poate suporta atât de mulţi oameni. În prezent, există aproximativ 6,5 miliarde de oameni pe întreg globul, iar populaţia este în continuă creştere. Trebuie să inventăm modalităţi noi de a raţionaliza apa şi de a multiplica sursele de hrană” (Nina Fedoroff, în Cotidianul).„Multiplicarea surselor de hrană” este tocmai industria O.M.G.!

Iată, aşadar, rolul lui Codex Alimentarius şi al directivelor europene legate de hrană:raţionalizarea apei şi a mâncării, înlocuirea alimentelor naturale cu cele modificate genetic. Despre filosofia malthusiană aflată în spatele acestor măsuri şi despre cum se încearcă eliminarea medicinei şi tratamentelor naturiste prin intermediul Codexului şi al U.E., vom scrie în numărul viitor al revistei.

Codex Alimentarius sau Cum devine naturalul nociv şi nocivul “sănătos”

Presa Ortodoxa nr. 7

În numărul trecut al revistei Presa Ortodoxă am descris mecanismele ce stau la baza Codex Alimentarius şi consecinţele aplicării sale globale. Pe scurt, am văzut că sub masca „standardizării” produselor alimentare dar şi a vitaminelor şi suplimentelor nutriţionale, Codex reprezintă un instrument coercitiv de controlare a producţiei şi comercializării de alimente, regulile sale fiind, practic, obligatorii prin asumarea lor de către Organizaţia Mondială a Comerţului. În prima parte am insistat mai mult asupra modului în care prin „standardele” Codex Alimentarius sunt promovate produse alimentare modificate genetic, observând că guvernul SUA şi Comisia Europeană sunt cei doi actori de talie mondială care promovează în mod agresiv organismele modificate genetic, în beneficiul marilor carteluri (cum este producătorul Monstanto) şi în dauna micilor fermieri. În articolul de faţă ne vom apleca la cealaltă faţetă a Codexului – anume, controlarea, discreditarea şi limitarea drastică a vitaminelor şi suplimentelor nutriţionale folosite ca mijloace alternative de tratament a diferitelor boli, dintre care unele foarte grave.

Standardele nocive ale Codex Alimentarius

O modalitate simplă de a surprinde adevăratele intenţii ale tuturor celor care ne promit că ne vor binele, dictându-ne ce să mâncăm, cum să ne comportăm, ce să credem şi, în ultima instanţă, ce să gândim,este să verificăm cât de mult corespund propriile declaraţii cu faptele lor. Astfel, atât oficialii care conduc Codex Alimentarius cât şi cei din Comisia Europeană declară că elaborarea de standarde şi regulamente privitoare la alimente, vitamine şi suplimente nutriţionale, se face atât pentru combaterea foametei cât şi pentru a ne proteja prin garantarea unor produse de calitate, sigure şi sănătoase. Care este însă realitatea?

În timp ce oficialii Codex consideră vitaminele şi suplimentele naturale potenţial dăunătoare pentru sănătatea noastră, elaborând, pentru aceasta, tehnici de „evaluare a riscului” pentru a limita folosirea lor, impun lumii întregi standarde conform cărora alimentele modificate genetic cu pesticide toxice sunt numai bune pentru sănătatea noastră.

Cu alte cuvinte, în accepţia oficialilor mondialişti, ne punem viaţa în pericol atunci când luăm cinci pastile de vitamina C, însă atunci când mâncăm porumb modificat genetic cu DDT (pesticid toxic care provoacă diabet, cancer, precum şi mari dereglări hormonale ce pot duce la naştere prematură, probleme legate de alăptare etc.) ne aflăm în siguranţă.

Ca să avem o viziune mai clară asupra efectelor standardelor Codex este util de menţionat şi faptul următor: conform Convenţiei de la Stockholm, tratat internaţional dedicat poluanţilor, au fost clasificate drept toxice şi propuse pentru eliminare totală din producţie un număr de nouă pesticide (aldrin, chlordan, dieldrin, endrin, heptaclor, Hexachlorobenzin, mirex, toxafin, Polichlorinat bifenils). Ei bine, prin intermediul standardelor Codex, şapte din aceste nouă pesticide categorisite drept „foarte toxice” şi propuse pentru eliminare din producţie sunt recuperate şi recomandate ca benefice în tratarea genetică a alimentelor!

Cât priveşte combaterea foametei, pesticidele şi, în general, organismele modificate genetic poluează grav ogoarele şi mediul înconjurător, nu numai prin faptul că pământul cultivat devine sterp, dar şi prin faptul că seminţele plantelor modificate polenizează, „contaminând” natura din jur.Aşadar, combaterea foametei se face, în viziunea Codex, prin îmbolnăvirea populaţiei, a pământului şi a florei.

Iată, aşadar, rolul adevărat al „standadelor” de calitate şi siguranţă elaborate de Codex Alimentarius…

Sursa: Expunere.com

Citeste : 

Romania va experimenta pe populatie produsul cancerigen initium

Etichete:,
%d blogeri au apreciat asta: