Arhiva

Posts Tagged ‘cianurare’

Adevărul despre Roşia Montană şi gazele de şist: „Românii s-au săturat să fie furaţi!”

Octombrie 10, 2013 Lasă un comentariu

 

"Românii s-au săturat să fie furaţi!"

Zilele trecute, pe site-ul slate.fr a apărut un documentat articol despre cazul Roşia Montană şi despre proiectul exploatării gazelor de şist din România de către firma americană Chevron. Acest site realizează frecvent analize, comentarii, sinteze şi documentare despre evenimente internaţionale recente, care sunt semnate de nume de rezonanţă din presa franceză sau cea nord-americană. În cele ce urmează redăm foarte interesantul articol consacrat problemelor complexe privind Roşia Montană şi exploatarea gazelor de şist din zona Bârladului.

Contrar unor idei preconcepute, România nu este lipsită de bogăţii. Dar nu este ea cea care profită cel mai mult de ele. La Vest este aurul dorit de canadieni. La Est, gazele de şist promise americanilor. Iar la mijloc, manifestaţiile românilor. Autorizând companiile străine să exploateze subsolul său în speranţa că va obţine beneficii, Guvernul nu a făcut decât să provoace explozia mâniei concetăţenilor. Azi, el trebuie să facă paşi înapoi. Să luăm ca exemplu locuitorii din Roşia Montană, care, dacă ar săpa sub casele lor, ar fi cei mai bogaţi din România. Sub acest sat din Transilvania se află cel mai mare zăcământ de aur (300 de tone) şi de argint (1.600 tone) din Europa. Pe ele încearcă să le exploateze din 1995 o societate canadiană, Gabriel Resources. Proiectul prevede o exploatare intensivă sub cerul liber timp de 16 ani prin recurgerea la mari cantităţi de cianură. Este o metodă controversată, interzisă în unele ţări din Europa. De-a lungul anilor, dosarul a cunoscut puţine progrese concrete. Solicitat, în 2011, să dea avizul, Ministerul român al Mediului n-a dat încă răspuns, în timp ce mobilizarea împotriva proiectului se manifesta la nivel local.

Cine va profita?

Dar, iată, Bucureştiul are nevoie de fonduri pentru a-şi umple casele de bani golite de criză. Aceasta întrucât România trăieşte de trei ani sub perfuzia FMI. Efectele economice aşteptate pentru această ţară l-au determinat pe premierul Victor Ponta – care, acum câteva luni, era împotriva proiectului – să pună acest dosar pe primul plan. Guvernul a făcut un proiect de lege ce declara mina „de utilitate publică şi de interes excepţional”. Acest statut ar autoriza compania minieră ca, în numele statului român, să exproprieze localnicii care refuză să părăsească situl. Măsuri excepţionale la înălţimea mizei? Valoarea Roşiei Montane a crescut în acelaşi ritm ca şi cursul aurului: 10.000 euro kilogramul în 2005, peste 31.000 de euro, azi. La ora actuală, zăcământul este estimat la 10 miliarde de euro. „Ce ţară care ar dispune de o asemenea bogăţie nu ar căuta soluţii pentru a profita?”, s-a întrebat preşedintele român Traian Băsescu în 2011, atunci când aurul a atins un vârf istoric. Victor Ponta, devenit prim-ministru, ţine aproape acelaşi discurs. „În calitate de deputat, nu pot fi decât contra (proiectului-n.n.), dar ca premier nu pot fi decât pentru, căci trebuie să atrag noi investiţii în România”. S-a ivit o problemă – statul român este minoritar în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania desemnată să exploateze filonul. Profiturile vor merge îndeosebi la societatea canadiană Gabriel Resources, acţionară cu 75%. Site-ul român de investigaţii Rise Project a publicat, la 31 august, contractul ce leagă statul român de RMGC. El rămăsese secret toţi aceşti ani, în pofida promisiunilor repetate ale premierului de a-l publica. Potrivit acestui document, RMGC, care posedă drepturile de exploatare, achita o redevenţă de 6% din producţie statului român. Pentru manifestanţi, Guvernul a vândut pur şi simplu ţara. În satul Roşia Montană reacţiile sunt împărţite. Sunt cei care rezistă încă, precum Ani şi Andrei, tânăr cuplu care refuză să-şi vândă locuinţa canadienilor. Sunt apoi cei ce s-au resemnat: cu 75% şomaj în regiune, „toate persoanele sănătoase la cap sunt pentru mină”, mărturiseşte Cătălin. Trebuie spus că lobbyul făcut de RMGC nu le lasă altă opţiune. În cantina oraşului finanţată de RMGC, purtătorul de cuvânt al canadienilor, Cătălin Hosu, promite că „mina va crea 3.600 de posturi directe şi indirecte în timpul celor 16 ani de exploatare”. Compania foloseşte deja 500 de locuitori, din care 22 s-au închis într-o galerie minieră la anunţul stopării proiectului. În decembrie, populaţia locală a aprobat prin referendum deschiderea minei, cu 78%. Consultarea, boicotată de opozanţi, a fost anulată din cauza participării insuficiente la vot. De-a lungul anilor, majoritatea celor 2.000 de locuitori şi-au vândut casele şi au plecat.

12.000 tone de cianură pe an

„Preţul ce trebuie plătit pentru a crea câteva locuri de muncă este prea ridicat”, apreciază Sorin Juca, unul dintre cei mai îndârjiţi opozanţi. Salariat la o mină de stat până la închiderea acesteia, în 2006, el a creat fundaţia culturală Roşia Montană pentru a apăra patrimoniul ameninţat. „Preţul de plătit” sunt cele 900 de familii expropriate, 4 munţi decapitaţi, 7 biserici distruse, 7 cimitire mutate, galerii romane clasate în patrimoniul naţional – avariate şi mai ales 250 de milioane de tone de deşeuri de cianuri stocate într-un bazin apărat de un baraj, în amonte de Roşia Montană. Acest pericol este cel care a provocat mobilizarea la Bucureşti. „Noi nu vrem cianură, noi nu vrem dictatură!”, au scandat zilnic, în primele zece zile din septembrie, manifestanţii la Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, dar şi la Paris, Londra şi Bruxelles. Cei ce sunt împotrivă nu sunt neliniştiţi fără motiv: în anul 2000, la Baia Mare (nord-vestul României), avarierea unui baraj similar a dus la deversarea a 100.000 de tone de cianură în Dunăre, provocând moartea a 100 de tone de peşte şi otrăvirea apei a 2,5 milioane de unguri. Ulterior, Uniunea Europeană a înăsprit legislaţia sa în cazul cianurii. Circa 1.000 de tone de cianură sunt utilizate în fiecare an în minele de aur ale Europei, îndeosebi în Suedia. În România, Gold Corporation vrea să folosească de 12 ori mai mult. În faţa presiunii populare, premierul a făcut pasul înapoi la jumătatea lunii septembrie, retrăgând susţinerea proiectului său şi dând asigurări că va fi respins de Parlament. Deşi proiectul nu va fi abandonat definitiv, este o victorie pentru opozanţi. Şi un dublu insucces pentru Victor Ponta, care, forţat să-şi schimbe opinia, şi-a pierdut încrederea populaţiei şi credibilitatea sa pe lângă Gabriel Resources. Investitorul canadian ameninţă cu urmărirea statului român „pentru violarea multiplelor tratate internaţionale de investiţii” dacă proiectul este definitiv abandonat. Presa vorbeşte despre 4 miliarde dolari (3 miliarde de euro) de daune şi interese. În seara de 9 septembrie, ziua reculului Guvernului român, o acţiune de la Gabriel Resources a pierdut jumătate din valoarea sa la Bursa din Toronto. O depreciere care nu a fost pe gustul acţionarilor săi, printre care cei ai fondurilor speculative, precum cel al lui John Paulson, care s-a îmbogăţit speculând asupra falimentului Greciei. Opozanţii proiectului au primit favorabil pasul înapoi al Guvernului român, dar intenţionează să-şi continue mobilizarea până la respingerea proiectului de lege de către Parlament şi promit să revină în fiecare zi până când cianura va fi interzisă în industria minieră în România, iar site-ul Roşia Montană clasat patrimoniu al UNESCO. Manifestanţii împotriva minei de aur fac astfel legătura cu cei împotriva gazelor de şist. La Bârlad, în nord-estul ţării, protestele s-au înmulţit după ce premierul a autorizat în vară campania americană Chevron să exploreze gazele de şist din regiune. Potrivit Agenţiei Americane pentru Energie (EIA), subsolul românesc ar avea circa 1.444 miliarde de metri cubi de gaz de şist, al treilea zăcământ european după cel din Polonia şi Franţa. Dacă prognoza privind zăcământul se confirmă, Chevron prevede extragerea lui prin fracţiune hidraulică din 2017. Este o tehnică controversată, plasată de Franţa sub moratoriu, dat fiind că ea ar polua pânzele freatice, ar fragiliza solul, adică ar favoriza cutremurele de pământ. Dar, în contrapartidă pentru fracturarea solului său, regiunea Bârlad s-a văzut cu promisiunea a milioane de dolari de investiţii în infrastructuri locale, cât şi în dezvoltarea zonei.

Roşia Montană, Bârlad: aceeaşi luptă

În timpul campaniei sale electorale, premierul spunea mereu că refuză ca o întreprindere străină să exploreze gazul de şist românesc. Asta se petrecea înainte de a fi numit premier şi de a-şi schimba poziţia, deschizâd porţile investiţiilor străine în aceşti termeni: „Vreau ca noi să fim o ţară ce înţelege care-i sunt interesele”. Ca şi în cazul Roşia Montană, profitul pe care l-ar putea avea locuitorii din Bârlad, un oraş dezindustrializat şi sărăcit, de 60.000 de locuitori, rămâne necunoscut, căci contractul dintre stat şi Chevron este secret. Şi tot ca la Roşia Montană, nemulţumirea depăşeşte mult cercurile ecologiste. Românii se îndreaptă astfel împotriva manierei de guvernare, corupţiei şi a reversurilor democraţiei. Ei vor să apere mediul înconjurător, dar, de asemenea, să împiedice faptul ca ţara lor să vândă la solduri subsolul său. Este o renaştere democratică inedită în România de după 1989.

Despre autoarea acestui text, Marianne Rigaux, slate.fr precizează că este o „jurnalistă românofonă”, care, între altele, a realizat un web documentar asupra stigmatizării românilor în Franţa. Ea semnează frecvent în slate.fr.

 

Sursa: cotidianul.ro

Un clip despre Roşia Montana care te lasă fără cuvinte…

Septembrie 27, 2013 Lasă un comentariu

Roşia Montană: miza de conştiinţă a unei generaţii, puterea de a ne privi în ochi

Septembrie 25, 2013 Lasă un comentariu

529143_736133473080490_1237669742_n

 

Argumentele clasice:
1. Patrimoniu. Rosia Montana este ca Voronetul, ca bisericile de lemn din Maramures sau ca Delta Dunarii. Locatii exceptionale, confirmate de UNESCO, prin care Romania contribuie la marea cultura a lumii. Elemente exceptionale de patrimoniu, adica ceea ce am primit de la parintii nostri si avem datoria sa transmitem copiilor nostri.
2. Mediu. Un lac de cianuri si metale grele cu suprafata cat Sibiul, cu fundul nebetonat deci permeabil, sprijinit de un baraj de 185 de metri, constructie similara cu cele care au produs in lume mari dezastre de mediu. O lista aici http://silviacolfescu.blogspot.ro/2013/08/lista-accidentelor-cu-cianuri-la-minele.html
3. Economic. Romania va castiga 1 miliard de euro. Adica cat au platit pe panselute primarii din Bucuresti in 6 ani. Sau 10% din fondurile europene pe care nu vom fi fost in stare sa le atragem in 2007-2013.
4. Social. 600 de locuri de munca pentru 16 ani si nicio perspectiva la finalul acestei perioade. Supralicitarea acestor locuri de munca este o gluma. In comparatie, o stire banala de acum o luna: Draxlmaier mareste de la 5000 la 6000 numarul de angajati la firma din Satu Mare.

Miza Rosiei Montane depaseste aceste planuri foarte grave.

Vorbim de modul in care se configureaza relatia intre societate si clasa politica pentru ani buni de acum inainte. Un privat a venit in Romania si a cumparat oameni politici, institutii, presa, tot. Nu si justitia, respect pentru instantele care au respins proiectul, in special cele din Cluj. Si pentru ca privatul nu poate sa produca un proiect legal, vrea o lege prin care el sa nu mai respecte legile din Romania, iar clasa politica se pregateste sa i-o dea. E vorba de un atac la statul de drept si la suveranitatea nationala.

Mai mult decat atat, vorbim de niste tarani din Rosia Montana care, de 15 ani, si-au pus in paranteza viata personala pentru a-si apara pamanturile, bisericile si cimitirele. Au devenit, fara voia lor, simbolul luptei pentru statul de drept in Romania. Lupta nu mai este a lor, este lupta de constiinta a unei generatii. Daca vom pierde, refuz sa imaginez aceasta perspectiva, ne vom duce in continuare la serviciu, ne vom face in continuare vacantele in Grecia sau in Vama Veche, vom protesta poate pentru o noua lege a salarizarii. Dar ne vom mai putea privi unul pe celalalt in ochi?

 

Sursa: voxpublica.realitatea.net

DECLARAŢIE: Prin prezenta, eu, miner angajat al RMGC, declar pe proprie răspundere…

Septembrie 16, 2013 3 comentarii

 

Prin prezenta, eu, miner angajat al RMGC, declar pe proprie răspundere şi în deplină cunoştinţă de cauză că doresc ca Parlamentul României să aprobe exploatarea aurului cu cianuri la Roşia Montana!

Declar pe proprie răspundere că am luat la cunoştinţă şi am fost pe deplin informat asupra faptului că proiectul RMGC, la care sunt angajat, presupune că:

1. Sunt de acord cu distrugerea aproape integrală a localităţii în care m-am născut (sau zic că m-am născut) şi despre care vorbesc cu atâta emoţie în faţa televiziunilor.

Casele bătrâneşti deja demolate şi cele care urmează a fi distruse nu au absolut nici o relevanţă pentru mine. Declar, de asemenea, că nu mă interesează nici problemele celorlalţi locuitori ai Roşiei Montana, care doresc să-şi apere de la expropriere şi demolare, casele moştenite sau agonisite, considerând fără nici o reţinere că interesul meu pentru minerit este mult mai important.

2. Sunt de acord cu distrugerea aproape integrală a tot ceea ce defineşte din punct de vedere arheologic şi arhitectural, localitatea şi regiunea: minele săpate în peste 2000 de ani şi biserici de secolul 18.

Declar că nu mi se pare relevant faptul că acestea au fost săpate chiar de către părinţii, bunicii şi strămoşii mei, cu care mă mândresc atunci când spun că sunt miner din tată-n fiu, nici că ele au fost făcute cu costul unor cantităţi mult mai mari de aur şi de argint decât cele care vor fi exploatate de către RMGC. De asemenea, consider ca inutilă includerea Roşiei Montana pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deşi acest lucru ar fi foarte posibil.

3. Sunt de acord cu distrugerea peisajului şi modificarea iremediabilă a acestuia, inclusiv a acelor porţiuni declarate monumente ale naturii.

4. Sunt de acord cu construirea unui baraj imens care să susţină cel mai mare lac de cianuri din România.

Declar că mi se pare irelevant faptul că întreţinerea unui baraj de o asemenea anvergură va costa Statul Român – inclusiv pe copiii mei pentru care susţin că muncesc astăzi la RMGC – mult mai mulţi bani decât cei promişi de către RMGC sub formă de investiţie, redevenţe şi procente Statului Român.

5. Sunt de acord cu semnarea de contracte frauduloase, ilegale, între RMGC şi Statul Român, reprezentat prin guvernele care au fost la putere în ultimii 15 ani, acte făcute împotriva interesului naţional.

Declar că este absolut irelevant că între compania pentru care lucrez şi Statul Român au fost semnate astfel de acte, cu clauze ascunse sau secrete şi nu consider că procesele pierdute în instanţă de către RMGC au vreo semnificaţie. De asemenea, cred că – deşi am fost informat că sunt contracte făcute împotriva interesului naţional, – proiectul RMGC este unul de interes naţional special.

6. Sunt de acord cu faptul că vor fi produse mult mai puţine locuri de muncă decât cele promise în campaniile intense pe diferite posturi de televiziune şi că durata contractelor va fi de maximum zece ani!

Nu consider relevant ce se va întâmpla cu mine după aceea, tot aşa cum nu mi se pare obligatoriu să explic ce am făcut în cei 14 ani, de când RMGC încearcă să exploateze aurul.

7. Sunt de acord cu manipularea informaţiilor, dezinformarea, furtul de imagine şi de identitate operate de către RMGC!

Cred că este pe deplin justificat ca RMGC să îşi promoveze imaginea exact pe fotografiile în care apar protestatarii adunaţi împotriva proiectului RMGC, cred că este perfect normal ca RMGC să creeze o pagină pe facebook în care să folosească fără accept sigla Salvaţi Roşia Montană şi cred că posturile de televiziune, cum ar fi B1 TV, pot furniza imagini cu oameni care renovează clădiri vechi, spunând că acelea sunt acţiuni de prezervare şi renovare derulate de RMGC, cu toate că imaginile respective prezintă voluntari Salvaţi Roşia Montana, intervenind asupra unor imobile care sunt condamnate de proiectul RMGC la distrugere.

8. Sunt de acord ca actualul guvern şi actualul parlament să propună şi să accepte o lege care încalcă mai multe legi şi câteva articole din constituţie. Cred fără şovăire că dreptul meu de a fi angajat al RMGC este mai presus de lege.

9. Sunt de acord cu faptul că deşi cei care au ieşit în pieţe şi pe străzile ţării şi nu numai, nu sunt vinovaţi în vreun fel pentru contractele şi clauzele frauduloase şi dezastruoase semnate de către Statul Român cu RMGC, ei trebuie şi pot fi învinovăţiţi ca atare.

Cred că dreptul meu de a fi angajat al RMGC este mai important decât dreptul lor de a avea opinie, de a o afirma şi de a cere lămuriri sau respectarea legii.

10. Sunt de acord ca jandarmeria să intervină cât mai repede, mai abuziv şi mai în forţă asupra protestatarilor, folosindu-se orice formă de manipulare şi de dezinformare pentru ca aceştia din urmă să fie percepuţi ca anarhişti, agenţi ai altor ţări sau ai unor puteri obscure, numai şi numai pentru a putea fi justificată intervenţia violentă a jandarmeriei.

Mă declar pe deplin de acord cu domnii Răzvan Theodorescu, Adrian Năstase şi Ion Iliescu, care afirmă că protestatarii sunt periculoşi şi cred că dânşii au fost şi sunt cei mai buni politicieni din România ultimelor decenii.

Prin declaraţia de faţă, declar că subscriu la toate cele 10 puncte de mai sus şi că, pe baza lor, pretind fără nici o reţinere toată simpatia şi înţelegerea din partea populaţiei ţării.

Data: ………………………………………………………

Semnătura…………………………………………………

Sursa: financiarul.ro

„Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defrişare, 5. coabitare”

Septembrie 9, 2013 1 comentariu
„>"Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defrişare, 5. coabitare"

Protestele faţă de proiectul de la Roşia Montană continuă şi luni seară, deşi liderii USL au transmis că proiectul va fi respins. Câteva sute de oameni au venit din nou în Piaţa Universităţii. Numărul acestora a scăzut simţitor faţă de noaptea trecută, însă aceştia nu se lasă descurajaţi.

Manifestanţii scandează, printre altele, „Uniţi, salvăm Roşia Montană!” şi au pancarte şi bannere cu mesaje ce vizează şi exploatarea gazelor de şist, pe care nu o doresc.

Câteva dintre mesajele lor: „Nu ne lăsăm amăgiţi. Respingerea legii este doar punctul 1”, „Stop hoţiei!”, „Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defrişare, 5. coabitare”, „România, spune nu fracturării hidraulice”, „Nu vreau să spun copilului meu că cea mai mare resursă naturală a României este prostia, urmată de indiferenţă”.

Câţiva protestatari au pancarte cu poza Regelui Mihai. Un manifestant a declarat pentru HotNews.ro că salută poziţia Casei Regale, care a spus că zona Roşia Montană ar trebui prezervată. Conform sursei citate, un alt protestatar a spus la microfon că „tovarăşul Iliescu ar fi în stare să cheme minerii de la Roşia Montană”.

Pe pagina de Facebook „UNIŢI SALVĂM”, se menţionează că protestele în stradă faţă de proiectul de la Roşia Montană vor continua până în momentul în care:

– Parlamentul, prin Senat și Camera Deputaților, va vota respingerea proiectului de lege;
– Guvernul va respinge în procedură de urgență prin hotărâre de guvern acordul de mediu;
– Roșia Montană va fi inclusă pe lista tentativa a României pentru UNESCO;
– Cianura va fi interzisă prin lege în activitățile miniere din România;
– Cei patru iniţiatori ai acestui proiect de lege: ministrul marilor proiecte (Dan Şova), cel al mediului (Rovana Plumb), cel al culturii (Daniel Barbu) şi directorul ANRM (Gheorghe Duţu) vor fi demiși.

Asociaţia Alburnus Maior, care se opune proiectului, afirmă într-un comunicat transmis luni că mesaje de solidaritate au venit din toată lumea, din China până în Canada şi de la Gura Portiţei până la Bruxelles. Peste 15.000 de oameni la Bucureşti şi peste 10.000 de oameni la Cluj au cerut în stradă respingerea de către parlamentari a legii speciale de distrugere a Roşiei Montane, interzicerea cianurii şi includerea localităţii pe lista tentativă a României pentru UNESCO.

„Presa internaţională a acoperit pe larg subiectul mobilizării de , numind evenimentele ‘toamna românească’, apreciind caracterul paşnic al manifestărilor ce se înscriu alături de primăvara arabă şi vara turcească în lista protestelor importante ale lumii. Observăm cu regret, însă, cum o mare parte a presei româneşti continuă politica favorabilă companiei miniere de a ignora sau trata minimal protestele, transmiţând doar mesajele agreate de aceasta. Schema de comunicare este pusă în practică şi de posturile naţionale de televiziune ce preferă să transmită publicitatea companiei în timp ce la porţile instituţiei mii de oameni scandau vineri seara “presa română, plină de minciună”.

La protestele de din Cluj-Napoca au participat alături de miile de oameni şi localnici din Roşia Montană ce au transmis atât celor prezenţi, cât şi autorităţilor, dorinţa lor fermă de a-şi apăra dreptul la proprietate şi convingerea ca nimeni nu va reuşi, nici măcar cu forţa, să îi scoată din casele lor. Eugen David, preşedintele Alburnus Maior a atras atenţia manifestanţilor că foarte puţin din ce văd la televizor reflectă realitatea şi că nici o instituţie media nu a răspuns cerinţei Alburnus Maior de a avea o dezbatere cu reprezentanţi ai autorităţilor. Televiziunile, multe dintre ele aflate sub contract de publicitate cu compania minieră, insistă ca dezbaterile să aibă ca invitaţi angajaţi ai companiei sau organizaţii satelit ale acesteia, alături de opozanţi ai proiectului minier. Au fost şi cazuri în care, la acest tip de emisiuni, au fost prezentaţi drept opozanţi ai proiectului minier persoane chiar şi din mediul politic ce nu sunt suficient de bine informate asupra subiectului şi care nu transmit punctul de vedere al campaniei.

Dorinţa localnicilor din Roşia Montană ce se opun proiectului minier şi doresc dezvoltarea durabilă a localităţii este ca dezbaterile ce au loc pe tema Roşiei Montane să îi aibă ca invitaţi pe cei abilitaţi să transmită mesajul campaniei Salvaţi Roşia Montană, alături de reprezentanţi ai statului, actori cu rol de decizie în avizarea legii şi proiectului minier. Totodată, Eugen David a transmis tuturor celor ce vor să sprijine campania să nu cadă în capcana de comunicare a presei aservite intereselor companiei şi să nu participe la emisiuni pe tema Roşiei Montane alături de reprezentanţi ai companiei. Sunt mai multe autorităţi ce trebuie să răspundă în faţa cetăţenilor începând cu ministrul mediului şi terminând cu cel al marilor proiecte. Rovana Plumb trebuie să răspundă dezinformărilor sale conform cărora proiectul de minerit ar fi unul nou şi de data aceasta bun, deşi nu a fost schimbat nimic notabil la standardele de mediu. În continuare nici una din observaţiile depuse de specialişti în cadrul dezbaterilor publice de acum şase ani nu a primit un răspuns documentat şi nu a generat nici o modificare la nivelul proiectului. Ministrul Dan şova trebuie să răspundă cum poate fi de utilitate naţională o creştere nesemnificativă a participaţiei statului la un proiect ce foloseşte 240.000 de tone de cianură şi pentru care statul îşi cedează suveranitatea unei companii private străine.

Pagina de Facebook Rosia Montana in UNESCO World Heritage, alături de multiple altele din mediile de socializare, anunţă o nouă mobilizare generală pentru data de 15 septembrie. Preşedintele Alburnus Maior, Eugen David alături de numeroşi localnici ce doresc să îşi continue viaţa în Roşia Montană şi-au anunţat prezenţa la manifestările din Bucureşti de duminica viitoare. “Toţi cei ce sunt în stradă şi cer salvarea Roşiei Montane sunt cetăţeni de onoare ai localităţii noastre. Roşia Montană este inima României”, a declarat la Cluj-Napoca Eugen David, preşedintele asociaţiei Alburnus Maior.

Asociaţia Alburnus Maior cere respingerea printr-un vot deschis a legii speciale de distrugere a Roşiei Montane de către parlamentari şi invită toţi cetăţenii români să îşi contacteze reprezentanţii din Parlament pentru a le cere respingerea proiectului legislativ. Legea a ajuns deja la Senat din data de 3 septembrie 2013 pentru dezbatere şi are numărul de înregistrare B560. Legea încalcă prevederi ale constituţiei, drepturile omului, principiul separării puterilor în stat şi suveranitatea justiţiei.

Protestele în stradă vor continua până în momentul în care:

– Parlamentul, prin Senat şi Camera Deputaţilor, va vota respingerea proiectului de lege;
– Guvernul va respinge în procedură de urgenţă prin hotărâre de guvern acordul de mediu;
– Roşia Montană va fi inclusă pe lista tentativa a României pentru UNESCO;
– Cianura va fi interzisă prin lege în activităţile miniere din România;
– Cei patru iniţiatori ai acestui proiect de lege: ministrul marilor proiecte (Dan Şova), cel al mediului (Rovana Plumb), cel al culturii (Daniel Barbu) şi directorul ANRM (Gheorghe Duţu) vor fi demişi”, se mai spune în comunicatul asociaţiei.

Sursa: cotidianul.ro

%d blogeri au apreciat asta: