Arhiva

Archive for the ‘Internet’ Category

Atacuri cibernetice masive în SUA. FBI și DHS investighează „unul dintre cele mai mari atacuri din istorie”

Octombrie 23, 2016 1 comentariu

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) şi Biroul Federal de Investigaţii (FBI) au anunţat că desfăşoară anchete după ce două atacuri cibernetice masive au perturbat, vineri, mai multe site-uri de internet, între care Twitter, Spotify, Paypal, CNN, New York Times, Amazon şi Reddit, informează Reuters.

Atacatorii au folosit sute de mii de dispozitive conectate la internet care fuseseră infectate cu o lună înainte cu un cod malicios numit Mirai, ce le-a permis să declanşeze întreruperile paginilor şi serviciilor companiei furnizoare de internet Dyn. Acestea au început pe coasta de est a SUA şi apoi s-au răspândit şi în alte părţi ale ţării, dar şi în Europa.

Potrivit companiei Dyn, cu sediul în New Hampshire, ameninţările au venit de la milioane de adrese de internet, fapt ceea ce face ca acest atac cibernetic să fie considerat unul dintre cele mai mari din istorie, mai arată sursa citată. ”Complexitatea atacurilor este ceea ce face ca acest lucru să fie o mare provocare pentru noi”, a declarat Kyle York, director de strategie în cadrul Dyn.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat că DHS, însărcinat cu monitorizarea ameninţărilor cibernetice împotriva Statelor Unite, se ocupă de această situaţie adăugând că încă nu au fost identificaţi autorii atacului. ”La acest moment, nu am nici o informaţie de furnizat despre cine ar putea fi responsabil de această activitate malicioasă”, a spus Earnest, potrivit Statesman.com.

FBI şi Dyn investighează la rândul lor acest atac cibernetic. ”Inginerii noştri continuă să investigheze şi să reducă mai multe atacuri direcţionate împotriva infrastructurii DNS a Dyn”, a comunicat compania după miezul nopţii.

Hackerii au declanşat atacurile complexe prin dispozitive obişnuite precum webcam-uri şi aparate digitale de înregistrare întrerupând accesul la unele dintre cele mai cunoscute site-uri de internet, arată Reuters.

Atacul nu a afectat numai Statele Unite, ci şi unele regiuni din Europa. Amazon a raportat că atacul a afectat temporar şi utilizatorii din vestul continentului european, iar Twitter a anunţat că unele site-uri de ştiri nu au putut fi accesate de unii utilizatori din Londra. Reprezentanţii PayPal au fost mai rezervaţi, comunicând că întreruperile i-au împiedicat pe unii clienţi din ”anumite regiuni” să facă plăţi online.

Atacul cibernetic masiv de vineri vine pe fondul creşterii temerilor legate de ameninţările hackerilor la adresa SUA, înaintea alegerilor prezidenţiale.

Sursa : capital.ro

Anunțuri
Etichete:, ,

Psiholog: Jocul Pokemon Go generează un comportament autist. Oana Pelea: Experiment de prostire globală a populației

Iulie 26, 2016 2 comentarii

Pokemania pune stăpânire pe România, iar efectele nu întârzie să apară. Psihologii spun că aplicaţia Pokemon Go afectează, la fel ca orice joc video, modul în care jucătorii interacţionează cu lumea reală, ajungând, în timp, să aibă un comportament autist. Însă, există şi aspecte pozitive pentru persoanele care suferă de anxietate socială şi se izolează stând în casă. Psihologii spun că aceste persoane pot fi determinate să-şi depăşească frica de a ieşi în public cu ajutorul acestui joc care presupune vânătoarea de pokemoni prin mişcare.

Contactat de MEDIAFAX, psihologul Mihai Copăceanu, care a studiat psihologia la Oxford şi care lucrează de ani de zile în domeniu, în România, inclusiv cu adolescenţi, spune că e prea devreme să putem măsura efectele jocului, însă putem deduce, din experienţa jocurilor video, că va avea un efect similar asupra psihicului jucătorilor.

„Astfel de jocuri sunt foarte atrăgătoare, îţi captează atenţia, „captivant” este cel mai potrivit cuvânt pentru Pokemon Go. Practic, este un joc atât de captivant încât ajungi să ignori realitatea din jurul tău, nu este ca o carte, spre exemplu, care este un obiect static, îţi pune mintea în mişcare dar nu interacţionează cu tine. Jocul, în schimb, prin asta atrage, prin interacţiune, prin feedback şi stimulează dorinţa naturală de a explora, de a cerceta, şi curiozitatea. Este util pentru persoanele care suferă de anxietate, care se izolează social stând numai în casă. Ceea ce face un astfel de joc este să-ţi schimbe dispoziţia mentală pe moment”, a explicat Copăceanu.

La rândul său, psihologul Diana Ioaneş, care lucrează cu elevi la Colegiul Naţional Biligv „George Coşbuc”, spune că jocul stimulează un comportament autist. „Este vorba de o înstrăinare faţă de lumea din jur, tinerii care petrec prea mult timp în lumea virtuală nu mai ştiu să comunice cu lumea reală şi nu-şi dezvoltă abilităţile de comunicare în grup, în cuplu, în societate”, a explicat Ioaneş.

Profesorul de informatică George Trifan de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” a explicat pentru MEDIAFAX că jocul are un succes fenomenal în rândul adolescenţilor. „Toţi copiii de 12-19 ani se joacă Pokemon Go. E „addictive” (dependent), însă nu dezvoltă nicio competenţă sau abilitate unui copil, e o pierdere de timp la o vârstă la care tinerii ar trebui să facă altceva. Sunt copii care merg la psiholog ca să scape de dependenţa de jocuri video”, a spus profesorul.

Cât despre părerea copiilor, Tudor, olimpic naţional la Informatică, spune că joacă Pokemon Go de trei zile. „Ce pot să zic, merg prin parc şi caut pokemoni, cam două-trei ore pe zi, dar nu cred că va crea dependenţă, eu deja am început să mă plictisesc. E un stil nou de joc, de aceea e foarte popular, rămâne de văzut dacă va mai fi peste câteva luni”, a spus Tudor.

Pe scurt, jocul, realizat de compania Niantic, se poate downloada pe telefon (iOs sau Android), iar jucătorul îşi crează un avatar pe care îl stilizează după bunul plac şi porneşte fizic în căutare de pokemoni, nişte creaturi mici care apar în diverse locuri pe o hartă. Jocul se foloseşte de locaţia telefonului şi de o hartă viziuală pentru a-i arăta jucătorului unde se află pokemonii. Aplicaţia a creat deja o mulţime de controverse în lume. Spre exemplu, jocul a fost criticat pentru că pokemonii apar şi în locuri nepotrivite cum ar fi cimitire sau monumente memoriale ca Muzeul de la Auschwitz sau Memorialul Holocaustului din SUA.

O companie de căi ferate din Danemarca, ProRail, a depus plângere că jucătorii vânează pokemoni pe căile ferate, iar jucătorii din Bosnia au fost avertizaţi să aibă grijă să nu se joace Pokemon Go în câmpurile minate rămase în urma războilui din anii ’90.

În Guatemala, un tânăr de 18 ani, Jerson Lopez de Leon, a fost împuşcat mortal în timp ce juca Pokemon Go, fiind prima victimă de care se ştie în legătură cu acest joc. Poliţia locală a speculat că victima a fost găsită de către atacatori cu ajutorul GPS-ului de care se foloseşte aplicaţia, potrivit ziarului britanic The Independent. Nu în ultimul rând, Arabia Saudită ia în considerare interzicerea jocului, având în vedere că la ei sunt interzise deja cărţile de joc cu pokemoni.

Oana Pelea: Pokemon GO – Experiment de prostire globală a populației

 

„Pokemon Go. Ce fuga inspaimantatoare de realitate. Ce schimbare de atentie…ce manipulare.Cata energie consumata intr un joc virtual si cat timp risipit. Cate ar putea rezolva Omenirea intre timp…in loc sa si investeasca capacitatea de imaginatie si energia intr un joc virtual. Mi se pare un experiment la scara mondiala. Un experiment ce testeaza capacitatea de manipulare a rasei umane.

Suntem ocupati cu prinderea de monstri virtuali si …intre timp… monstrii cat se poate de reali ne hotarasc soarta si viitorul, la masa negocierilor politice internationale…
Adendda: Comentariul meu se refera la adultii ce-si petrec timpul jucand Pokemon Go.”

Foarte probabil Pokemon Go este un experiment social prin care păpușarii vor să verifica gradul de prostie la care au reușit să aducă populație planetei, în special tinerii.

Sursa : gandeste.org

Cenzura Internetului se extinde spre Europa

Februarie 10, 2014 1 comentariu
 

Chiar nu era nevoie de noile reguli pentru a putea spune despre Turcia că are reglementări restrictive cu privire la internet, raportat la ce există în plan internațional. Ani de zile, accesul la YouTube a fost interzis din cauza unui singur videoclip în care se exprima o opinie neconformă cu linia oficială despre părintele națiunii, Mustafa Kemal Atatürk.

Autoritățile au dorit chiar să interzică postarea în online a unor întrebări critice adresate actualei puteri de către membrii patidului de opoziție CHP.

Noua legislație simplifică intervenția statului. O plângere, venită fie de la o persoană fizică, fie de la o instituție care s-ar putea simți jigniți de conținutul unui text, de o imagine sau un material video, duce la închiderea portalului, în interval de patru ore, fără nici un fel de audieri a părții acuzate, fără preaviz, fără sentință judecătorească. Abia după aceea se declanșează o anchetă.

Noile reglementări instituie și obligativitatea adresată firmelor care oferă servicii de comunicații online de a stoca, pe o perioadă de până la doi ani, datele referitoare la traficul clienților. Se are în vedere și constituirea unei asociații centrale a tuturor providerilor de internet, care, între altele, se va îngriji ca utilizatorilor deranjanți blocați să le fie eliminate posibilitățile de a reveni online folosind masca unor proxy-uri.

Guvernul Erdogan argumentează noile evoluții prin necesitatea protecției drepturilor civile: cetățenii ar trebui să dispună de instrumentarul necesar pentru a se apăra de ofensele ce îi sunt aduse în spațiul virtual. Adversarii puterii sunt, însă, convinși că legea este un instrument de decuplare a opiniilor critice, mai ales acum, când Guvernul de la Ankara este măcinat de o răsunătoare afacere de corupție deloc benefică în perspectiva alegerilor locale din martie.

Haydar Akar, de la gruparea secularistă CHP, a apreciat, în Parlament, că puterea cu care a fost învestită autoritatea de supraveghere a internetului depășește cea a unui șef de stat și aruncă Turcia alături de Iran, China și Malaezia în grupul țărilor cu cea mai restrictivă legislație în materie de internet. Deputatul kurd Hasip Kaplan a vorbit în numele celor 40 de milioane de utilizatori de internet din Turcia, care se simt, din acest moment, spionați non-stop.

Mustafa Akgül, președintele Asociației pentru Tehnologie Internet (INETD), deplânge, într-o discuție purtată cu reporterii Deutsche Welle, absența oricărei transparențe în noua legislație: „Nu știm ce, când și din care motiv este interzis”. Emre Uslu, editorialist la ziarul independent „Taraf“, se întreabă dacă în documentul aprobat de parlamentari a fost sau nu cenzurat cuvântul „cenzură”.

Ultimele speranțe zac în președintele Abdullah Gül; acesta are 15 zile pentru a ratifica sau respinge legea. În cei șapte ani de când este președinte, Gül, vechi tovarăș de politică al premierului Erdogan, a uzat foarte rar de dreptul de veto.

Acum are argumente ce țin de constituționalitatea noilor norme referitoare la internet. Dacă nu, mai rămâne Curtea pentru Drepturile Omului de la Strasbourg – dar această formă de atac nu înseamnă decât cel mult o amendă pentru Ankara. Ar mai fi presiunea europeană și, în ultimă instanță, crede Gürkan Özturan, membru al Partidului Piraților, nemulțumirea utilizatorilor de internet. Sursa : money.ro

Citeste:

Ce este SOPA? Ce este PIPA? Pregătiţi-vă pentru cenzura pe internet

INCEPE CENZURA INTERNETULUI! Romania a semnat ACTA. In Polonia internautii au PROTESTAT in strada

Deconectați

Ianuarie 29, 2014 Lasă un comentariu

 

Există multe moduri în care ne atingem viețile reciproc. Orice intersectare a drumurilor lasă urme în sufletele noastre, unele plăcute, altele dureroase, în funcție de „culoarea” experiențelor care ne aduc împreună. Dacă am putea privi unii în inimile celorlalți lucrurile ar fi infinit mai simple. Cum acest mod de comunicare de la suflet la suflet necesită multă răbdare, atenție, capacitate empatică și bunăvoință, acesta este unul practicat doar în foarte puține cazuri. Astfel, în secolul vitezei superluminice, cea mai la îndemână rămâne comunicarea „pe fugă”, super-superficială, doar de dragul socializării sau doar ca să nu fim percepuți de ceilalți drept sălbatici. Tehnologiile actuale de comunicare și internetul au făcut ca prăpastia dintre noi să se adâncească și mai mult iar unele glume internautice să întreacă orice imaginație.

 

Filmul pe care îl propun astăzi reflectă foarte bine partea „întunecată” a comunicării virtuale și amprentele sale adânci în sufletele oamenilor. Conține motivele pentru care mulți oameni și-au șters conturile de pe rețelele de socializare sau comunică cel mult cu oamenii pe care deja îi cunosc realitate. Conține de asemenea motivele pentru care foarte mulți oameni și-au pierdut încrederea în legăturile de prietenie reală care se nasc în mediul online.

 

Avem cu toții de învățat din experiențele prin care trec personajele principale, dar să nu luăm ca învățătură închiderea sufletească ci partea bună a experiențelor traumatice, aceea că ne reamintesc adevăratele valori ale vieții: faptul că doar o comunicare autentică ne poate aduce în inimi compasiunea și necondiționarea și ne poate apropia cu adevărat unii de ceilalți.

 

Este un film căruia Movie Room Reviews i-a acordat 5 stele din 5 și despre care a spus că ar fi ajuns să fie menționat în discuțiile de la Oscar dacă ar fi beneficiat de o campanie publicitară pe măsură. Tulburător dar terapeutic. Vizionare plăcută!
Vedeți filmul AICI (click).
(*Pentru a evita întreruperile în timpul vizionării: deschideți filmul, apoi dați click pe „pauză” pentru 2-3 minute până se încarcă suficient, apoi click pe „play” din nou. Dacă aveți o viteză mică la internet, filmul se va încărca mai repede pentru rezoluții mai mici ale imaginii care pot fi setate din colțul din dreapta jos al video-ului – în loc de 720 setați 480 sau 360)

Anunţul gigantului Google: Dacă foloseşti Gmail nu ai dreptul legitim la intimitate

August 14, 2013 1 comentariu

O instanţă din SUA a decis că cei care folosesc Gmail nu trebuie să se aştepte să aibă parte de intimitate, transmite Business Insider. Decizia a fost luată într-un proces intentat Google de mai mulţi utilizatori ai serviciului său de e-mail, deranjaţi de practicile companiei privind intimitatea. Avocaţii gigantului online au amintit în justiţie de un precedent din 1979, în care s-a decis că oamenii care cedează de bună voie informaţii către terţi nu trebuie să se aştepte ca acele informaţii să rămână private.

Aşa cum expeditorul unei scrisori nu poate fi suprins de faptul că aceasta ar putea fi deschisă de o altă persoană decât destinatarul, de exemplu de un asistent al acestuia, la fel se întâmplă şi în cazul e-mailurilor. Utilizatorii nu ar trebui să se aştepte la intimitate, a decis justiţia în procesul intentat de utilizatori companiei Google.

„Google a recunoscut în sfârşit că nu respectă intimitatea. Dacă îţi pasă de intimitatea corespondenţei tale, nu folosi Gmail”, a declarat John M. Simpson, directorul organizaţiei Consumer Watchdog.

Faptul că Google poate accesa oricând e-mailurile utilizatorilor a fost recunoscut de fostul director executiv al companiei, într-un interviu acordat canalului de televiziune CNBC. „Dacă ai ceva ce nu doreşti ca lumea să ştie, poate că nu ar trebui în primul rând să vorbeşti despre acel lucru”, a declarat, în 2009, Erich Schmidt, actualmente preşedintele executiv al Google.

 

Eric Schmidt – Foto: AFP/Mediafax

 

El a mai făcut şi alte declaraţii şocante. „Dacă nu vă convine faptul că vă filmăm locuinţa (pentru serviciul Street View – n.r.), puteţi sa va mutaţi”, declara, la postul CNN, şeful Google, lăsându-i pe prezentatori cu gura căscată. Urecheat probabil puţin de departamentul de PR al gigantului serviciilor online, Schmidt şi-a cerut ulterior scuze, însă nu pentru că ar fi zis asta, ci pentru că nu s-ar fi făcut bine înţeles. Cu o altă ocazie, Schmidt a declarat: „Dacă ne uităm la mesajele tale şi la locul în care te afli şi folosim inteligenţa artificială, putem prezice unde doreşti să mergi. (…) Arată-ne 14 poze de-ale tale şi îţi vom spune cine eşti. Crezi că nu găsim 14 poze cu tine pe internet?”

 

Sursa: gandul.info

Cum am devenit sclavii Facebook

Iulie 25, 2013 1 comentariu

V-aţi întrebat vreodată dacă sunteţi dependenţi de tehnologie? Vă verificaţi obsesiv e-mailul, scrieţi mesaje pe Twitter în neştire sau postaţi pe Facebook până şi în timpul cinei? Sau poate sunteţi lipsiţi de putere în faţa unui iPad plin cu Angry Birds?

Multe dintre cele mai populare tehnologii din prezent pătrund în creierul nostru cu ajutorul unui mecanism puternic bazat pe recompensă. Şi chiar dacă majoritatea cercetătorilor nu îndrăznesc să spună că jocurile video şi tehnologia modernă crează dependenţă, există dovezi care arată că aceste tehnologii modifică modul de funcţionare al creierului nostru şi ne schimbă comportamentul.

Cercetătorii au demonstrat că jocurile cresc nivelul de dopamină. Multe persoane de marketing ating, uneori neintenţionat, zeci de ani de cercetări neurologice pentru a-şi face produsele cât mai atractive şi profitabile posibil.

Cea mai des utilizată metodă de a menţine viu interesul clienţilor sau al utilizatorilor este oferirea de recompense neanunţate, care determină clienţii să verifice cât mai des produsele vizate. Această metodă îşi are originile într-un experiment psihologic faimos, cunoscut sub numele de Skinner Box, o cameră de condiţionare operantă. Spre deosebire de condiţionarea clasică descrisă de Pavlov, în cazul condiţionării operante, modificarea şi menţinerea unui anumit comportament se realizează prin recompensare.

„O recompensă neaşteptată are mult mai multă putere, decât una care este regulată, în determinarea comportamentului“, spune Nora Volkow, şefa Institutului Naţional pentru Abuzul de Droguri din SUA. „Acest fapt este cunoscut de foarte mult timp“.

Răspunsurile primite la mesajele de pe Twitter sau la postările de pe Facebook oferă recompense imprevizibile. Doar prin faptul că vorbim despre noi înşine declanşăm un mecanism de recompensă la nivelul creierului, iar când oamenii sunt atenţi la ceea ce spunem, răsplata este şi mai mare.

În ultimele decenii, cercetătorii au ajuns la concluzia că mare parte din comportamentul determinat de recompense are la bază eliberarea unei substanţe numită dopamină, care transmite informaţia între neuronii creierului.

„Cu mai mulţi ani în urmă s-a realizat un experiment, pe mai multe persoane angajate într-un joc video, în urma căruia s-a constatat că în momentul în care jucătorii primeau un punct, dopamina se activa – o răsplată neaşteptată“, spune Volkow. Ea şi alţi cercetători au studiat modul în care creierul uman eliberează dopamina în momentele de aşteptare a răsplăţii, de la sex la mâncare la cocaină.

Această substanţă se eliberează şi în momentul în care vorbim despre noi, lucru care explică şi popularitatea globală a Facebook. Volkow spune că atunci când mai aude poveşti despre oameni care cheltuie bani reali pentru produse virtuale în jocuri precum FarmVille, îşi aminteşte de un studiu în care s-a utilizat dopamină pentru a manipula cobaii printr-un labirint complex. „Scopul studiului era acela de a face cobaii să acţioneze asemenea unor mici spioni. Puteai pune un aparat de înregistrat în cobai, iar acesta trebuia să meargă unde doreai tu şi să înregistreze conversaţii“, spune Volkow. Când animalele se îndreptau în direcţia corectă primeau o senzaţie de plăcere.

Ramin Shokrizade spune că un joc video bine făcut funcţionează într-un mod similar. „Cred că această analogie se traduce complet la oameni“, spune acesta. Shokrizade a studiat neurologia înainte de a-şi schimba cariera, iar acum ajută producătorii de jocuri video să îşi monetizeze produsele. „Aş putea spune că treaba mea principală, atunci când creez un model de monetizare pentru un joc, este să fac exact acelaşi lucru şi la oameni“, mai spune Shokrizade.

El crede că goana după plăcerea oferită de jocuri poate crea dependenţă şi spune că unii producători au făcut o avere prin dezvoltarea de jocuri care încurajează treptat utilizatorii să joace pentru a obţine această plăcere.

 

Sursa: capital.ro

 

DEZVĂLUIRE: Află cine te urmăreşte pe internet

Pe măsură ce navighezi pe internet, informaţii despre tine sunt colectate. Urmărirea pe internet nu este 100% malefica – datele personale pot face căutările mai eficiente; cookie-urile pot ajuta paginile tale favorite să se menţină în afaceri. Dar, spune Gary Kovacs, este dreptul tău să ştii ce date despre tine sunt colectate şi cum îţi afecteză viaţa online. El ne dezvăluie o extensie Firefox care face exact acest lucru.

Lăsaţi-mă să dezvălui puţin mai mult din această industrie ascunsă. Ceea ce vedeţi formându-se în spatele meu se numeşte Collusion[Complot] şi este o extensie experimentală pe care îl puteţi instala în browser-ul Firefox care vă ajută să vedeţi unde se duc datele voastre de pe web şi cine vă urmăreşte.

Punctele roşii pe care le vedeţi aici sunt pagini web care urmăresc comportamentul pe care nu le-am accesat, dar care mă urmăresc. Punctele albastre sunt pagini web pe care le-am accesat direct. Şi punctele gri sunt pagini web care mă urmăresc, dar nu am nici o idee cine sunt. Toate sunt conectate, aşa cum puteţi vedea, şi formeză o imagine a mea pe web. Şi acesta este profilul meu.

 

 

Lăsaţi-mă să merg de la un exemplu la ceva foarte specific şi personal. Mi-am instalat Collusion pe laptop acum două săptămâni şi l-am lăsat să mă urmărească într-o zi obişnuită. Acum, ca majoritatea dintre voi, îmi încep ziua online verificându-mi e-mailul. Apoi mă duc pe o pagină de ştiri, caut titlurile. Şi în acest caz s-a întâmplat să-mi placă unul dintre ele despre alfabetizarea muzicală în şcoli şi l-am partajat prin intermediul unei reţele de socializare.

Fiica noastră ni s-a alăturat la micul dejun, şi am întrebat-o, „Se pune accent pe alfabetizarea muzicală la şcoala ta?” Şi ea, bineînţeles, după cum era de aşteptat pentru o fetiţă de nouă ani, s-a uitat la mine şi a spus întrebător, „Ce înseamnă alfabetizare?” Aşa că, bineînţeles, am trimis-o online să caute. Acum permiteţi-mi să mă opresc aici. De abia am început micul dejun şi sunt deja aproape 25 de pagini web care mă urmăresc. Am accesat patru pagini în total.

Lăsaţi-mă să derulez cu repeziciune restul zilei. Merg la serviciu, îmi verific e-mailul, Mă loghez la câteva site-uri de socializare, intru pe blog, Verific mai multe rapoarte de ştiri, partajez câteva dintre ele, mă uit la câteva clipuri video, o zi destul de tipică – în cazul acesta de fapt destul de meticuloasă – şi la sfârşitul zilei, aşa cum s-a derulat ea, priviţi la profilul meu. Punctele roşii au explodat. Punctele gri au crescut exponenţial. Una peste alta, sunt peste 150 de site-uri care acum îmi urmăresc informaţiile personale, majoritatea din ele fără consimţământul meu.

Mă uit la această imagine şi mă înspăimânt. Asta nu e nimic. Sunt urmărit prin web. Şi de ce se întâmplă asta? Destul de simplu – este o afacere imensă. Câştigul câtorva companii de top din acest spaţiu este de peste 39 de miliarde de dolari azi. Şi ca adulţi, cu siguranţă nu suntem singuri. În acelaşi timp când mi-am instalat propriul meu profil Collusion, am instalat unul pentru fata mea. Şi într-o singură dimineaţă de sâmbătă, în două ore pe intenet, acesta este profilul ei Collusion.

Este o fetiţă de nouă ani care navighează în principal pe site-uri pentru copii. Am trecut de la asta, de la speriat la înfuriat. Nu mai este vorba că sunt un pionier al technologiei sau un avocat al vieţii private; este vorba de mine ca părinte. Îmaginaţi-vă în lumea reală dacă cineva ne-ar urmări copiii cu o cameră video şi un caieţel şi ar înregistra fiecare mişcare a lor. Vă pot spune, nu există nici o persoană în această cameră care să stea fără să facă ceva, Am lua măsuri. Poate că nu ar fi măsuri bune, dar am lua măsuri. (Râsete) Nu putem sta fără să facem ceva nici în cazul acesta. Se întâmplă azi.

Confidenţialitatea nu este o opţiune, şi nu ar trebui să fie preţul pe care să-l acceptăm doar pentru a naviga pe internet. Vocile noastre contează şi acţiunile noastre contează şi mai mult.

Azi am lansat Collusion. Îl puteţi descărca, îl puteţi instala în Firefox, ca să vedeţi cine vă urmăreşte pe internet şi vă urmează prin pădurile digitale. Mergând mai departe, toate vocile noastre trebuie să se facă auzite. Pentru că ceea ce nu ştim ne poate face rău de fapt. Pentru că memoria internetului este veşnică. Suntem urmăriţi. Este vremea ca noi să-i urmărim pe urmăritori.

 

Sursa: capital.ro

 

CITESTE SI : DOVADA: Companiile de telefonie ŞTIU ABSOLUT TOTUL DESPRE TINE!

%d blogeri au apreciat asta: