Archive

Archive for the ‘Spiritualitate’ Category

Gandul inimii:

Februarie 26, 2017 Lasă un comentariu

Nu uita niciodata sa zambesti, nu stii cine s-ar putea indragosti de zambetul tau.” (Gabriel Garcia Marquez)

Etichete:

SCRISOARE CATRE LICEENI

Februarie 23, 2017 1 comentariu

Moment memorabil in Piata Victoriei: toti protestatarii au aprins lanternele telefoanelor

Februarie 5, 2017 1 comentariu

Moment superb in Piata Victorie la ora 21 cand toti protestatarii au aprins lanternele de la telefoanele mobile.

Salvarea lumii vine de la generatiile educate in adevar

Februarie 3, 2017 Lasă un comentariu

Sper, ca am inteles cu totii, pana acum,ca scopul educatiei nu este cel de a ne pregati pentru o slujba, ci pentru a ne ajuta sa intelegem principiile si legile universale, scopul si menirea noastra.

Nu suntem piese de schimb intr-un ansamblu condus de “smecheri”, in dictatura,de grupuri minoritare care manipuleaza multimiile in sensul dorit, sau in democratia consumista, de familii de bancheri, ci suntem,fiecare dintre noi,un univers in miniatura, insetat de dorinta reintegrarii in dimensiunea spirituala.

Adevarata educatie a secolului nostru va pune accentul pe cum sa-ti eliberezi mintea de prejudecati, superstitii, inertii, spaime, obsesii, cum sa traiesti in armonie cu semenii si cu natura, cum sa iubesti si mai ales cum sa inlocuiesti doctrinele separatiste (ura de clasa, de rasa, de idologie, conflicte religioase etc) cu cele integraliste (“sub acelasi cer,pe acelasi pamant,guvernati de acelasi unic Dumnezeu, suntem cu totii voci egale si suflete de aceeasi importanta,membrii unui singur popor, numit umanitate”).

Pana la urma, trebuie sa ne reprezinte, pe toti pamantenii, cineva indreptatit sa poarte dialoguri cu celelalte civilizatii din univers. Pana acum, majoritatea sclavilor (in epoca moderna, muncitorii, cei care au credite, cei care sunt dependenti de grupuri mici de sefi, directori, patroni sunt urmasii salahorilor din vechime, controlati prin taxe, impozite, etc. S-a inlocuit biciul cu cardul, dar principiul subordonarii a ramas neschimbat), a crezut ca salvarea consta in celebritate, bani, putere decizionala, insa toate acestea nu aduc decat tristete.

Intram, slava Domnului in logica unui nou model evolutiv. Experientele trecute, ajuta intotdeauna, viitorul si cum istoria este ciclica, principiul educatiei va redeveni: “Cunoaste-te pe tine insuti si vei fi asemeni zeilor“, adica liber. Doar adevarul ne poate elibera, si adevarul este: “Poti fi creator si creativ doar atunci cand te detasezi de ego, intr-o stare de abandon fata de toate conditionarile, atunci cand ai scapat de teama de a nu avea, de a nu castiga, de a nu deveni”!

A venit vremea sa schimbam verbul a exista cu a fi!

Sursa: codulluioreste.ro

APEL CĂTRE SLUGI!

Ianuarie 1, 2017 2 comentarii

Stefan Hrusca – Colaj colinde

Decembrie 25, 2016 1 comentariu

Nu trebuia să-l admiri, trebuia să-l susții. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubești

August 29, 2016 2 comentarii
6

  • Nu trebuia să-l admiri, trebuia să-l susții. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubești
  • Se vor găsi sute de oameni deștepți să-ți spună ce trebuie să faci cu relația ta și atât de puțini care să-ți explice sincer ce nu trebuie să faci. Pentru că acel “nu” vine din experiență. Pentru că restricțiile apar doar după ce îți înveți lecția. După ce pui o limită la emoții, la dăruire, la bărbați fustangii și femei de bani gata. Când celălalt contează și când ce se întâmplă cu voi e mai important decât orice, abia atunci te gândești unde e bine să cedezi și unde să iubești. Îți faci planuri, devii parte din lumea lui și el parte din lumea ta și așa porniți să vă cunoașteți. Îți pare incredibil cum de în atât de scurt timp cineva a devenit totul. Și nu te mai gândești când ar fi trebuit să te oprești. Să asculți în loc să vorbești. Să oferi în loc să primești. Pentru că nu trebuia.

Nu trebuia să-l admiri, trebuia să-l susții. Să fii de acolo, parte din relație și ca orice femei iubitoare șă înțelegi că are și el nevoie de înțelegere. Nu trebuia să-l faci tablou de pus pe perete și gata de admirat. Să-l crezi universul tău, fără a-i cunoaște stelele, dar și găurele negre. Nu trebuia să împarți lumea voastră cu lumea altora și apoi să te plângi că nu-l cunoști. Susținerea e mai importantă ca admirația, iar să ai grijă de un bărbat contează mai mult decât să-l crezi sensul vieții tale. Nu trebuia să te închizi în tine și să ceri totul pe tavă. Trebuia să construiți în doi, să ajuți, să asculți.

Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubești. Ai cucerit-o mult timp, dar era deja femeia ta. Deci tu erai omul ei. Erai singurul bărbat obligat să împarți cu ea fericirea. Nu trebuia s-o lași supărată, dar să fii alături. Să îi oferi protecție, nu promisiuni deșarte. Să fii de încredere, nu un simplu trecător. Nu trebuia să o lași dincolo de marginea căldurii tale. Trebuia s-o iubești, așa cum știi tu mai bine și ea să simtă asta. Să înțeleagă că fără tine viața ar fi altfel, mult mai imposibilă. Nu trebuia să pleci, când ea te-a vrut aproape și nici să insiști, când ea se simțea sufocată. Trebuia să iubiți în doi, să oferi, să iubești.

Atât de multe relații se complică doar pentru că ambii reușesc cu înverșunare să iubească idealul din celălalt, dar nu omul așa cum este el. Secretul unei relații de durată nu e doar să-ți placă la nebunie de cineva, dar să poți să demonstrezi asta, să păstrezi asta și să faci cu fiecare zi mai frumos acest sentiment pe nume dragoste. Ah da, și să fie reciproc.

Sursa : novapost.ro

Nu trebuia să-l admiri, trebuia să-l susții. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubești. 

Etichete:, , ,
%d blogeri au apreciat asta: