Archive

Posts Tagged ‘Basarabia’

Clip discriminator de promovare a integrării Basarabiei în UE

Iulie 5, 2014 1 comentariu
Etichete:, ,

Tineri basarabeni opriţi să vină la Bucureşti!

Octombrie 20, 2013 Lasă un comentariu

 

Tineri basarabeni opriţi să vină la Bucureşti!

Un grup de 7 tineri din Republica Moldova a dorit, ca în mod simbolic, să vină în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, duminică 20 octombrie, la un miting de susţinere a Unirii Republicii Moldova cu România, cel mai mare anunţat în ultimii 20 de ani.

Ei nu voiau decât să îşi vadă capitala pe care n-o văzuseră niciodată şi să vină către politicienii români cu un mesaj clar: Basarabenii Cer Unirea!

Situaţia este cu atât mai dramatică cu cât vorbim de o parte din tinerii care în 2009 au ieşit pe străzile din Chişinău, i-au dat jos pe comuniştii moldoveni şi au impus arborarea steagului României pe principalele edificii din capitala celui de al doilea stat românesc. Vorbim de tineri fără nici o pată, care luptă în stradă pentru românism, vorbim de tineri care apără interesul statului român în Republica Moldova, care de 1 Decembrie ies în stradă să se bucure şi fac manifestaţii de protest împotriva ocupaţiei ruse şi împotriva oricărui simbol al dominaţiei ruse din Basarabia.

Tot în mod simbolic, statul român a decis că locul lor nu este aici. Ceea ce ar trebui să fie o sărbătoare se transformă pentru unii într-un motiv de tristeţe. Consulatul României, fără niciun motiv clar, le-a refuzat viza.

Sursa :cotidianul.ro

Etichete:,

26 iunie 1940 – Primul ultimatum sovietic pentru cedarea Basarabiei şi a Bucovinei

Ziua de 26 iunie 1940 marchează începutul calvarului românilor basarabeni şi bucovineni. Pentru câteva zeci de ore, soarta acestora a fost în mâna Consiliului de Coroană condus de regele Carol al II lea. Textul primului ultimatum sovietic este unul sumar şi mincinos, în el precizându-se că teritoriul Basarabiei este locuit „în principal de ucraineni” şi că cedarea Basarabiei şi Bucovinei către URSS ar repara o nedreptate istorică.

Solicitarea de cedare a Bucovinei este considerată o despăgubire în viziunea sovieticilor, aceştia susţinând şi în privinţa acestui teritoriu că are o populaţie „legată în marea sa majoritate de Ucraina sovietică atât prin comunitatea sorţii istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţie naţională”. Această notă ultimativă a reprezentat un act de forţă care venea, la vremea respectivă, ca o urmare firească a pactului Ribbentrop-Molotov. Clauzele secrete ale acestui pact lăsau România la mâna URSS, Germania manifestându-şi dezinteresul pentru această parte de lume. În societatea românescă există o largă polemică referitoare la modul în care conducătorii statului român au reacţionat la acest ultimatum şi la urmările acestei reacţii. La 73 de ani depărtare, Basarabia este împărţită în două, cea mai mare parte a ei aflându-se în componenţa Republicii Moldova. Basarabia de sud se află în componeţa Republicii Ucraina, iar Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa (care a fost acaparat urmare a unui absurd gest de trasare a graniţelor) se află în componenţa aceluiaşi stat ucrainean, care este beneficiarul final al nedreptăţii istorice săvârşite de imperiul sovietic.

Dacă despre românii majoritari din Republica Moldova se vorbeşte destul de mult în România (datorită campaniilor desfăşurate de diverse ONG-uri şi platforme civice şi a unui interes deosebit al Preşedintelui Băsescu, în special), despre românii din Nordul Bucovinei şi mai ales de cei din sudul Basarabiei auzim din ce în ce mai puţine.  Politica extremă de deznaţionalizare dusă de  statul ucrainean, măsurile dure luate de acesta împotriva oricărei forme de maniferstare a identităţii culturale, limitarea  dreptului la educaţie în limba maternă,  relaţiile diplomatice nu tocmai bune dintre cele două state, dezinteresul statului român, toate acestea au dus la o micşorare constantă a numărului de etnici români din cele două provincii istorice româneşti.

După şapte decenii, în Republica Moldova, stat idependent şi suveran, încă nu a fost recunoscută prin constituţie limba română,  în ciuda unei presiuni constante a forurilor academice şi a societăţii civile, iar problema reunificării cu Ţara-mamă este una pe care politicienii o evită constant. De precizat că acestă problemă a limbii generează mari probleme şi comunităţii româneşti din Ucraina, care este divizată (cu ajutorul masiv al autorităţilor) în comunitatea românescă şi moldovenească, inclusiv învăţământul în limba maternă fiind unul separat pentru cele două aşa zise comunităţi. Sunt ferm convins că, într-un fel sau altul, românii din Republica Moldova se vor alătura celor din ţara mamă în parcurgerea drumului european. Aşa e normal, aşa e drept şi aşa TREBUIE. Dar ce facem cu românii blocaţi în istorie, cei care, la 73 de ani după începerea agresiunii sovietice asupra statului român se află în situaţia de a lupta în fiecare zi pentru păstrarea identităţii naţionale şi au de dat cu subsemnatul pe la diverse autorităţi ori de câte ori susţin răspicat că sunt români? Românii din Basarabia de sud, românii din Bucovina de Nord, românii din Herţa?

Textul complet al notei ultimative:

„În anul 1918 România folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană. Uniunea sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forţa a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată şi deschis în faţa întregii lumi. Acum când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moştenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, URSS consideră necesar şi oportun ca în interesul restabilirii adevărului să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei la Uniunea sovietică.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a Bucovinei a cărei populaţie este legată în marea sa majoritate de Ucraina sovietică prin comunitatea sorţii istorice cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţie naţională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului şi populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.

1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii sovietice Basarabia;

2. Să transmită Uniunii sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată.

Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că Guvernul român va primi propunerile de faţă ale URSS şi că aceasta va da posibilitatea a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România. Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.”

Sursa : adevarul.ro

Etichete:, ,

Rusia este de acord cu Unirea României cu Republica Moldova dar pune o condiție inacceptabilă

 

marul-otravit

Marul-otravit! Schimbare de strategie la Kremlin. Proaspăt întors de la Chișinău, omul lui Putin, Aleksandr Dughin, a ajuns la o concluzie dură pentru geopolitica Rusiei: Basarabia se va Uni cu România. Se pare că bursele oferite de statul român, au reprezentat o armă cu mult mai puternică decât tancurile rusești din Transnistria. România a investit în oameni, în cultură, în timp ce Rusia în gloanțe, lucru care a făcut ca intelectualitatea moldovenească să spună un NU clar Rusiei.

Având în vedere iminența și ireversabilitatea procesului de Unire dintre cele două state românești, Rusia adoptă o nouă strategie.Vocea Rusiei, portavocea administrației ruse, prin intermediul politologului Kremlinului, Aleksandr Dughin, afirmă că problemele teritoriale ale României se pot soluționa prin Unirea cu Republica Moldova.Până aici totul frumos, dar ca de fiecare dată în istorie, se dovedește că mărul întins este unul otrăvit: acest lucru trebuie să se facă în interiorul Comunității EuroAsiatice, prin renunțarea de către România la spațiul european și cel euro-atlantic.Important este că Rusia s-a împăcat cu gândul pierderii Basarabiei către România însă acum încearcă o altă strategie- promovarea în România de mesaje anti-europene, cele care au avut un așa mare succes în Republica Moldova.„Dacă România va adera la CEEA, atunci ar putea să se unească într-adevăr cu Republica Moldova și, totodată, să-și rezolva multe din probleme economice cu care se confruntă”, a declarat Dulghin în cadrul unui interviu pentru Vocea Rusiei.

Strategia Rusiei nu poate de roade și nu poate fi tratată decât cu un zâmbet din moment ce în România salariul mediu este de două ori mai mare decât în Rusia și de vreo patru ori mai mare decât în așazisa comunitate EuroAsiatică.Rusia nu poate oferi României bunăstare iar strategia de învrăjbire contra Europei nu va putea da rezultate așa cum a dat în rândul comuniștilor moldoveni.În România specimene precum Voronin nu au existat și nici nu vor exista în parlament sau în vârful ierarhiei politice.Rusia merge și mai departe și elogiază pe români, așa cum nu a mai făcut până acum niciodată:Aleksandr Dughin: România se află în mod clar la periferia Uniunii Europene, în tabelul rangurilor ea se află mai jos decât asemenea state defavorizate precum Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Irlanda. Atitudinea față de români în Europa este una distorsionată, negativă. O întreagă națiune este judecată după unele cazuri de corupție.  Este o situație rușinoasă pentru o națiune care posedă o mare cultură ortodoxă! Societatea românească este, de fapt, una dintre cele mai interesante, profunde, intelectuale și spirituale societăți europene apropiate nouă.

Consider că integrarea României în spațiul eurasiatic ar putea avea loc sub semnul identității ortodoxe și culturale. În componența Comunității Euroasiatice, România va fi capabil nu numai să-și rezolve problemele economice și teritoriale, dar și, ceea ce e foarte esențial pentru identitatea națională, va fi primită cu bucurie, va tratată ca partener egal.Practic ce spune Rusia: nu ne mai ajunge Basarabia, vrem și România înapoi. Mesajul este însă clar: mai bine codaș la oraș decât fruntaș la sat. Sursa : vox.publika.md

Revizuirea Constituţiei. Amendament pentru Basarabia – premieră postbelică

 

Spre finalul dezbaterilor Comisiei de revizuire a Constitutiei, pe langa modificarile referitoare la reforma Justitiei, mi-au atras atentia cateva amendamente, introduse si sustinute de un deputat din Bucovina, dl Ovidiu Iane. Amendamentele care pregatesc si consacra reintegrarea romaneasca si europeana a Basarabiei, in formatul actualei Rep. Moldova.

Amendamentele sunt probabil inspirate din modelul reunificarii germane si sunt adaptate conditiilor de azi din framantatul Sud-Est al Europei.

Faptul remarcabil pe care il aduce parlamentarul din Bucovina este ca inregistreaza oficial la o autoritate si prezinta prima constructie si oferta concreta, politico-juridica, institutionala si constitutionala, pentru Basarabia si pentru romanii din Basarabia, cetateni ai Rep. Moldova de azi.

La punerea in aplicare, constructia constitutionala a d-lui deputat Iane – pe care o voi numi „modelul de la Bucuresti” – chiar daca nu a avut-o in vedere initial, se poate inspira si din practica institutionala de la Chisinau, unde functioneaza Ministerul Reintegrarii (denumit azi Biroul Reintegrarii, preluat de Cancelaria de Stat – http://www.gov.md/slidepageview.php?l=ro&idc=614) pentru circumscriptiile administrativ teritoriale unde exercitiul suveranitatii de stat al Re. Moldova este suspendat de o buna perioada de timp din cauza formatiunilor terorist-straine care sunt tolerate in aceasta zona, de autoritatile de la Chisinau, Kiev, Moscova si Bucuresti – fiind vorba deci de asa-numitele raioane de la rasarit ale R. Moldova (zona Transnistria dar si Tighina).

Tot la Chisinau, mai exista Comisia Unificata de Control, intre guvernele de la Chisinau si Kiev, – a se vedeahttp://www.gov.md/slidepageview.php?l=ro&idc=609 – actul normativ care-i reglementeaza organizarea si functionarea fiind pentru Rep. Moldova, Hotararea Guvernului Nr. 744 din 03.10.2011 – disponibila la :http://lex.justice.md/index.phpaction=view&view=doc&lang=1&id=340458

Nu este nici momentul si nici locul sa dezbatem asupra eficientei celor 2 structuri reintegrare anterior mentionate -http://www.interlic.md/2009-03-23/ministerul-reintegrarii-al-moldovei-nedumerit-de-declaratziile-copreshedintelui-cuc-9183.html, sau sa vorbim despre celelalte doua ministere, de la Chisinau si Bucuresti, care au ca misiune reintegrarea europeana. Le-am amintit, pentru a demonstra capoate fi pus in aplicare si ca exista deja o practica in spatiul de mai la est, evident eficienta fiind direct proportionala cu vointa politica din cele doua Capitale.

Subliniez ca amendamentele la Constitutie inaintate de deputatul Bucovinei in Parlamentul Romaniei, dl. Ovidiu Iane, reprezinta prima oferta concreta, clara de la Bucuresti catre Chisinau. Din perspectiva complexa si clara abordata, propunerea este fara precedent in perioada de dupa dezmembrarea URSS si, putem spune ca in toate perioada postbelica.

Aplicarea Modelului de la Bucuresti nu are obstacole juridice nici de drept international. Singurele obstacole ar putea fi politicienii si gruparile de interese straine de aspiratiile de libertate, integrare europeana, libera circulatie a persoanelor, marfurilor si capitalului sau de aspiratiile pentru o viata mai buna a majoritatii populatiei din R. Moldova.

Lansarea catre Chisinau a modelului de reintegrare de la Bucuresti va trebui sa genereze un raspuns la fel de clar de la cei care astazi sunt in mod sincer adeptii reintegrarii europene a Basarabiei, intr-un moment in care extinderea spre est a Uniunii Europene a fost amanata sine die, singura posibilitate pentru Chisinau fiind integrarea europeana a Romaniei si prin Romania a Basarabiei -cel putin in formatul R. Moldova de azi.

In continuare – lectura catorva din amendamentele constitutionale inregistrate si sustinute de deputatul Ovidiu Iane, este suficienta pentru ca orice observator lucid sa constate si sa recunoasca puterea, justetea si necesitatea lor.

[…]

III.

La Capitolul II al TITLUL III din Constitutia Romaniei din 1991, revizuita in anul 2003, titlu rezervat Autoritatilor publice, se introduc urmatoarele amendamente:

6.Articolul 61 din Sectiunea 1 a Capitolui I al Titlului III, se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 61 – Rolul si structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.

(3) In Parlamentul Romaniei sunt reprezentati toti cetatenii romani care au dobandit cetatenia romana prin faptul nasterii pe teritoriul statului roman sau sunt nascuti din parinti cetateni romani.

7.Articolul 61 din Sectiunea 1 a Capitolui I al Titlului III, se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 62 – Alegerea Camerelor

(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.

(2) Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.

(3) Comunitatile romanesti din diaspora vor putea fi reprezentate intr-o circumscriptie separata potrivit legii electorale.

(3) Circumscriptiile electorale se vor stabili prin lege, in asa fel incat si circumscriptiile administrativ-teritoriale din Basarabia sa fie proportional reprezentate in Parlamentul Romaniei, in nu mai putin de 3 circumscriptii electorale.

(4) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu numarul total al cetatenilor romani indiferent de domiciliu.

IV.

8. Capitolul II al TITLUL III din Constitutia Romaniei, revizuita in anul 2003, se va intitula

„Presedintele Romaniei si desemnarea Vicepresedintelui Romaniei”

9. Articolul 80 din acelasi Capitol II se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 80 – Rolul Presedintelui Romaniei

(1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

(2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

(3) Presedintele Romaniei este ajutat in exercitarea atributiilor sale de un Vicepresedinte. Vicepresedintele Romaniei este desemnat prin Decret al Presedintelui Romaniei, indeplinind conditiile prevazute de lege pentru candidatii la functia de Presedinte al Romaniei/Senator.

(3) In considerarea rolului de garant al unitatii si integritatii teritoriale a tarii, si in concordanta cu obiectivul major de reintegrarea europeana a Basarabiei, daca Presedintele Romaniei nu este o persoana aleasa chiar din randul cetatenilor romani care au locuit in Basarabia in perioada 1989-2013, atunci Vicepresedintele Romaniei va fi desemnat din randul acestor cetateni romani.

(2)Atributiile si exercitiul functiei de Vicepresedinte al Romaniei se stabilesc prin Decret prezidential si prin legea de organizare si functionare a Administratiei Prezidentiale.

10.Articolul 102 din Capitolul III al Titlului III, se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 102 – Rolul si structura Guvernului Romaniei

(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice, in toate zonele aflate sub jurisdictia sa.

(2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.

(3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, 3 viceprim-ministri, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

(4) Atunci cand Prim-ministrul desemnat nu este o persoana chiar din randul cetatenilor romani care au locuit in Basarabia in perioada 1989-2013, ) doi dintre Viceprim-ministri vor fi desemnati din randul acestor cetateni romani;

(5) De asemenea, alti 4 membri ai Guvernului vor fi desemnati din randul cetatenilor romani care au locuit in Basarabia in perioada 1989-2013, in conditiile legii organice.

11.Alineatul (2) al articolului 133 din Sectiunea a 3-a, rezervata Consiliului Superior al Magistraturii, situata in Capitolul VI al Titlului III din Constitutie – se modifica, se completeaza si va avea urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 133 – Rolul si structura

[…]

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 25 membri, din care:

a) 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile in plen;

c) ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

d) 5 reprezentanti ai magistratilor, din care 3 judecatori si 2 procurori, alesi in conditiile prevazute la lit.a) din instantele judecatoresti si parchetele din Legea Republicii Moldova, de organizare judiciara aflata in vigoare in anul 2013 si un membru al societatii civile, ales potrivit lit.b) din randul organizatiilor neguvernamentale de notorietate, din Basarabia.

V.

12. Articolul 155 din Titlul VIII din Constitutie, rezervat Dispozitiilor finale si tranzitorii, se completeaza cu 5 noi paragrafe, de la 7-11, avand urmatorul cuprins:

ARTICOLUL 155 – Dispozitii tranzitorii

[…]

(7) Componenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale, a Curtii de Conturi, a Consiliului Economic si Social si a celorlalte institutii prevazute de Constitutie si legile in vigoare, se completeaza cu minimum-ul de membri si in conformitate procedurilor prevazut de legile speciale modificate cu avizul Comisiei pentru Reintegrare, asigurandu-se deplina aplicare a principiilor bunei functionari si organizari, in beneficiul tuturor cetatenilor tarii.

(8) Comisia pentru Reintegrare, urmeaza organizarea Comisiei Europene si functioneaza potrivit legii speciale, ca organism consultativ si decizional care propune si avizeaza obligatoriu proiecte de legi si alte dispozitii necesare si oportune reintegrarii europene si romanesti a Basarabiei.

(9) Membrii Comisiei de Reintegrare, in numar de 11, sunt propusi, cate 2 de Parlamentul Romaniei si al Republicii Moldova respectiv cate 2 de Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova. Presedintii Romaniei si al Republicii Moldova convin la desemnarea celui de-al 11-lea membru, care este si Presedinte al Comisiei.

(10) Pana la infiintarea si organizarea institutiilor noi, institutiile Republicii Moldova, functioneaza potrivit regulilor proprii, modificate si completate prin actele normative initiate, avizate sau adoptate in sfera sa de competenta, de Comisia de Reintegrare.

(11) Printr-un Acord de Reintegrare, care sa respecte si regulile prevazute pentru acordurile dintre subiectii de drept international, se pot aduce dezvoltari si completari ale prezentelor dispozitii tranzitorii, sub rezerva aprobarii de catre Parlamentul Romaniei cu majoritatrea prevazuta pentru legile organice. Sursa : cotidianul.ro

Etichete:,

Marea unire de o zi din 1990 dintre România şi Basarabia

A existat cu adevărat şansa ca ziua de 6 mai 1990 să se transforme în eroicul moment al unirii Basarabiei cu România? Istoria nu reţine, în schimb, decât primul Pod de Flori între cele două maluri ale Prutului. Acţiune prin care mai mult de un milion de cetăţeni ai României au avut permisiunea, pentru numai câteva ore, să meargă în Basarabia, fără acte, în teritoriul care aparţinea încă Uniunii Sovietice.

Se simţea pe atunci cum vremurile dau în clocot, sub presiunea schimbărilor politice din Europa de Est. Imperiul sovietic îşi trăia ultimele clipe – avea să dispară efectiv în decembrie 1991. Regimurile comuniste din “lagărul” roşu al Europei o iau înaintea Moscovei, sfârşindu-şi existenţa.

România abia se eliberase, în decembrie 1989, de sub dictatura secerii şi a ciocanului. Basarabenii au simţit şi ei fiorul libertăţii şi al afirmării naţionale, încă din vara lui ‘89, când, la 27 august, limba română devine oficială în entitatea care la acel moment se numea Republica Socialistă Sovietică Moldovenească.

Doar câteva ore fără graniţă pe Prut

Ceea ce se întâmplă pe 6 mai 1990 dovedeşte că practic se încheiase o minciună inventată încă din 1917, la Moscova – teoria moldovenismului, conform căreia între Prut şi Nistru ar exista un popor diferit de români, prin limbă şi istorie, poporul moldovean. Că minciuna are picioare scurte o dovedeşte faptul că, imediat după ce autorităţile sovietice au dat semnalul deschiderii graniţei de-a lungul Prutului, peste un milion de cetăţeni ai României – unele date merg până la 1,2 milioane de oameni – au vrut să treacă în Basarabia. Această permisiune a fost acordată numai între orele 13 şi 19. Fără paşaport sau viză, românilor li s-a permis să intre în Basarabia, unii venind cu trenul – au plecat din Iaşi aproape zece garnituri feroviare, fiecare cu câte 17 vagoane, pline. Alţii cu maşina, iar temerarii au trecut Prutul înot. Pe malul stâng al râului, sute de mii de basarabeni îşi aşteptau fraţii din România. Datele statistice rămase de atunci arată că pentru acea zi au fost deschise opt puncte de trecere a frontierei.

Lacrimi de bucurie

Românii se regăseau unii pe alţii, se strigau, se strângeau în braţe, plângeau de bucurie. Oameni care nu se văzuseră nicicând în viaţa lor erau uniţi acum doar de limba pe care o vorbesc. Ce să mai spui de neamuri care se întâlneau după foarte mulţi ani, în care sârma ghimpată de pe Prut a rupt un popor în două? “Era o tensiune emoţionantă de nedescris. Oamenii se strigau pe nume, unii pe alţii, şi se regăseau după ani şi ani”, este descrierea făcută de poetul Grigore Vieru, într-un interviu care a fost difuzat, în 2008, de jurnalista basarabeancă Stela Popa şi de portalul “Unimedia”. Poetul îşi aminteşte de un moment extraordinar, când oameni din satul lui, din Pererâta, s-au aruncat în apă. La fel au făcut şi românii de pe malul drept al Prutului. Acolo, în mijlocul apelor, s-au apucat cu toţii de braţe, formând un cerc, de parcă ar fi fost la horă, chiuind.

Moment istoric

Era pentru prima oară când graniţa între români dispăruse, pe Prut, după al Doilea Război Mondial. Doar un moment însă a fost acela în care românii s-au regăsit unii cu alţii, pe data de 6 mai 1990, pentru că şi azi se face încă simţit efectul Pactului Ribbentrop-Molotov, din 1939, în urma căruia României i-au fost smulse Basarabia şi Bucovina de Nord, printr-un ultimatum, de către fosta URSS.

Basarabia şi Transnistria

Ce a urmat, după 6 mai 1990, în Basarabia, sub aspect politic, este, în parte, greu de înţeles până în ziua de azi. Aflată încă în componenţa imperiului sovietic, Republica Socialistă Moldovenească avea între hotarele ei şi o fâşie de 4.000 de kilometri pătraţi, în stânga Nistrului. Zona se desprinde din RSS Moldovenească şi, la 2 septembrie 1990, îşi declară independenţa – faţă de Moscova, devenind astfel Republica Moldovenească Nistreană, nerecunoscută de nimeni pe plan mondial. Abia un an mai târziu, la 27 august 1991, Chişinăul îşi va proclama independenţa, apărând pe harta politică a lumii Republica Moldova, în administrarea căreia se află, cel puţin scriptic, şi Transnistria. Regimul separatist de la Tiraspol vrea să-şi impună “independenţa” şi faţă de Chişinău, astfel că pe 2 martie 1992 declanşează un război pe Nistru. Conflictul se va încheia în acelaşi an, pe 21 iulie, după ce îşi pierd viaţa 1.500 de oameni.

Al doilea Pod de Flori

A urmat un al doilea Pod de Flori, în ziua de 16 iunie 1991. Basarabenii au avut atunci ocazia să intre în România fără paşaport. Cele două “poduri” de flori au produs efecte doar în ceea ce priveşte procedurile de trecere a Prutului, actele fiind simplificate. Au rămas însă pe harta politică a lumii două ţări cu aceeaşi limbă – România şi Republica Moldova.

Prima a intrat, în 2007, în Uniunea Europeană, în timp ce a doua încă mai bate la porţile Europei unite. Diferenţa aceasta a făcut ca şi la graniţa între cele două state regulile să fie mai stricte. Prutul continuă să-i despartă, de data asta după regulile stabilite la Bruxelles, pe români… Sursa : romanialibera.ro

200.000 de semnaturi pentru a aduce Basarabia acasa Interviu

Aprilie 9, 2013 Lasă un comentariu

 

200.000 de semnaturi pentru a aduce Basarabia acasa Interviu
Platforma Civica Actiunea 2012 invita 200.000 de romani sa semneze o initiativa cetateneasca menita sa ii apropie si mai mult pe romanii de pe ambele maluri ale Prutului. Peste 1.000 de voluntari vor incerca in urmatoarele 4 luni sa adune semnaturile necesare in cadrul campaniei „Aducem Basarabia acasa”.

Campania a fost lansata duminica si porneste de la ideea ca „unirea Romaniei cu Republica Moldova se face treptat, prin legi”, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.

Cele peste peste 30 de ONG-uri cuprinse in cadrul Platformei Civice Actiunea 2012 cer, printre altele, „facilitarea procesului de obtinere a vizelor, o institutie pentru gestionarea relatiilor cu Republica Moldova in subordinea primului ministru si asistarea de catre un birou special in cadrul procesului de integrare a studentilor basarabeni in mediul socio-cultural din Romania”.

„Aducerea Basarabiei acasa este o preocupare care vine de jos, dinspre popor si va fi preluata de catre parlamentari din intreg spectrul politic. Tinem neaparat sa colectam aceste semnaturi pentru a arata fratilor basarabeni ca noi nu i-am uitat niciodata”, a declarat Mihai Nicolae, unul dintre autorii initiativei.

Lansarea campaniei a coincis cu implinirea a patru ani de la revoltele anti-comuniste din aprilie 2009 de la Chisinau, cand „zeci de mii de tineri au iesit in strada cu drapele romanesti, cerand reunirea cu Patria-Mama”, explica initiatorii.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Iulia Modiga, purtatorul de cuvant al Actiunii 2012, a prezentat pe scurt cateva dintre obiectivele urmarite de aceasta platforma civica si a oferit cateva detalii legate de initiativa civica abia lansata.

Cand a fost constituita Platform civica Actiunea 2012?

Actiunea 2012 este o initiativa constituita la 17 aprilie 2011. Practic, pana in 2011 nu exista o forta care sa coaguleze toate organizatiile non-guvernamentale care militau pentru unirea celor doua state romanesti. Astfel incat am reusit, la 17 aprilie, sa unificam acest fragment de societate civila, preocupata de situatia romanilor de peste Prut, precum si de cea a romanilor de aici, intr-un sens comun.

30 de ONG-uri avem in componenta, de pe ambele maluri ale Prutului, dar si din Statele Unite, Elvetia si Franta. Deci, practic, preocuparea depaseste granitele celor doua state romanesti.

Ce alte initiative ati mai avut?

Ele sunt foarte multe, de la expozitie de fotografie legata de cetatile noastre, cetatile de la Nistru, la proiectii de film documentar – „Basarabenii stabiliti in Romania” a fost unul dintre ele – sau la marsurile unioniste care ne-au adus cea mai mare vizibilitate in presa. Marsul de anul trecut, din 16 septembrie, a adunat 10.000 de persoane la Chisinau, care au solicitat unificarea, iar cel din octombrie – 3.000 de persoane la Bucuresti.

De asemenea, am avut scoala „Lider pentru Unire”, o scoala care isi propune sa ofere training-uri, workshop-uri, cursuri celor care isi doresc sa fie lideri in comunitatile lor. Avem scoli de cultura si afirmare romaneasca, cate 2-3 editii pe an, in mai multe orase, atat in Romania, la Bucuresti, Busteni, dar si in Republica Moldova. La Soroca am avut aceasta scoala.

Sunt foarte multe initiative, lansari de carte si altele. Le puteti gasi pe site-ul nostru Actiunea 2012.

Ce personalitati s-au raliat demersului dvs?

Domnul Mircea Druc face parte din Platforma civica prin Consiliul Reintregirii Nationale. De asemenea, avem printre membri avocati, oameni cunoscuti, iar anul trecut am realizat niste filmulete ca sprijin pentru anumite actiuni ale noastre, in cadrul carora au adresat mesaje Stela Popescu, Alexandru Arsinel, Cornel Ilie, Directia 5 si multi altii. Sunt si analisti politici, sunt diversi oameni chiar si din zona politica.

Am avut anul trecut o campanie „Pact pentru Basarabia”, care prevedea apropierea decisiva intre cele doua maluri ale Prutului, in care i-am sunat pe toti cei 2.300 de candidati la Parlamentul Romaniei. Au semnat 667 de candidati, dintre care 103 au ajuns parlamentari. Intre ei sunt Catalin Croitoru, Ovidiu Iane, Eugen Tomac, Remus Cernea, dar lista este mai lunga, o gasiti pe site-ul nostru pactbasarabia.ro. Avem din toate partidele politice oameni care ne-au sprijinit.

Aceasta noua initiativa ce presupune?

Un sondaj efectuat anul trecut, conform caruia 87,26% din populatia Romaniei actuale isi doreste unificarea cu Basarabia, ne-a determinat pe noi sa inaintam o initiativa cetateneasca. Aceasta doreste sa ofere drepturile firesti cetatenilor Republicii Moldova in Romania, respectiv apropierea decisiva intre Romania si Republica Moldova.

Initiativa cetateneasca are nevoie de 100.000 de semnaturi, dar noi ne propunem sa strangem 200.000 de semnaturi, ca sa fim siguri ca reusim sa fie validat numarul necesar pentru a ajunge in Parlament.

Ati redactat deja propunerea legislativa?

Sigur ca da, ea este pe site-ul nostru. Odata cu campania am lansat si site-ul basarabia-acasa.ro. Pe prima pagina veti gasi toate detaliile acestei initiative legislative.

Initiativa se adreseaza romanilor din Romania. Dar opinia celor din Republica Moldova o cunoasteti? S-ar putea ca acolo sa nu se doreasca ceea ce sustineti, daca sondajele arata altceva?

Sondajele nu arata altceva pentru ca nu s-a realizat un sondaj in acest sens. A existat unul prin anii ’90. Iar acolo foarte usor se manipuleaza sondajele in functie de cei care se afla la putere. Dar noi urmeaza anul acesta sa cerem realizarea unui sondaj asemanator cu cel de anul trecut din Romania, pentru a vedea care este procentajul unionistilor pe celalalt mal al Prutului.

Noi banuim ca procentul se ridica undeva la 25%.

Nu e mult prea putin?

Dimpotriva, sa stiti. Dupa 200 de ani de ocupatie ruseasca acest lucru este chiar uluitor. Este uluitor ca oamenii acestia folosesc limba romana, ca se identifica drept romani si ca isi doresc unirea.

Care sunt pasii urmatori, dupa strangerea semnaturilor? Caror parlamentari o sa va adresati ca sa sustina in Parlament aceasta initiativa cetateneasca?

Este o campanie de anduranta. Exista doua formule, inclusiv aceea de inaintare a legii prin parlamentari, intr-adevar. Dar 200.000 de semnaturi ar valida initiativa noastra cetateneasca si toti parlamentarii ar trebui sa fie sensibili si sa sustina apropierea de Basarabia.

Si bineinteles ca noi contam pe sprijinul celor 103 parlamentari care au semnat Pactul pentru Basarabia. Ne bizuim pe faptul ca acestia isi vor asuma concret ceea ce au semnat anul trecut.

Pe de alta parte, ati vazut ca situatia politica la Chisinau este extrem de tensionata, iar contextul european si international este unul foarte complicat. Rusia s-a pronuntat de mai multe ori impotriva acestei idei si a acuzat explicit Romania ca urmareste unirea cu Republica Moldova. Nu va sperie aceste avertismente?

Nu ne sperie pentru ca a existat o reunificare chiar in inima Europei, cea a celor doua Germanii. Nu s-ar incalca nici suveranitatea sau independenta Republicii Moldova si nici tratatele internationale. Ar fi o unificare fireasca si efectiv ar trebui sa ne preocupe mai mult ceea ce dorim noi romanii mai degraba decat ce probleme ar putea sa puna vecinii nostri.

Pentru ca stiti cum se spune „Cainii latra, dar caravana trece”.

Rusia, practic, scrie pe saptamana circa 70 de pagini despre noi in mod constant, nu doar cand au loc evenimente majore. Asta este datoria lor, isi fac datoria. Avem si noi datoria noastra si ar trebui sa ne preocupe mai mult datoria noastra. Sursa :ziare.com

Etichete:, ,
%d blogeri au apreciat asta: