Arhiva

Archive for the ‘Romania’ Category

Riscăm să intrăm într-o nouă ”bulă imobiliară”. Ce se întâmplă cu prețul caselor

August 18, 2017 Lasă un comentariu

România riscă să între într-o nouă bulă imobiliară, la fel de primejdioasă ca cea din 2008. Preţurile caselor cresc accelerat în marile oraşe.

În Cluj, Timişoara sau Iaşi locuinţele s-au scumpit în ultimii ani cu până la 40 la sută. Preţurile au ajuns astfel la nivelul celor din mai multe ţări europene, unde veniturile oamenilor sunt mai mari. Trebuie să fim prevăzători, ne avertizează specialiştii imobiliari, şi să NU repetăm greşelile trecutului.

În Cluj-Napoca, în ultimii 6 ani, preţurile la apartamente au crescut cu peste 40%. Astăzi, metrul pătrat costă în medie 1.300 de euro, dar un sfert dintre tranzacţii se fac şi la 1.600 de euro. În zonele ultracentrale, preţurile ajung până la 3.000 de euro.

Spre exemplu, dacă anul trecut ne cumpăram un apartament cu 3 camere într-o zonă rezidenţială din Cluj-Napoca am fi plătit undeva la 80.000 de euro, acum, aceeaşi locuinţă costă cu 12.000 de euro mai mult. Specialiştii vorbesc de o creştere a preţurilor, doar în ultimul an, în medie cu 15%.

Andra Crişan, consilier imobiliar: “Motivele creşterii sunt multiple: IT-ştii, investitorii care cumpără spre închiriere şi au putere mare de cumpărare şi nu în ultimul rând dezvoltarea oraşului.”

În zona centrală a Braşovului, un metru pătrat costă 1.200 de euro, față de 1.000 de euro anul trecut.

Şi Iaşiul, oraş universitar, în care s-au dezvoltat afacerile din IT, cunoaşte o creştere a preţurilor. Metrul pătrat costă 1,200 de euro.

Lucian Stoian, dezvoltator: “Dacă ar fi să facem un top al vânzărilor, probabil apartamentele cu 2 camere înregistrează o pondere de 30-40 la sută.”

În cazul apartamentelor din Constanţa, cu vedere la malul mării, preţul creşte de la an la an cu cel puţin 10%. Sunt mai puţine terenuri unde se poate construi, iar la blocurile ridicate deja preţul creşte artificial, spun consultanţii imobiliari.

Să nu repetăm greşelile trecutului, ne avertizează specialiştii. În Bucureşti, de pildă, preţurile au început în 2005 de la 850 de euro pe metru pătrat. Au urcat speculativ, spun experţii, până la 2.000 de euro metrul pătrat. După ce s-a spart bula imobiliară, căderea a fost dureroasă şi am ajuns în 2014 la aproape 1.000 de euro pe metrul pătrat. După ce băncile au deschis robinetul creditării, preţurile au început să urce din nou, uşor, la 1.200 de euro, copiind astfel tendinţele anilor dinaintea boomului imobiliar.

Regulile BNR, impuse după criză ar trebui respectate, ca să nu ne trezim din nou în bulă, avertizează specialiştii.

Grav este că deşi puterea de cumpărare a românului este mai scăzută că în vestul Europei, piața imobiliară o ajunge din urmă pe cea din Occident. Un metru pătrat costă în oraşe din Italia de la 1.000 până la 1.600 de euro. În Germania în jur de 2.000 de euro, iar în oraşele de mărimi medii din Franţa – 2.500 de euro. Sursa : protv.ro

Bologna – 1000 – 1600 euro/mp
Palermo – 1300 euro/mp
Roma – 1300 – 1600 euro/mp
Hanovra – 2000 euro/mp
Dresda – 1990 euro/mp
Toulouse – 2500 euro/mp

Ați vrut salarii și pensii mai mari? Luați, atunci, accize mărite, amenzi și noi taxe!

Au mărit salariile bugetarilor și pensiile. Au promis că vor mări și mai mult de la 1 ianuarie 2018, dar au ajuns la fundul sacului.

Încasările la buget scârțâie mai rău ca niciodată și, cu toți banii pe care îi împrumută mai abitir ca în vremurile de criză, nu sunt fonduri suficiente pentru a acoperi toate promisiunile. Și, atunci, ce face Guvernul? Umblă la accize, deși inflația va atrage orice numai bunăstare în buzunarele românilor nu. Umblă și la amenzile pentru firme, uitând total ideea prevenției și încurajării mediului de afaceri, căci ce-i în mână nu-i minciună.

 

Aproape zilnic apar noi proiecte de la Finanțe prin care se schimbă regimul fiscal, se introduc noi obligații pentru firme, se înăspresc condițiile.

 

Pentru că foamea de bani a Guvernului PSD-ALDE a devenit uriașă, unele modificări – precum cele privind combustibilii, care vor antrena reacții în lanț – se vor aplica de la 1 septembrie. Adică, peste numai câteva săptămâni, că așa se fac doar lucrurile. Predictibil, corect și credibil.

 

Majorarea prețurilor la combustibili și energie

 

22% în plus acciza la benzină și 14% în plus acciza la motorină. Ceea ce se va traduce, potrivit estimărilor, într-o majorare a prețurilor la pompă cu minimum 45 de bani la litru. Iar mai departe știm prea bine cum se rostogolesc lucrurile.

 

Și, dacă nu știm cumva, să ne amintim de celebra acciză de 7 eurocenți și de efectele ei, în condițiile în care introducerea ei a însemnat, la momentul aprilie 2014, o creștere a prețului la pompă cu 30-40 de bani la litru. Deci, sub ceea ce se preconizează acum. Doar în privința produselor alimentare, la momentul respectiv se estima, ca urmare a accizei de 7 eurocenți, o creștere medie a prețurilor de 2-3%, adică, per familie, cel puțin 100 de lei în plus pe lună. Iar produsele alimentare nu sunt singurele care se scumpesc odată ce crește prețul combustibililor.

 

Mai ales că, dacă ați uitat cumva, prețurile la energia electrică au atins zilele trecute recorduri maxime istorice. Ce înseamnă asta? Facturile populației vor exploda, făcând ca majorarea deja aplicată, de la 1 iulie (de circa 11%) să pară floare la ureche.

 

Indicii tot mai multe că aceasta este direcția către care ne îndreptăm găsim și în revizuirile în creștere tot mai dese ale prognozei inflației. Ultima revizuire a fost comunicată chiar marți, de guvernatorul Mugur Isărescu: de la 1,6% la 1,9% pentru finalul anului 2017. Cauzele? Le aflăm tot de la șeful BNR: „Avem costuri salariale care se duc în sus. Avem o majorare o preţurilor de producţie (…) Se observă creşteri importante ale preţurilor din energie. Ultima lună din raport este iunie, nu a fost surprinsă creşterea din iulie”.

 

Amenzi mai mari pentru firme și sistarea activității. Legea prevenției, uitată

 

Majorarea impozitului datorat statului român de reprezentanțele firmelor străine, propusă prin cel mai recent proiect de modificare a Codului fiscal, este o nimica toată față de modificările la Codul Muncii operate de Guvernul PSD-ALDE, vinerea trecută, prin ordonanță (sic!).

 

Firmele riscă amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană depistată că muncește fără forme legale (chiar dacă „fără forme legale” poate însemna că nu s-a transmis raportul de muncă în registrul general de evidență în termenul prevăzut) și de 10.000 de lei pentru fiecare persoană cu contract de muncă part-time găsită că lucrează în afara programului declarat. Iar dacă inspectorul de muncă decide să este nevoie, se poate ajunge și la sistarea activității firmei respective.

 

Și cum era cu legea aia a prevenției? Aia de care nu mai spune nimeni nimic de câteva luni încoace? Proiectul a fost adoptat de Guvernul Grindeanu și trimis Parlamentului, după care s-a așternut tăcerea. Întreprinzătorii rămân, deocamdată, cu amenzile mărite peste noapte și cu declarațiile pompoase ale lui Liviu Dragnea de prin ianuarie, când promitea că tandemul PSD-ALDE va schimba „complet” relația stat-oameni de afaceri. „Statul nu trebuie să mai fie agresiv cu firmele”, „oamenii de afaceri trebuie întâi preveniți și apoi pedepsiți”, etc., etc.

Sursa : money.ro

Etichete:,

Sunt salarii mici în România? Noi vrem să angajăm un inginer agronom, cu 5.000 euro net pe lună, cu Toyota Hilux maşină de serviciu, laptop, mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea. Şi nu găsim. Este un dezastru, cei de la Bucureşti au distrus şcolile profesionale şi noţiunea de muncă, în special la ţară, în agricultură

Iulie 30, 2017 2 comentarii

O discuţie fabuloasă despre agricultura României la zi, despre ce este dincolo de Bucureşti, despre criza imensă de pe piaţa forţei de muncă, despre cum ne autodistrugem, sau ne distrug cei care conduc România, prin atitudinea faţă de muncă, deşi stăm peste un potenţial imens.

După mai bine de 10 ani de lucru în IT, un cuplu, prieteni de familie, el, ea şi copilul au decis să părăsească Bucureştiul pentru a se muta într-un oraş, în declin, la 150 de km de Bucureşti, ca să se implice de la faţa locului în afacerea familiei, agrobusiness cu câteva milioane de euro pe an şi mii de hectare de lucrat, semănat, recoltat, depozitat, urmărit producţia şi tractoarele, etc. Au trecut de la programare la grâu, porumb, floarea soarelui, etc.

– Sunt salarii mici în România? Nu este de lucru? Noi căutăm un inginer agronom, îi dăm 5.000 de euro net pe lună, cu Toyota Hilux (pick-up) maşină de serviciu, laptop, telefon mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea. Şi nu găsim.(Salariul mediu pe economie este de 2.300 de lei net, adică aproape 500 de euro. În IT, salariul mediu este de 5.700 de lei net, adică aproape 1.300 de euro)

– Nu găsim nici tehnicieni agricoli, nici tractorişti, nici silozari, nici magazionieri, nici zilieri, este un dezastru. Avem nevoie de un agronom pedologic, să ştie când să însămânţeze, să se uite după cultură, după umiditate, să ştie când trebuie să recoltăm, şi nu găsim.

– Am cumpărat tractoare de ultimă generaţie, de sute de mii de euro, zici că este o navă spaţială în cabină, nici nu simţi căldura de afară, poţi să stai în costum fără probleme, dar nu avem tractorişti. Le plătim şi 4.000 de lei net pe lună în campanie, ne rugăm să nu strice tractorul.

– Avem nevoie de un tehnician agricol, îi dăm 2.000 de euro net pe lună, îi dăm casă, dar vrem să ştie să scrie un jurnal de recoltare, să urmărească producţia, să nu fure şi să nu fie beţiv.

– Cei de la Bucureşti au desfiinţat şcolile profesionale, iar acum plătim cu toţii, pentru că nu avem de unde să luăm oameni specializaţi (în 2009, în mandatul Ecaterinei Andronescu de la PSD s-au desfiinţat şcolile profesionale-n.r.).

– Cei de la Agronomie, fie pleacă din ţară, fie se duc într-un alt sector, fie se duc reprezentanţi de vânzări la companiile de inputuri. Nimeni nu vrea să lucreze în producţie, să vină pe câmp. Şi le dăm bani.

– Unde sunt Camerele Agricole şi pe cine reprezintă?

– Agricultura nu mai este ca pe vremuri, acum se face cu tableta în mână, iar şcoala nu ţine pasul cu realitatea.

– Noi ne-am distrus industria de îngrăşăminte, şi am ajuns să luăm de la  bulgari. Noi îl aveam pe Nicolae cu combinatele lui, dar l-am băgat la puşcărie că a luat gazul mai ieftin. Dar dacă nu-ţi foloseşti resursa internă mai ieftin, atunci ce folos să o mai ai?(combinatele lui Ioan Nicolae, care aveau afaceri de câteva sute de milioane de euro pe an sunt în insolvenţă şi în cea mai mare parte închise; România a ajuns să importe produse chimice de 8 mld. de euro pe an şi să exporte numai de 2 mld. euro pe an – n.r.)

– Piaţa este controlată de marii traderi internaţionali, care au silozurile din port şi care fac preţurile(Ironic, unul dintre cei mai mari traderi de pe piaţă a raportat pierderi  în 7 ani din ultimul deceniu! n.r.).

– Piaţa inputurilor o fac marile companii din afară şi nu treci de ele, iar în fiecare an majorează preţurile. Du-te la Fundulea să vezi ce plâng ăia cu seminţele noastre! În inputurile de afară sunt substanţe care nu au ce căuta în agricultură. Soiurile străine sunt foarte agresive.

– Noi suntem doar buni să muncim, să strângem recolta.

– Am vrut şi noi să facem un lanţ integrat şi fie ne fură toţi, mână în mână şi nimeni nu-i pedepseşte, fie nu avem acces direct la fabrici.

– Porumbul meu se duce din mână în mână până ajunge amidon: pleacă de la mine, îl ia un altul, îi adaugă ceva pe hârtie şi-l dă altuia, care mai completează o hârtie, un aviz, dar care are intrarea la un director dintr-o fabrică. Eu ce valoare adaugată să-i dau?

– Am citit că suntem pe prima loc în Europa la rapiţă. Ştii că rapiţa îţi omoară terenul? De aia, francezii au renunţat la rapiţă şi ne-au lăsat-o nouă.

– În ţară sunt păşuni întregi care nu sunt folosite, pentru că nu mai sunt văcari, este o jale mare în satele noastre. Noi facem staţii de autobuze de 3 mld. de lei vechi( 300.000 de lei noi), dar nu are cine să urce în autobuz.

– Noi vorbim de productivitate? Când te duci şi vezi ce este în afară, ce producţii obţin ăia te apucă plânsul.

– Nu există să evoluezi fără o calitate a muncii, iar calitatea muncii o dă şcoala, o face profesorul.

– Cei de la Bucureşti, cu ajutoarele sociale, cu atitudinea lor, nu încurajează deloc munca şi mai ales munca la ţară, în agricultură.

Agricultura României este un business ce depăşeşte 20-21 mld. de euro pe an, cu o pondere de 6% din PIB. În agrobusiness, marjele de profit ale companiilor sunt cele mai mari din România,  cele declarate oficial, depăşind 20%.

În acest an, se estimează că România va fi cel mai mare producător de porumb şi floarea soarelui din Europa şi pe locul 5 la grâu.

Din păcate, avem o ţară fabuloasă, dar doar atât!, închide discuţia IT-istul transformat în agricultor, care a lăsat clădirile de birouri din Bucureşti pentru câmpurile agricole.

– Noi am lucrat în IT, dar nu toată România este numai IT, mai trebuie să lucreze cineva şi în agricultură.

Sursa : zf.ro

Sfântul profit al Bisericii Ortodoxe. Ce excedent au declarat la Finanţe eparhiile BOR şi câţi bani au cheltuit în scop social-filantropic

Biserica Ortodoxă Română rămâne în continuare profitabilă, raportând şi pentru anul 2016 un excedent de peste 4,2 milioane de euro, potrivit bilanţurilor contabile publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Asta în condiţiile în care BOR a declarat cheltuieli filantropice, anul trecut, în valoare de peste 21 de milioane de euro. În top trei cei mai mulţi bani obţinuţi ca profit se află Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, cu aproape 650.000 de euro, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei,cu aproape 595.000 de euro, şi Arhiepiscopia Bucureştiului, cu circa 573.000 de euro.

Vânzarea de lumânări, icoane şi alte obiecte de cult, precum şi închirierile au adus, anul trecut, un excedent în conturile Bisericii de 19.334.274 de lei, adică 4,2 milioane de euro, cât au raportat la Ministerul Finanţelor profit eparhiile BOR, cu un milion în plus faţă de 2015. Şi agenţia de Turism a Patriarhiei, Basilica Travel, a rămas profitabilă în 2016, cu 1.520.827 de lei, adică aproape 338.000 de euro.

Singura care a ieşit pe minus în 2016 a fost Arhiepiscopia Craiovei, care a raportat o pierdere de peste 200.000 de euro, adică 958.887 de lei. Cu un an în urmă, acesta raportase un profit de aproape aceeaşi valoare, pierderea de la un an la altul fiind practic de 100 la sută. .

Cea mai profitabilă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului care a raportat în 2016 un excedent de 3.035.844 lei, adică aproape 650.000 de euro. Ea este urmată în top de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cu aproape 595.000 de euro profit(2.678.380 lei), Arhiepiscopia Bucureştiului, cu circa 573.000 de euro(2.581.523 lei), Patriarhia Română, cu 537.000 de euro(2.420.175 lei) şi Arhiepiscopia Timişoarei, cu  467.500 de euro(2.103.677 lei).  Sursa : gandul.info

Profituri înregistrate în ultimii 2 ani, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor (LEI)

Etichete:,

Academicianul Eugen Mihaescu: ”Aceasta este tragedia țării noastre- este condusă de slugoi!”

Iulie 13, 2017 1 comentariu

Bucuria mi-a fost scurtă… M-am bucurat văzând că societatea civilă și intelectualii s-au mobilizat, în sfârșit, împotriva pretențiilor aberante proferate de iresponsabilul „tovarăș“ aflat la conducerea Institutului pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“ și m-am întristat apoi odată cu publicarea în Cotidianul a așa-zisului program al Academiei Române pentru sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire… Două evenimente care mă duc cu gândul la meteahna pe care a instituit-o pe meleagurile dâmbovițene ceea ce s-a numit în istorie „epoca fanariotă“.

Veniți în 1711 din mahalalele Istanbulului pe post de domnitori în Țările Române, cei care au fost impuși de Înalta Poartă pe tronurile celor două principate au încurajat obiceiul care caracterizează viața publică a României până în ziua de azi. La începutul anilor ’70, un artist fotograf, care mi-a fost coleg pe vremuri la Contemporanul, a publicat o imagine care a provocat mare scandal. Mulți s-au întrebat cum de a fost tipărită și cum de i s-a permis să o expună la Sala Dalles. Fotografia înfățișa un bărbat îmbrăcat în costum cu cravată, îngenuncheat în fața unui imens ciolan, și se intitula: „Și dă-ni-l Doamne, mare, cât mai mare!“. Asta, în plin regim comunist, în perioada în care, unii zic, dictatorul Ceaușescu permisese oarece „deschidere“. Despre aceeași meteahnă scria în jurnalul său și René de Weck, diplomatul care a reprezentat Elveția în Sud-Estul Europei și a locuit 12 ani la București între 1933 şi 1945, cea mai nefastă perioadă pentru România contemporană:

„Această țară a cunoscut dintotdeauna o politică de clientelă. Omul care «face carieră» în serviciul statului nu se gândește să «servească» pentru ceva, ci să obțină o funcție lucrativă. El nu se raliază unei idei, ci unui om pe care-l crede capabil să-i sporească averea.

Când patronul său vine la putere, el nu-i va cere acestuia să salveze patria, ci să-i asigure o poziție onorabilă…“

Aceasta este tragedia țării noastre: este condusă de slugoi! Că e vorba de președintele ei, de președinții de partide, de aleșii locali sau de orice funcționar cu putere de decizie, cu toții servesc alt stăpân decât poporul român, decât interesul țării. Cu toții dau socoteală altcuiva aflat la Bruxelles, în ambasadele străine sau în alte capitale. Și fac asta pentru că își doresc un ciolan cât mai mare!

Din cauza aceasta își permite Alexandru Florian, un funcționar al Guvernului, să ceară demolarea statuilor, schimbarea numelui străzilor, pentru că există aleși locali care, din slugărnicie, sunt gata să-i satisfacă orice pretenție. Nu numai că nu opun nicio rezistență, dar se mai duc și să raporteze îndeplinirea „misiunii“ la ambasada unui stat străin. Oare Ambasada Israelului i-a ales pe edilii care au votat la Sectorul 4 schimbarea denumirii Liceului Tehnic „Mircea Vulcănescu“? Au terminat cu repararea străzilor, construirea de parcări, de spații verzi sau mai știu eu ce au promis în campanie electoratului care i-a votat și s-au gândit că ar fi bine să demoleze câte ceva, ca să dea satisfacție, după capul lor, israelienilor?

Despre „tovarășul“ Alexandru Florian – care este păstrat la conducerea Institutului pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“ tot din slugărnicie, deși afectează grav funcția și instituția pe care o reprezintă – am mai scris și nu am chef să mă repet. Reacția societății civile și a intelectualilor împotriva pretențiilor lui mă scutește să îmi mai pierd timpul cu el.

Am ajuns la motivul care mi-a curmat bucuria: minusculul, ca să nu zic măruntul, președinte al Academiei Române, domnul Ionel Valentin Vlad, specialist în holograme. El însuși o hologramă de președinte… După ce a servit cu „cinste“ și devoțiune Partidul Comunist la Institutul de Fizică Atomică din Măgurele – unde a lucrat cu aprobarea Securității –, a găsit un nou stăpân față de care să-și manifeste întreaga devoțiune… Ca orice slugoi însă, ilustrează o altă fațetă a specimenului. Când slugoiul ajunge în funcție de conducere, pe capră, el se transformă. Cum zice românul: „Țiganul când s-a văzut împărat întâi pe ta-su l-a spânzurat!“. De când s-a văzut cu limuzină și șofer, uitând că a fost ales și nu a moștenit funcția sau a fost numit, domnul Ionel Valentin Vlad conduce Academia Română cu cravașa, ca un vechil pe plantație.

Domnul Ionel Valentin Vlad a dat ordin ca apelul la unitate națională, semnat pe 8 februarie 2017 de majoritatea academicienilor, să fie șters de pe site-ul Academiei Române și acum, în schimb, își face publică, prin toate canalele media, propria creație, această jenantă însăilare numită Programul Academiei Române de Sărbătorire a Centenarului Marii Uniri. Un fel de „program pentru realizarea cincinalului în patru ani și jumătate“, cum îi plăcea lui Ceaușescu să se execute. O decizie luată de capul lui în această perioadă de vacanță. Ultimul prezidiu cunoscut al Academiei Române s-a întrunit pe 29 iunie, cu o zi înaintea Adunării Generale din 30, în care nu s-a pomenit o vorbă despre „mărețul program“…

Dar ce să te miri din partea unuia care a interzis prezidiului și, implicit, Academiei să ia oficial poziție în fața prigoanei pe care a pornit-o Alexandru Florian împotriva intelectualilor români în numele Institutului pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“! Ce să te aștepți de la unul care tolerează prezența plăcii pe care sunt înscriși academicienii martiri ai sistemului comunist sub o scară, în culoarul care duce la „muzeul“ instituției. De la unul care, în dările de seamă despre activitatea lui ca președinte, consemnează – la capitolul realizări – „frumoasa discuție purtată la dejunul cu ambasadoarea Israelului“…

Programul Academiei Române intitulat pompos de Sărbătorire a Centenarului Marii Uniri e portretul președintelui Academiei Române. E „nici cu carne, nici cu brânză“, ceva care să nu supere pe nimeni și care poate fi bifat că a fost „făcut“…

Trăim o epocă tristă. Parafrazându-l pe Arghezi, trăim într-o lume de îmbogățiți, de samsari, de mercenari, de escroci, în timp ce oamenii umblă tot dezbrăcați, tot flămânzi, în vreme ce se alege iarăși, nebăgând de seamă, o nouă elită a banului celui criminal. Asaltul puroiului e general!

Autor: Eugen Mihaescu

Sursa: Cotidianul

AGRICULTURA din România bate record după record. Totul s-a dublat în 7 ani

Afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii 7 ani, de la 8,34 miliarde de lei în 2009 la 16,1 milarde lei în 2015, se arată într-un studiu realizat de Keysfin. Peste 7000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează, în prezent, în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor, arată datele KeysFin.

Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30%, la 7194, cei mai mulţi cultivatori fiind înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314). În Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii. Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste 5 ori la 1,66 miliarde de lei în 2015. Conform datelor comunicate la Ministerul Finanţelor, Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, a fost, în 2016, principalul jucător în piaţa producătorilor de cereale . Compania, cu 623 angajaţi, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faţă de rezultatul din anul precedent. Şi profitul net a fost pe măsură, de 12 milioane de lei.

 

EVOLUTIE&TOP_ue_cereale

 

Agricost SA, din Brăila, s-a clasat pe locul 2 în piaţa producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creştere cu peste 21 milioane de lei faţă de rezultatul din anul precedent, și un profit net de 71 milioane de lei. Următorul în topul cultivatorilor de cereale este Plantagro-Com SRL, cu afaceri de 380,3 milioane lei şi un profit net de 13,7 milioane de lei în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajaţi, a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evoluţii, reuşind să îşi crească business-ul cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015. Pe locul patru în clasament s-a situat Agroind Cauaceu SA. Firma bihoreană, care are 127 de angajaţi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste 10 milioane de lei peste nivelul din anul anterior, şi un profit net de 7,3 milioane de lei. Dincolo de performanţa acestor firme, interesantă este evoluţia companiei Interagro SRL, din Teleorman, unul dintre principalii jucători din piaţă în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar business-ul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane lei.

 

exportatori

 

Datele statistice arată că, dincolo de evoluţia generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie la 468 zile, în timp ce încasarea creanţelor avea loc, în medie, la 198 de zile. „Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutățit în ultimii ani . Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile în 2009 la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori se situează la peste 3,62 miliarde lei”, afirmă analiştii de la KeysFin.

 

SECTOR_CEREALE

 

1854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, un nivel în scădere faţă de anii precedenţi. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane lei, iar lichiditatea curentă (indicator care reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt – n.r.) a crescut, în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05 în 2015. „În general, o lichiditate curentă mai mică de 0.8 este un semnal negativ, însă depinde foarte mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este în general în jur de 1. Pe de altă parte, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos”, explică analiştii de la KeysFin.

 

TOP_CEREALE

 

Privite din această perspectivă, performanţele companiilor aflate în top 3 ies în evidenţă . Agro-Chirnogi SA, din Călăraşi, cel mai important jucător din piaţa producţiei de cereale, are creanţe de încasat de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de anul precedent. În aceeaşi situaţie se află şi Agricost SA, care are creanţe de încasat de 153 de milioane de lei, cu 52 milioane de lei mai mult decât în anul anterior.

 

„Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri”,spun analiştii de la KeysFin. „În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate şi/sau de grup înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată . Iar în perioada post-semnare devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi, la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori etc.”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

 

Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii româneşti sunt extrem de pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic. Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, la sfârșitul lui mai 2017, România a devenit principalul exportator de cereale din Uniunea Europeană. Firmele din ţara noastră au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale din recolta 2016-2017. Din acestea, peste 5 milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu față de media înregistrată între 2011 şi 2015). Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12% între 2010 și 2015 la aproximativ 317 milioane de tone, adică 12,5% din producția globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86% în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9% din producţia de cereale din UE, cele germane (15,4%) și poloneze (8,8%). România a fost în 2015 al cincelea producător de cereale din UE, cu 6% din total, nivel similar înregistrat de Spania şi Italia.

Sursa : money.ro

Cel mai bun rezultat din lume la Cambridge obtinut de o romanca! DAR ROMANII NU DISTRIBUIE ASA CEVA

Iunie 17, 2017 1 comentariu

Transylvania College este singura şcoală din România acreditată pe curriculum românesc şi curriculum Cambridge. Maria Bega, o elevă din ultimul an de liceu la aceasta instituție, a obţinut, pentru unul dintre examenele finale susţinute în acest an la limba franceză, certificatul pentru ”Cel mai bun rezultat din lume”, la nivelul AS cerut de Universitate Cambridge.

Certificatul Cambridge pentru cel mai bun rezultat din lume, reprezintă o diplomă a performanței academice și este considerat un pașaport pentru universităţile de top din lume. În urma acestui rezultat deosebit, eleva din România a primit ofertele celor mai bune universități din lume, printre care se numără și St. Andrew, Nottingham, Liverpool, Cardiff, Bristol.

DSC_0227-1-1-e1453737270646

Cu toate acestea, Maria Bega îşi va continua studiile în România, la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde dorește să se specializeze în Neuroştiinţe Cognitive. Eleva a susținut examene și la sociologie, business, psihologie, studii media, obținând rezultate dintre cele mai bune, printre care și unul dintre Premiile oferite de Cambridge ”Top in the World” care “se oferă elevilor din întreaga lume care susţin examene Cambridge la disciplinele studiate în liceu şi care iau cele mai bune rezultate pe plan global la una dintre disciplinele de examen După ce a locuit o perioadă lungă în Canada, alături de părinții ei, Maria s-a întors în România și dorește să rămână aici în continUare deoarece “Acolo (n. r. în Canada), sistemul îţi oferă mult, dar aici mă simt acasă. Aici, la Cluj, oamenii sunt altfel, sunt mai calzi” (Cluj Capitala).

”Încă din primii ani la Transylvania College, Maria şi-a exprimat interesul de a se implica în proiectele şcolii, ca membră a echipei de ambasadori şi media, dar şi în activităţi de voluntariat, contribuind inclusiv la construirea unei case pentru o familie în proiectul Habitat for Humanity. Este un exemplu pentru toţi elevii noştri şi, odată cu acest rezultat, va rămâne un reper şi o sursă de inspiraţie pentru generaţiile care îi vor urma”, a declarat Ruxandra Mercea, director executiv Transylvania College.

Sursa : cyd.ro

Etichete:,
%d blogeri au apreciat asta: