Arhiva

Posts Tagged ‘big brother’

Germania, măsuri antiteroriste: Proiect-pilot cu camere video cu recunoaştere facială

August 24, 2017 Lasă un comentariu

Autorităţile germane au efectuat o primă evaluare a rezultatelor unui proiect-pilot de supraveghere a spaţiilor publice cu ajutorul camerelor video cu recunoaştere facială pentru identificarea persoanelor căutate de poliţie şi în special a teroriştilor, informează joi agenţia EFE.

‘Monitorizarea video este foarte importantă pentru a clarifica delictele a posteriori’, a declarat ministrul german de interne Thomas de Maiziere, venit joi în gara berlineză Sudkreuz, unde a fost implementat pentru un test acest proiect-pilot.

El a amintit că actualele camere de supraveghere doar înregistrează imagini fără să permită dezvăluirea identităţii persoanelor, în timp ce prin tehnica recunoaşterii faciale se poate confirma în numai câteva secunde dacă cineva se află pe o listă cu persoane căutate.

Ministrul german de interne a recunoscut totodată că ‘fiabilitatea’ acestei tehnologii este ‘foarte importantă’ şi a semnalat că ‘marja de eroare’ va fi decisivă în dezbaterea privind avantajele şi dezavantajele implementării extinse a acestei tehnici în spaţiile publice.

Aceste elemente sunt avute în vedere în proiectul-pilot început pe 1 august şi experimentat pe o durată de şase luni în gara Sudkreuz cu ajutorul a circa 300 de persoane care s-au oferit să participe ca voluntari.

Primele rezultate provizorii după patru săptămâni de probe, efectuate în zilele senine de vară, arată că sistemul funcţionează cu o ‘exactitate surprinzătoare’, dar mai trebuie să vedem cum se comportă această tehnologie în condiţii mai puţin prielnice, adică noaptea, în zilele obscure sau atunci când o persoană poartă ochelari de soare, o şapcă ori altceva pe cap, a indicat ministrul Thomas de Maiziere.

Referindu-se în acest context la ameninţarea teroristă, care de altfel a motivat elaborarea proiectului pentru camerele video cu recunoaştere facială, oficialul german a spus că, în urma recentelor atentate din Spania şi Finlanda, aceasta ‘rămâne ridicată, nici mai mult, nici mai puţin’.

‘Evident că avem nevoie de măsuri de securitate adecvate’, a mai spus el, subliniind însă că trebuie căutate soluţii de sporire a securităţii care să nu determine şi o schimbare a modului de viaţă al populaţiei.

AGERPRES / CAPITAL.RO

Anunțuri
Etichete:

REACŢIA unui avocat la numărul mare de INTERCEPTĂRI: Asta explică „comoditatea” anchetatorilor. Este preferabil să primeşti înregistrări de la SRI şi apoi să transcrii/ Trăim ”somnambuli într-o lume supravegheată”

Mai 18, 2017 1 comentariu

Bogdan Păun, avocat în Baroul Prahova, condamnă numărul mare de interceptări din dosare şi spune că România tinde să devină ”o societate de somnambuli într-o lume supravegheată”, în condiţiile în care mandatele de ascultare sunt date pentru fapte neînsemnate.

Bogdan Păun consideră că mandatele de interceptare s-au folosit în mod excesiv. “În opinia mea, se foloseşte în mod excesiv instituţia mandatelor de supraveghere tehnică pentru instrumentarea dosarelor penale. Tindem să devenim efectiv o societate de ”somnambuli într-o lume supravegheată”. Instituţiile de forţă ale statului (Poliţie şi Ministerul Public), cu largul concurs al judecătorilor, îşi permit să intre cu bocancii in viaţa privată a cetăţenilor, în baza unui simplu „denunţ” sau sesizare din oficiu, chiar dacă nu există indicii temeinice privind săvârşirea unei infracţiuni ori pregătirea unei asemenea fapte de natura penală” a declarat Bogdan Păun, pentru MEDIAFAX.

Avocatul susţine că s-a ajuns la un număr atât de mare de cereri de interceptare din cauza “comodităţii” anchetatorilor iar interceptările au devenit „regina probelor”. Păun consideră că instanţele sunt sufocate de cereri de interceptare în dosarele care au la bază infracţiuni banale.

“Asta se explică, după părerea mea, chiar prin comoditatea organelor de urmărire penală, pentru că este preferabil să primeşti înregistrările de la SRI şi apoi să transcrii ceea ce ar putea susţine scenariul acuzării…Din nefericire, acest „modus operandi” a fost preluat şi de Parchetele de pe lângă Judecătorii şi secţiile de poliţie care instrumentează infracţiunile de drept comun, astfel încât instanţele au fost efectiv sufocate de afluxul de cereri de emitere a unor mandate de supraveghere tehnică pentru infracţiuni banale, aşa numitele „găinarii”….Nu trebuie să ne mire faptul că interceptările telefonice, care pot fi foarte uşor trunchiate, reprezintă „regina probelor” în procesul penal”, arată avocatul din Baroul Prahova

Potrivit acestuia, o mare problemă o ridică faptul că o expertiză tehnică a convorbirilor înregistrate pe baza mandatelor nu se poate face.

“Problema majoră a apărarii în cazurile penale în care acuzarea se bazează în mod preponderent pe interceptări de convorbiri telefonice, respectiv redările acestora în procese verbale întocmite de politisţi, constă în aceea că, în situaţia în care instanţa „catadicseşte” să admită cererea de efectuare a unei expertize tehnice pentru a se verifica autenticitatea şi realitatea interceptărilor, această expertiză nu se poate realiza întrucât suportul optic original pe care au fost stocate convorbirile interceptate nu mai există sau acestea au fost şterse pentru efectuarea altor înregistrări” a mai declarat Bogdan Păun.

Potrivit Judecătoriei Ploieşti, din 2010 şi până în luna octombrie a anului trecut, la nivelul acestei instanţe de judecată au fost depuse 1.515 cereri de interceptare, dintre care doar 193 au fost respinse.

“Cauzele în care s-au formulat cereri având ca obiect autorizarea interceptării sau înregistrării convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare sau a înregistrării video se făceau/se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt, furt calificat, tâlhărie, înşelăciune, contrabandă, proxenetism, şantaj, cămătărie etc, fără a exista la nivelul instanţei o evidenţă a acestora” precizează Judectăria Ploieşti.

Avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a solicitat tuturor instanţelor din ţară să îi comunice numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010–2015, estimând că au fost ascultate circa 300.000 de persoane. Sursa : mediafax.ro

SRI devine stăpânul vieţii noastre private

Două organizaţii nonguvernamentale, care au descoperit pe SEAP caietul de sarcini al unui proiect depus şi derulat de SRI din fonduri europene, relevă faptul că Serviciul Român de Informaţii va crea mega baze de date în care se vor stoca date electronice transmise de orice român. De la poze postate pe reţele sociale, la conversaţii pe chat-uri, până la informaţii deţinute despre români de instituţiile ale statului. Datele vor fi stocate pe timp nelimitat şi prelucrate în diverse scopuri. Toate acestea cu încălcarea dreptului la protecţia datelor personale. Și nu numai.

Proiectul SRI în valoare de 25 de milioane de euro, contestat de APADOR CH sub aspectul încălcării drepturilor omului, este denumit SII Analytics. În prezentarea oficială a proiectului se spune că este pentru promovarea eguvernării şi de combatere a fraudelor – “prevenţie, detectare şi luare de măsuri pentru reducerea redundanţei plăţilor în zona publică, prevenirea fraudei şi abuzurilor şi creşterea eficientei în actul guvernamental”. Dar el este un proiect cu potenţial de supraveghere generalizată a întregii populaţii a României – un software Big Brother – cu nicio măsură de limitare a accesului SRI sau al altor instituţii publice la datele personale colectate şi integrate în acest sistem. Această intepretare este confirmată şi de liderii altei organizaţii, Asociaţia pentru Tehhologie şi Internet (ApTI).

ApTI a analizat caietul de sarcini depus de SRI la SEAP şi a identificat trei zone mari de probleme punctuale.

Prima se referă la interceptarea comunicaţiilor. Caietul de sarcini prevede hardware şi software pentru scop precis de interceptare a traficului pentru monitorizare comunicaţiilor – trafic şi conţinut. SRI-ul vrea să achiziţioneze nu mai puţin de 4 dispozitive pentru interceptarea traficului de Internet. SRI mai vrea să achiziţioneze şi o „Soluţie de monitorizare a utilizării resurselor de comunicare colaborativă”.

Aceasta înseamnă un software, şi hardware-ul necesar pentru acesta, care ia traficul interceptat de dispozitivele menţionate mai sus şi îl analizează pentru a monitoriza comunicaţia prin servicii şi programe de instant messaging (cum ar fi Yahoo Messenger, Facebook Messenger, Skype etc.), e-mail sau orice alte mecanisme similare de comunicaţie electronică.

Text original “identificarea protocoalelor specifice de comunicare colaborativă în tehnologie Web, inclusiv a mesageriei electronice “instant” şi a celei tradiţionale (de tip e-mail şi asimilată), precum şi a tehnologiilor conexe de schimb de informaţie nestructurată, indiferent dacă serviciile de acest tip vor fi accesate şi utilizate prin aplicaţii dedicate, sau prin pagini Web, în instanţe de tip browser”.

Din analiza textului caietului de sarcini, rezultă că vorbim inclusiv de accesul la conţinut conform scopului („identificarea, decodarea şi salvarea, la cerere, precum şi vizualizarea artefactelor asociate (inclusiv a fişierelor text şi multimedia ataşate)”, „analiza şi retenţia selectivă a sesiunilor de comunicare respective” şi merge până la „reconstrucţia şi vizualizarea contextului comunicării […] pentru identificarea rapidă a secvenţei operaţiilor şi, respectiv, a relaţiilor între participanţi”).

Aceste dispozitive şi programe nu au nici un rost în cadrul proiectului de Big Data sau e-guvernare, pentru datele transmise legal – acestea au un rol doar pentru interceptarea comunicaţiilor fără acordul utilizatorilor.

Mai mult, în mod normal supravegherea comunicaţiilor se poate face doar în contextul stabilit de Codurile de procedură penală, deci cu autorizarea judecătorului, altfel aceste activităţi sunt ilegale. Unde va instala SRI-ul aceste echipamente, ce date doresc să intercepteze şi cu ce autoritate vor analiza şi stoca datele şi informaţiile rezultate în urma acestei monitorizări?

Dacă un astfel de dispozitiv este instalat oriunde la un furnizor de acces Internet (ISP) sau într-un nod de interconectare (gen RoNIX), acesta ar putea intercepta tot traficul de Internet. Prin capacitatea de 10GB/s x patru dispozitive s-ar putea intercepta cam tot traficul din România prin RoNIX.

Prin software-ul de analiză, se poate identifica un anumit tip de conţinut – de exemplu:

• e-mailuri trimise de la tribunalulbucuresti.ro

• e-mailuri cu fişier video ataşat de dimensiune între 10MB şi 25MB

• convorbiri pe Facebook/Yahoo chat între X şi Y (s-ar putea ca întreg conţinutul să fie mai greu de depistat, dar cel puţin faptul că 2 persoane au discutat se poate identifica).

Pentru analiza comportamentală a oricui, SRI vrea să creeze baze de date uriaşe, în care va corela informaţii despre o persoană atât de la instituţiile statului cât şi de la utilizatorii individuali. Apoi, informaţiile vor putea fi căutate în orice mod – de la un căutări simple (text, arii geografice) sau chestiuni mai complexe (bazate pe analiza legăturilor dintre persoane, obiecte (maşini, telefoane etc.), evenimente sau orice alt fel de informaţie, plasarea în timp şi spaţiu a acestor legături şi chiar estimarea comportamentului ”ţintelor” pornind de la aceste informaţii şi analize.

Mai mult, caietul de sarcini precizează că datele colectate nu vor fi şterse probabil niciodată (“vor fi stocate pe termen indefinit numai la nivelul componentelor offline ale sistemului.”

Cel puţin 45 de persoane vor fi utilizatori finali /formatori, fiind instruiţi în sistem, dar probabil în jur de 1000 de persoane vor avea acces la sistem.

SRI cere 750 de terminale mobile cu acces la sistem şi un număr nespecificat de terminale fixe. Se cere „să asigure o medie a timpului de răspuns de sub 5 secunde, în condiţiile în care 500 de utilizatori concurenţi vor efectua regăsiri într-un interval de 60 minute” pentru toate tipurile de căutări.

APADOR CH şi ApTI avertizează: colectarea datelor în acest mod este ilegală. Cum deja a precizat Curtea Europeană de Justiţie în cazul Bara vs CNAS şi ANAF în interpretarea Legii 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal, o instituţie publică nu poate da datele colectate unei alte instituţii publice doar pentru că “ar putea să fie de folos”, ci trebuie să se bazeze fie pe consimţământ, fie pe informarea persoanei vizate dacă existe restul de limitări conform legii.

Datele de mai sus – punctul D ne arată că cel puţin următoarele baze de date ar putea fi cumulate: declaraţii către ANAF cu privire la veniturile personale; credite bancare acordate; bunuri imobile cumpărate; automobile achiziţionate.

Practic SRI îşi creează un sistem (unde s-ar putea ca şi alţii să aibă acces conform descrierii generale), unde ar putea căuta orice informaţie despre orice persoană fizică ce apare într-o bază de date a autorităţilor publice, nerespectând în mod flagrant legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi neaplicând nicio măsură de protecţie a acestor date.

În varianta soft, spun autorii analizei, scenariul cel mai negru ar însemna faptul că o persoană ce are acces la sistem îl foloseşte în interes propriu – de exemplu:

• vecinul tău dintr-o dată pare că ştie preţul cu care ai cumpărat apartamentul sau că mai ai 2 maşini pe numele tău; sau

• poliţistul care te opreşte află instantaneu că ai cumpărat 4 maşini de-al lungul vieţii; sau

• se rulează o cerere de tipul – care este persoana care a vândut un apartament cel mai ieftin/cel mai scump în cartierul Militari; sau

• o firmă cunoscută ca “apropiată serviciilor” va găsi întotdeauna elemente pentru a şicana alte firme concurente.

Dacă la aceste informaţii de alătură şi alte baze de date – gen cele accesate prin cardul electronic de sănătate sau informaţiile dorite recent de ANAF cu privire la plăţile cu cardul, problemele pot fi mult mai complicate.

În varianta hard, ar fi creat automat câte un director (folder) pentru fiecare CNP identificat în vreo bază de date, astfel încât SRI şi ceilalţi care au acces la baza de date pot afla orice informaţie despre orice persoană dacă doresc.

Interoperabilitatea datelor personale în zona de eguvernare trebuie să se bazeze pe transparenţă (cetăţeanul să poate vedea în orice moment cine, când şi de ce cineva a accesat datele lui) şi respectarea principiilor colectării datelor cu caracter personal (limitarea scopului, bază legală, necesitate şi proporţionalitate, perioada de păstrare, respectarea drepturilor subiecţilor, notificarea încălcărilor de securitate, analiză de impact a datelor personale, angajarea unui responsabil privind protecţia datelor personale etc.).

Dar SRI nu se opreşte aici. Serviciul doreşte recunoaştere facială! Deci sistemul conceput are inclusă şi o componentă de recunoaştere facială (adică de recunoaştere a unei persoane dintr-o poză) care să poată opera cu o bază de date de zeci de milioane de imagini.

Autorii analizei spun că de recunoaştere facială (face recognition) nu are vreo legătură cu niciunul din scopurile proiectului – de prevenire şi combatere a fraudei, e clar că scopul trebuie să fie altul. Este neclar în ce condiţii SRI are acces la pozele din paşapoarte şi buletine şi cu ce scop le foloseşte. În plus, se pare că imaginile de referinţă sunt doar începutul, ele urmând să creeze o bază de date cât mai largă. „Numărul şi varietatea depozitelor de date comune este prevăzut să crească în continuare”– deci nu se va limita la pozele din buletine.

Prin corelarea acestor informaţii cu cele din analiza comportamentală se pot identifica nu doar imaginile persoanelor, ci şi alte detalii despre ele din restul bazelor de date.

ApTI oferă şi exemple:

– SRI îşi face o aplicaţie astfel încât să „citească” în mod automat Facebook, astfel încât să integreze date de acolo în baza de date de recunoaştere facială: – de exemplu dacă aveţi o poză reală la profilul de Facebook, chiar dacă sub alt nume sau un nume incomplet sau comun, SRI poate să conexeze restul de informaţii din bazele de date proprii cu acel cont de Facebook, pentru a şti că dvs sunteţi acel Ion Popescu pe care îl urmăreşte.

– SRI/Jandarmeria filmează (şi preia apoi) sau fotografiază 5000 de participanţi la un protest din Piaţa Universităţii. Înregistrarea foto/video poate fi, după aceea, procesată şi apoi analizată cu software-ul de recunoaştere facială pentru a identifica exact ce persoane au participat pentru a fi contactaţi ulterior şi amendaţi.

Sursa :cotidianul.ro

Încă o stranie absenţă a României din istoria curentă. Şi de ce ne temem de Big Brother

Iunie 21, 2015 2 comentarii

Încă o stranie absenţă a României din istoria curentă. Şi de ce ne temem de Big Brother

Note despre noua ediţie FPR (şi despre riscul de a trece drept anti-american şi pro-chinez): Reţinerea României de a participa la fondarea „Băncii Mondiale” a Chinei; Luptele pentru putere şi resurse din interiorul vastei comunităţi de informaţii a SUA (CIA câştigă mereu, vedeţi cum; iar FBI are informatori cu mari probleme); Consensul de la Bucureşti asupra Legilor Big Brother (demn şi de alta cauze).

notă introductivă la ediţia FP România nr. 46 (iunie/ iulie); versiune extinsă şi exagerată

Avem încă o ediţie românească bine adăugită faţă de ediţia americană – altfel zis, cam două într-una.

Prima adăugire locală consistentă este amara analiză pe care Doru Lionăchescu o face încă unui rateu major al politicii economice şi externe cu care tot credităm guvernele de la Bucureşti: neparticiparea României la constituirea Băncii Asiatice Internaţionale pentru Infrastructură – un soi de „Bancă Mondială” instituită acum de Beijing, nu de Washington. Autorul spune aşa: „România asistă inertă diplomatic la acest eveniment epocal, paralizată între un pro-americanism îngust şi un <> de faţadă, fără să-şi vadă interesul propriu şi uluită de mişcarea unor ţări ca Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania şi chiar Polonia, care au decis să solicite statutul de membri fondatori ai AIIB. (…) Devine astfel şi mai blamabil dezinteresul României – o ţară cu nevoie disperată de investiţii în infrastructură – de a participa din interior la configurarea acestei instituţii financiare alternative.” Iar decizia de neparticipare s-a luat fără nicio dezbatere publică – sau măcar o asumare publică argumentată. (Dar de ce ar da structurile guvernamentale explicaţii în chestiuni de politică externă? Şi cui?*)

Numai că pe acest fundal capătă tot mai multă justeţe întrebări considerate ca ţinând de teoria conspiraţiei. De pildă, întrebări despre interese naţionale lăsate în urma intereselor internaţionale ale partenerilor strategici de la care aşteptăm totul. Tot ce ştim în legătură cu subiectul AIIB vine din afară şi este că SUA au solicitat aliaţilor de nădejde, precum Marea Britanie, să nu se alăture proiectului geo-economic chinez (cu riscurile lui, dar şi cu inevitabilitatea lui) – iar majoritatea acestora, inclusiv Marea Britanie, au încălcat consemnul.

A pune astfel problemele în România este ori de neconceput, ori te condamnă la a trece drept vreun isteric anti-american. Vă amintiţi dezbaterea internă cu privire la probabilitatea ca ţara noastră să fi găzduit vreuna dintre infamele închisori secrete ale CIA? Cum care dezbatere? Noroc cu FP. Doi autori americani, Dreazen & Naylor, povestesc în această ediţie despre luptele pentru putere din interiorul comunităţii de informaţii a SUA – şi, finalmente, despre cum s-a încercat edulcorarea raportului senatorial asupra abuzurilor comise în închisorile secrete ale CIA răspândite în lume (zice-se că şi în România). Un alt autor american, Aaronson, face un studiu de caz al abuzurilor prin care FBI participă la războiul american împotriva terorii (stimulând potenţiali atentatori să acţioneze?!). Sunt aceşti autori** americani nişte activişti anti-americani?

În această notă trebuie parcurs şi calupul despre Consensul de la Bucureşti asupra Legilor Big Brother. Doar în timp ce îl editam au existat avansuri ale legislaţiilor supravegherii în masă în Canada, Franţa şi Marea Britanie – acompaniate de criticile vehemente ale celor care îşi acuză serviciile naţionale că în dorinţa clamată de a salvgarda democraţia erodează tocmai principiile democraţiei (între care şi pe cel al supravegherii supraveghetorilor). E drept, în paralel, continua ameninţare, adesea doar cinică, a publicului cu iminenţa atentatelor creşte, pic cu pic, toleranţa cetăţenilor la o supraveghere totală şi permanentă… Discursul securitar îşi face efectul scontat.

Concluziile autorilor autohtoni consultaţi sună aşa:  • Lipsa de transparenţă şi sfidarea prin refuzul de a prezenta garanţii suplimentare împotriva unor abuzuri sunt combustibilul care alimentează convingerea oponenţilor că niciun guvern care are la îndemână o rezervă practic nelimitată de date nu se va putea abţine de la a o folosi împotriva adversarilor politici, a protestatarilor sau a vocilor societăţii civile. (…) Un sistem de mass metadata retention implică o verificare continuă a celor care au acces la datele reţinute, dar şi a celor care sunt beneficiari ai acestor date. (Rufin Zamfir)

• Criticii programelor de supraveghere arată că operaţiunile contrateroriste reuşite sunt tot cele care se bazează pe strategiile clasice de investigaţie. (…) Colectarea în masă a datelor creează un imens rezervor de putere, cu potenţialul de a corupe chiar şi cele mai avansate sisteme democratice. (…) Soluţia nu poate fi decât una de compromis: o structură legislativă care permite statului să garanteze siguranţa naţională cibernetică, dar oferă suficiente garanţii că aceste acţiuni se vor înscrie în parametrii sistemului democratic. (Ruxandra Paul)

• Binomul securitate-libertate poate conduce chiar către renegocierea contractului social. (Centrul pentru Studii Avansate).

Aşadar, citiţi revista americano-română FP România, pentru a vă cultiva gândirea critică – care şi ea face parte dintre valorile euro-atlantice. La fel ca şi urmărirea interesului naţional şi responsabilizarea serviciilor guvernamentale în acest sens.

* Cu o presă cât mai tabloidizată ca tematici şi abordări şi cu o agendă politică acaparată de arestarea corupţilor vs îngrădirea justiţiei, de ce ar da structurile guvernamentale explicaţii în chestiuni de politică externă? Şi cui? Nici după 25 de ani de tranziţie spre o societate normală la cap, nu am impus forurile necesare analizei realmente critice a politicilor de dezvoltare (prin comparaţie cu vecinele), nu am cultivat interesul electoratului şi al contribuabililor pentru acordarea mersului ţării cu mersul lumii – pentru viitorul problematic nu doar pentru trecutul glorios.

** Ne dorim şi în România, nu abuzuri ale serviciilor, dar evaluări critice, parlamentare sau jurnalistice, ale modului în care acestea îşi fac treaba.

Sursa: adev.ro

Etichete:

Miliarde de telefoane mobile, ascultate de serviciile de informatii americane si britanice

Februarie 20, 2015 1 comentariu
Miliarde de telefoane mobile, ascultate de serviciile de informatii americane si britanice

Agentia de informatii americana NSA si omologul sau britanic, GCHQ, au reusit sa obtina acces in baza de date a celui mai mare producator de cartele SIM din lume – Gemalto, intrand in posesia unui numar imens de chei de criptare ceea ce le-a permis sa monitorizeze convorbirile telefonice sau traficul de date a miliarde de dispozitive din intreaga lume, conform unor noi documente date publicitatii de Edward Snowden, informeaza guardian.co.uk.

Comunicatiile 3G sau 4G se desfasoara criptat, dar detinerea cheilor de criptare a permis agentilor secreti accesul la orice convorbire telefonica sau transfer de date, cu o exceptie, in cazul in care utilizatorul dispozitivului mobil nu introdusese un layer suplimentar de criptare.

Interceptarea se face simplu, fara a mai fi nevoie de acceptul primit din partea operatorului de telefonie mobila sau date. Marele avantaj oferit de detinerea cheilor de criptare este faptul ca monitorizarea se poate face in masa, fara ca nimeni sa bage de seama.

Conform documentelor publicate de Snowden, Gemalto a fost tinta Mobile Handset Exploitation Team – o unitate formata de agenti NSA si GCHQ, constituita pentru a identificarea vulnerabilitatilor retelei de comunicatii mobile.

Gemalto este o companie olandeza care opereaza in peste 85 de tari si care produce peste 2 miliarde de cartele SIM anual.

Concluzia este ca niciun dispozitiv mobil de pe lumea asta nu scapa vigilentei Big Brother, o implinire cat se poate de clara a viziunii distopice a lui George Orwell.

De asemenea, se mai poate comenta in privinta dezvaluirilor facute de Edward Snowden, precizia datelor detinute si a calendarului aparitiilor publice ale acestora, te fac pana la urma sa  te intrebi daca nu cumva sub numele lui sunt puse date obtinute de serviciile ruse de informatii…

Sursa :jurnalul.ro

Un regizor şi familia sa, găsiţi MORŢI în casă. David Crowley lucra la un film despre transformare SUA într-un STAT de tip BIG BROTHER VIDEO

Ianuarie 22, 2015 1 comentariu

Regizorul de film independent și veteran al armatei americane ce a luptat in Iraq și Afghanistan, David Crowley, a fost găsit mort împreună cu soția și copilul, acum câteva zile.

Astfel pe 17 ianuarie 2015, David Crowley, Komel Crowley,soția sa și fetița în vârstă de doar 5 ani au fost descoperiți de către un vecin, cele 3 victime fiind împușcate mortal. Cei doi soți, David în vârsta de 29 de ani și Komel în vârstă de 28 de ani nu au mai fost văzuți încă din perioada Crăciunului, cadavrele finind în casă de ceva vreme.Oficial, s-a ajuns la concluzia că este o crimă urmată de sinucidere deși mulți dintre adepții săi cred că el și familia sa au fost uciși cu sânge rece.

David Crowley a fost un scriitor și un producător de film independent ce lucra la filmul „Gray State” al cărui trailer pe Youtube,  avut peste un 1.200.000 de vizualizări. Trailerul de film a costat 6.000 dolari, David Crowley  murind înainte de a putea ridica fondurile pentru a produce întreg filmul.

„Gray State” era turnat doar pe jumătate și prezintă o distopie în care o dictatură atroce cuprinde America, drepturile civile sunt suspendate,  iar un grup de cetățeni se coalizează ca să lupte pentru libertate.

Faptul că filmul va rămâne neterminat pare să fie un lucru bun pentru autoritățile americane căci acum asupra regizorului va plana „vina” că era nebun, altfel cum ar putea un om sa-și ucidă familia și sa se sinucidă.

intitulată Dreptate pentru David Crowley Din Fray State susține că David și familia sa au fost eliminați și chiar sugerează moduri prin care oamenii pot ajuta să se afle adevărul:

„Pentru început uite ce trebuie să facem pentru a ajuta filmul Gray State:
1. Distribuie filmul pe pagina ta pentru ca prietenii tăi să vadă. Fă tot ce poți pentru a aduce acest proiect la lumină. Ei au nevoie de sprijinul nostru mai mult ca niciodată acum. Oameni au luat atitudine pentru un motiv bun, pentru a expune puterea crescândă a poliției, care este o amenințare pentru cetățenii americani.
2. Distribuie această pagină pentru cât mai mulți oameni ca tine. răspândiți adevărul!David Crowley nu și-a ucis familia, nimeni nu crede așa ceva.

Suntem în contact cu o mulțime de oameni-cheie care pot ajuta această cauză, inclusiv obținerea de vizibilitate în mass-media independentă. Trebuie să ne unimși să anunțăm echipa de la Gray stat că îi susținem”.

Site-ul allnewspipeline.com susține chiar că regizorul a fost ucis de Noua Ordine Mondială:

„Cu străjeri si veterni ai armatei americane sub ceea ce pare a fi un asalt foarte bine coodonat pentru a-i reduce la tăcere, sunt morțile lui Crowley și a familiei sale o altă mișcare disperată a NWO de a-și continua planurile?

Controversatul film „Gray State” prezintă o Americă de după colaps, în care poliția are drepturi depline, cu tabere FEMA, dominată de legea marțială și în care americanii resping în masă „statului polițienesc” și sunt frustratți de minciunele si coruptia guvernului; un film despre care mulți spun că este prea aproape de realitate viitorul Americii. Au fost într-adevar aceste decese crima si sinucidere sau ceva mult mai sinistru?

Filmul include elemente ale conspirației cu scene ale armatei americane ce patrulează strazile, camere în case particulare, introducerea de cipuri RFID obligatorii pentru identificare, urmărire șipermanenta a indivizilor și colaps economic”.    

Sursa :activenews.ro

Legile “Big Brother”: Stocarea se face oricum

Ianuarie 16, 2015 Lasă un comentariu

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii consideră că ar trebui să fie consultaţi în privinţa legilor „Big Brother”. Judecătorul Horaţius Dumbravă crede că preşedintele nu ar trebui să promulge una dintre legile din pachet, respectiv pe cea privind securitatea cibernetică.

Magistratul este convins că accesul la datele furnizorilor de comunicaţii trebuie să se facă doar cu autorizarea instanţei. Discuţiile au apărut în contextul în care Ministerul pentru Societatea Informaţională are în lucru, alături de alte instituţii, noi proiecte pentru legile declarate neconstituţionale – legea reţinerii datelor şi cea a cartelelor preplătite.

Horaţius Dumbravă, membru al CSM, a vorbit la emisiunea Jurnalul de Seară despre controversele provocate de legile Big Brother.

Legea privind securitatea cibernetică este foarte bine făcută, este rotundă, este corectă. Dar, ca să avem totuşi o contrabalansare pentru apărarea drepturilor la viaţa privată şi de familie, este nevoie ca atunci când se accesează date privind o persoană privată să existe autorizarea din partea unui judecător, pentru a nu exista posibile abuzuri. Stocarea se face oricum, accesul este o problemă, accesul la datele respective, adică cine cu cine a comunicat, unde se află persoana respectivă”, a spus Horaţius Dumbravă la Digi24. Sursa :money.ro

%d blogeri au apreciat asta: