Arhiva

Posts Tagged ‘alimente’

Apel de la Organizația Mondială a Sănătății. Eliminați URGENT din hrana dvs. aceste 7 alimente. Ele sunt responsabile de hrănirea CANCERULUI

Aprilie 7, 2017 Lasă un comentariu

 

Aceste sunt o parte din alimentele pe care nu trebuie sub nicio formă le consumați! 

Alimente afumate –  majoritatea preparatelor sunt afumate artificial, cu compuşi chimici precum N-nitroso. Spre deosebire de produsele afumate în mod natural, cele obţinute prin afumare artificială pot provoca apariţia cancerului stomacal sau colectoral.

Somonul de crescători – Alimentaţia somonului de crescătorie este bazată pe diverse substanţecontaminate, antibiotice şi alte ingrediente care cauzează sănătăţii omului. Spre deosebire de consumul somonului sălbatic, consumul somonului de crescătorie creşte riscul apariţiei cancerului din cauzaconcentraţiei puternice de PCB din acesta.\

Popcornul pregătit la microunde – ambalajul de pe popcornul din comerţ conţine urme de acid perfluorooctanoic, despre care s-a dovedit este cancerigen şi poate afecta mai ales ficatul.

Alimentele modificate geneticAdevăratul pericol pe care îl prezintă alimentele modificate genetic constă îneliberarea proteinelor ne-naturale în timpul digestiei.

Chipsurile din cartofiAcestea sunt gătite la temperaturi foarte mari ducând la producera acrilamidei, de asemenea cancerigenă.

Carnea roşie – celulele canceroase prosperă în mediul acid generat de dietele pe baza de carne roşie. Înschimb, puteţi înlocui carnea roşie cu carne de pui şi peste.

Băuturile carbogazoasemulte sortimente de băuturi carbogazoase, mai ales cele fărăzahăr, conţin aspartam, un îndulcitor artificial.

Sursa: sanatosi.ro

Cele 118 cauze ale cancerului, potrivit IARC și OMS sunt:

1. Fumatul
2. Lampe UV și dispozitive de bronzare
3. Producția de aluminiu
4. Producția de auramină
5. Arsenicul în apă
6. Fabricarea de încălțăminte
7. Curățarea de hornuri/șeminee
8. Gazeificarea cărbunelui
9. Distilarea cărbunelui
10. Producția de benzină
11. Fabricarea de mobilier
12. Mineritul
13. Fumatul pasiv
14. Domeniul metalurgic/siderurgic
15. Fabricarea izopropanolului
16. Fabricarea coloranților (magenta)
17. Munca de decorator/zugrav/pictor
18. Pavarea strazilor/acoperișurilor cu smoală de gudron
19. Industria cauciucului
20. Acidul sulfuric
21. Amestecul sau amestecarea de aflatoxine
22. Băuturile alcoolice
23. Nuci de arecă
24. Betel
25. Amestecul betel și tutun
26. Smoala din gudron
27. Gudronul de cărbune
28. Emisiile rezultate din arderea carbunelui
29. Evacuarea diesel
30. Uleiurile minerale netratate
31. Fenacetina utilizată ca analgezic
32. Acidul aristolohic
33. PCB-urile/ Bifenilii policloruraţi
34. Peștele crud (specific chinezesc)
35. Gaze de șist
36. Funingine
37. Produsele care conțin tutun (masticabile)
38. Praful de lemn
39. Carnea procesată
40. Acetaldehida
41. Aminobifenil
42. Plante care conțin aristolochie
43. Arsen și compuși derivați
44. Azbest
45. Azatioprină
46. Benzen
47. Benzidină
48. Benzopirenul
49. Beriliu
50. Clornafazină
51. Bis (clormetil) eter
52. Clormetil metil eter
53. 1,3-butadienă
54. 1,4-butandiol dimetansulfonat
55. Cadmiu și compuși derivați
56. Clorambucil
57. Metil-CCNU
58. Crom VI
59. Ciclosporină
60. Anticoncepționale hormonale
61. Anticoncepționale orale
62. Ciclofosfamida
63. Coloranți metabolizați
64. Dietilestrilbestrol
65. Virusul Epstein-Barr
66. Estrogeni
67. Estrogeni nesteroidieni
68. Terapia cu estrogeni
69. Etanolul din băuturile alcoolice
70. Erionita
71. Oxidul de etilenă
72. Etoposidul
73. Formadelhida
74. Arseniură de galiu
75. Helicobacter pylori
76. Virusul hepatic B
77. Virusul hepatic C
78. Tratamentul cu plante din genul Aristolochia
79. HIV
80. Papiloma virus uman
81. Virusul uman limfotropic
82. Melfalan
83. Methoxsalen
84. 4,4-metilen bis
85. MOPP
86. Gaz muștar
87. Naftilamina
88. Radiații de neutron
89. Compuși de nichel
90. N-Nitrosodimethylamino
91. N-Nitrosonornicotina
92. Opisthorchis viverrini
93. Poluarea
94. Particule din poluarea aerului
95. Fosfor-32, fosfat
96. Plutoniu-239
97. Radioiodini
98. Radionuclizi A
99. Radionuclizi B
100. Radium-224
101. Radium-226
102. Radium-228
103. Radon-222.
104. Schistosoma haematobium
105. Silica
106. Radiația solară
107. Talcul cu asbestiforme
108. Tamoxifen
109. Tetraclor-para-dioxina
110. Tiotepa
111. Toriu-232.
112. Ortotoluidina
113. Clorura de vinil
114. Radiația ultravioletă
115. Radiațiile X și Gamma
116. Treosulfan
117. Acetaminofen
118. Fumul de lemn

Anunțuri
Etichete:,

Alimente folositoare și alimente dăunătoare pentru tiroidă

Martie 31, 2017 Lasă un comentariu
Atunci când tiroida, cea mai mare glandă a sistemului endocrin, funcționează deficitar, apar afecțiuni ca: hipertiroidia și hipotiroidia.
  Alimentația este foarte importantă pentru menținerea sănătoasă a acestei glande.
  Ce alimente sunt folositoare pentru o bună funcționare a tiroidei: 
  Este important să folosim sarea iodată de gătit  la pregătirea alimentelor(cam 5g/zi aduc un aport de 100 micrograme de iod) deoarece iodul este principalul element care ajută tiroida să sintetizeze cei doi hormoni tiroidieni: tiroxină (T4) și triiodotironină (T3). Hormonii tiroidieni sunt stocați de glanda tiroidă și sunt eliberați de aceasta atunci când este necesar.
  Alimente care conțin iod sunt: peștele(mai ales ton, hering, somon), fructele de mare și este bine să le consumați de 2-3 ori pe săptămână.
  Nucile, migdalele  și semințele de dovleac sunt o sursă de fier și de seleniu, două minerale care ajută la o bună funcționare a glandei tiroide. Câteva astfel de fructe bogate în uleiuri sau semințele de dovleac este recomandat să le consumați zilnic.
  Salata verde, spanacul și leurda sunt o sursă importantă de magneziu și acesta este un alt mineral care are un rol important în funcționarea tiroidei. Un deficit de magneziu în organism poate să fie indicat de anumite manifestări cum ar fi : oboseala, bătăile neregulate ale inimii, crampele musculare.
  Alimente dăunătoare pentru glanda tiroidă: 
  Soia influențează negativ producția de hormoni tiroidieni în cazul când o persoană are o cantitate insuficientă de iod în organism.
Alimentele care au conținut bogat de zahăr și aspartamul(îndulcitor artificial) pot influența producția de hormoni tiroidieni și trebuie consumate cu prudența.
  Alimentele care conțin tiocianați(substanțe care pot împiedica absorbția de iod, încât glanda tiroidă nu mai produce suficienți hormoni) așa cum sunt broccoli, conopida și varza kale trebuie evitate, mai ales în stare crudă de persoanele cu hipotiroidism. (foto:romaniaonline.info)

Sursa : cyd.ro
Etichete:,

Otrăvurile din alimente: Cum suntem otrăviti,substanţe, care se injectează ilegal

Ianuarie 15, 2017 Lasă un comentariu

Alimente care nu sunt alimente: fructele de pădure sunt înlocuite cu praf de insecte şi ceaiul la sticlă nu conţine ceai

Iulie 25, 2013 1 comentariu

Îngheţata cu afine, de două ori periculoasă. Îngheţata este doar un desert cu foarte puţine urme de lapte şi afinele din ea sunt doar un colorant alimentar, carmin sau E120

Există mii de ingrediente care se regăsesc în alimentaţia noastră care nu sunt, propriu-zis, de mâncat. De la arome şi coloranţi artificiali, până la componente al căror nume este imposibil de pronunţat, ingredientele brioşelor, îngheţatei sau chiar piureului de cartofi sunt orice altceva, numai mâncare nu.

Afinele care nu sunt afine
Pe ambalajul produselor ambalate care pretind că au în compoziţie afine, rareori se găsesc, cu adevărat, afinele pe care le putem culege noi înşine din pădure. Este foarte interesant cum un fruct poate fi „falsificat“, secretul fiind puţină dextroză, nişte făină, o picătură de acid citric, gumă de celuloză, maltodextrină, arome artificiale, două tipuri de albastru, o parte de roşu şi gata.

Culoarea roşie, care se regăseşte şi în iaurturile cu fructe, este dată de carmin, un aditiv alimentar natural, deoarece este făcut prin zdrobirea gândacilor numiţi coşenilă (acest aditiv se mai regăseşte pe etichete şi sub numele de E120).

Ciocolata care nu este ciocolată
Biscuiţii cu fulgi de ciocolată şi chiar şi cerealele „aromate“ cu ciocolată sunt de-a dreptul praf în ochi. Ce înseamnă „cu aromă de ciocolată“? Păi… fără ciocolată. Ciocolata ar trebui să conţină, în primul rând, unt de cacao. Însă producătorii folosesc uleiuri şi grăsimi mai ieftine ca substituenţi, cum ar fi uleiul de palmier parţial hidrogenat, potrivit „Huffington Post“. Or, se ştie deja că uleiurile hidrogenate sunt extrem de nocive pentru sistemul cardiovascular.
Ouă care nu sunt ouă
Ouăle reprezintă un singur ingredient, însă ca să le înlocuieşti ai nevoie de alte 20. Din fericire se începe cu ouăle. Din nefericire, de aici încolo totul o ia razna: următorul ingredient de pe spatele produsului este un amestec patentat de „arome naturale“ care doar invocă gustul de ou.
Îngheţată care nu e îngheţată
În zilele noastre, în lunile călduroase, o îngheţată face minuni. Făcea mai multe minuni în trecut, când era mult mai uşor de preparat, deoarece multe ingrediente erau naturale. Acum, o putem denumi un desert îngheţat care conţine cel puţin 10% grăsimi din lapte. Pe lângă, mai conţine melasă, gume şi drojdie.
Cartofi care nu sunt cartofi
Piureul la cutie are ca principal ingredient cartoful, mai exact fulgi de cartofi deshidrataţi. Însă aceşti fulgi vin însoţiţi de conservanţi, emulsificatori, arome şi chiar grăsimi nesaturate. Oricum, când gustăm din piureul de la cutie încercăm să ne convingem că are gust de cartofi.
Ceaiul care nu este ceai
Este cea mai uşoară reţetă de pe pământ: apă şi ceai. Şi totuşi, companiile scapă din vedere lucrurile simple şi trec direct la complicat. În ceaiurile îmbuteliate există în jur de zece ingrediente din care cel puţin cinci sunt extracte ciudate din ceaiul verde. De fapt, ceaiurile conţin 21 de grame de zahăr şi zero ceai verde, deoarece un extract de ceai nu este ceai.
Sursa: adevarul.ro

Otrăviţi cu bună ştiinţă !

Aprilie 27, 2013 Lasă un comentariu

8 lucruri incredibile care se găsesc în alimentele noastre

Noiembrie 25, 2012 Lasă un comentariu

Înainte să cumperi alimente împachetate, trebuie să înţelegi ce există cu adevărat în mâncarea ta, pentru a putea face cea mai bună alegere pentru tine şi familia ta.

Ananasul galben şi cireşele roşii găsite în conservele de fructe par a fi naturale, dar acele culori vii sunt de fapt rezultatul aditivilor şi a conservanţilor alimentari.

Este o idee bună să ştii ce există cu adevărat în mâncarea ta, scrieEverydayhealth.com.

1.      Arsenic în legumele rădăcinoase şi pui

Substanţe cu o rezonanţă sonoră înspăimântătoare pot ajunge în mod natural în alimentele de pe masă. Spre exemplu: arsenicul. Metalele grele, cum ar fi plumbul şi arsenicul, pot fi întâlnite în orice produs care este crescut în sol.

Metalele grele există în mod natural în sol. De aceea rădăcina de ghimbir poate conţine urme de arsenic sau alte metale, în timp ce porumbul poate să nu conţină niciunul, deoarece este crescut deasupra solului. Arsenicul organic, produs în mod natural, reprezintă o ameninţare mică atunci când este consumat în cantităţi reduse. Totuşi, arsenicul neorganic, care este cancerigen, a fost întâlnit în carnea de pui, iar sursa acestuia a fost identificată ca fiind un medicament numit 3-Nitro, folosit de către producătorii de carne de pui. Teoretic, acel medicament a fost scos recent de pe piaţă.

2.      Acrilamidă în popcornul pentru microunde

Acrilamida este o substanţă chimică care se formează din zahăr şi dintr-un aminoacid (asparagină) în unele alimente, cum ar fi gustările care necesită o gătire la temperaturi ridicate, ca de exemplu popcornul pentru microunde. De asemenea, acrilamida se poate forma în timpul prăjirii şi coacerii. Potrivit agenţiilor de reglementare, acrilamida a fost întotdeauna prezentă în alimentele noastre, dar prima dată a fost identificată în 2002.

Acrilamida a fost utilizată în mod obişnuit în materiale plastice, chituri, produse de epurare şi cosmetice. Siguranţa acrilamidei în conţinutul alimentar nu a fost confirmată, totuşi, unele studii pe animale au asociat dozele foarte mari din această substanţă cu dezvoltarea cancerului, dar şi cu leziuni nervoase.

3.      Gândaci în colorant roşu alimentar

Un colorant alimentar care provoacă o reacţie negativă este “roşu carmin de”, un produs realizat din gândaci pentru a colora anumite produse. Deşi ideea de a mânca extract de insecte este neplăcută, “roşul de coşenilă” (coşenila fiind insecta respectivă) este considerat a fi o opţiune mai sigură decât coloranţii roşii folosiţi înainte, care s-au dovedit a fi cancerigeni.

Nu sunt gândaci măcinaţi în alimentele procesate, ci mai degrabă culoarea este extrasă şi sterilizată. În mod ironic, această procedură a apărut în urma cerinţelor consumatorilor, deoarece consumatorii nu vor să mănânce fructe care nu au o culoare asociată cu maturitatea produselor. De exemplu, cireşele ce pot fi găsite în conservele de fructe sunt de fapt de culoare gri, iar majoritatea persoanelor nu ar vrea să mănânce cireşe gri. De aceea, colorantul este utilizat pentru a face cireşele să arate mai apetisante şi mai coapte.

4.      Săruri de staniu în conservele de ananas

Conservele de ananas conţin săruri de staniu pentru a ajuta la menţinerea culorii vibrante a fructului, deşi nu sunt conservanţi alimentari utilizaţi în mod tradiţional. Acizii naturali întâlniţi în ananas determină eliberarea sărurilor de staniu în sirop sau în lichidul din ambalaj, astfel că permit ananasului să îşi păstreze culoarea de galben strălucitor.

Acţiunea de eliberare a sărurilor de staniu din conservă nu este considerată a fi o problemă pentru siguranţa alimentară. Ananasul la conservă este de obicei ambalat în recipiente care nu sunt acoperite cu email, astfel încât acidul să poată reacţiona cu ambalajul (conserva).

5.      Sulfat de amoniu în pâine

 Sulfatul de amoniu este un fertilizator pe bază de nitrogen. De asemenea este folosit şi în pâinea procesată pentru a ajuta drojdia să reacţioneze şi să facă pâinea de culoare maro.

Dacă nu vrei să greşeşti în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, citeşte etichetele cu ingrediente la supermarket şi verifică online informaţiile privind substanţele nutritive ale restaurantelor de tip fast-food pentru a reuşi să eviţi conservanţii şi aditivii alimentari periculoşi pentru sănătate.

6.      Benzoat de sodiu în băuturile carbogazoase

Benzoatul de sodiu este un conservant alimentar folosit de obicei la băuturi, şi care a fost asociat cu un risc crescut de cancer, ridicând anumite întrebări privind siguranţa alimentară. Specialiştii explică faptul că benzoatul de sodiu poate deveni cancerigen din cauza unei reacţii chimice din interiorul dozei de suc: benzoatul de sodiu se descompune şi produce benzen, un cancerigen potent, în prezenţa acidului de la băutură şi de la căldură.

7.     Cistina în produsele de patiserie şi în hrana pentru animale

Cistina este un aminoacid esenţial, care provinde de la ţesuturi osoase şi de legătură, păr, enzime digestive, precum şi de la coarne de vacă, pene, structuri osoase de animale. Cistina este utilizată ca un balsam al aluatului în produsele de patiserie şi ca aditivi în unele alimente umane sau animale.

Industria alimentară nu adaugă coarne de vacă, pene sau schelete animale în formularea produsului, însă, cistina, poate fi derivată în mod chimic din pene, ţesuturi de legătură sau din fermentarea microbiologică.

8.      Dioxid de silicon în condimente

Dioxidul de siliciu este utilizat în principal pentru a preveni ingredientele foarte uscate să nu se strângă în grupuri, care altfel ar absorbi toată umiditatea. Fără această substanţă, condimentele şi aromele care se aplică la chipsuri, cereale, supe ambalate şi alte produse s-ar compacta şi nu ar fi aplicate în mod egal pe suprafeţe.

Dioxidul de siliciu poate fi derivat din surse organice, cum ar fi legumele şi cerealele.

Sursa : finanaciarul.ro

%d blogeri au apreciat asta: