Archive

Posts Tagged ‘criza’

Criza de la Samsung a scos la lumină problemele ‘chaebol’-urilor sud-coreene

Octombrie 12, 2016 2 comentarii

Scandalul smartphone-urilor Samsung care explodează a scos la lumină cultura antreprenorială a ‘chaebol’-urilor sudcoreene, adevărate imperii controlate de o singură familie, ale căror guvernanţă opacă şi structuri rigide nu sunt cele mai optime pentru a face faţă crizelor, informează AFP.

Conglomerate uriaşe precum Samsung şi Hyundai au fost mult timp considerate motoarele creşterii economice spectaculoase înregistrate de Coreea de Sud. Dintr-o ţară devastată de război, în câteva decenii Coreea de Sud a devenit a patra mare economie a Asiei.

Într-un ‘chaebol’ ordinele vin de la vârf, de la familia fondatoare şi cadrele de conducere, şi sunt executate fără discuţii. Familia Lee controlează vastul conglomerat Samsung Group printr-o structură complexă de participaţii încrucişate, chiar dacă în mod direct nu posedă decât aproximativ 5% din acţiuni.

Samsung a fost perceput multă vreme drept tipul ideal de eficacitate pragmatică: un preşedinte înconjurat de o mână de cadre de elită care concep un plan de dezvoltare global ce este pus meticulos în aplicare de toate diviziile. Sub conducerea patriarhului familiei, Lee Kun-Hee, numit preşedinte al Samsung din 2014, această strategie a fost încoronată de succes. Dintr-un obscur producător de electronice, în 15 – 20 de ani Samsung a devenit un gigant mondial. Însă, pe măsură ce firma a devenit mai mare, iar afacerile sale au devenit mai complexe şi internaţionale, sistemul centralizat de luare a deciziilor a devenit un handicap, consideră unii analişti.

Kim Sang-Jo, directorul asociaţiei Solidaritate pentru reforme economice, susţine că o „clică” de directori reuniţi în cadrul unui „birou pentru strategia viitoare” aSamsung se bucură de o autoritate practic incontestabilă cu privire la direcţia strategică a grupului.

„Indiferent care ar fi decizia luată de acest birou, inginerii şi cadrele de la nivelele inferioare trebuie să o aplice fără comentarii, chiar dacă nu cred că este posibil din punct de vedere uman sau nu este raţională”, a explicat Kim Sang-Jo.

Potrivit acestuia, unul dintre cauzele eşecului Galaxy Note 7 este insistenţa conducerii companiei pentru ca Samsung să lanseze noul telefon înainte ca grupul american Apple să dezvăluie o nouă versiune de iPhone.

Urmarea este că bateriile telefonului Galaxy Note 7 au luat foc, iar Samsung a fost nevoit să anunţe la începutul lunii septembrie retragerea de pe piaţă a 2,5 milioane de Galaxy Note 7 şi înlocuirea lor cu unele noi. Ulterior, însă, şi dispozitivele de înlocuire au luat foc, astfel că marţi grupul sud-coreean a fost nevoit să anunţe oprirea definitivă a producţiei de telefoane Galaxy Note 7.

„Nu există nicio modalitate prin care inginerii să poată spune directorilor că au nevoie de mai mult timp pentru a testa bateriile şi ulterior pentru a pregăti noile baterii”, a spus Kim Sang-Jo.

‘Chaebol’-urile sud-coreene nu sunt obişnuite să acţioneze sub ochii opiniei publice sau chiar al acţionarilor, o dovadă în acest sens fiind ceea ce s-a întâmplat în 2015, după scandalul cu fondul american Elliott Management care a dorit să blocheze fuziunea a două filiale Samsung. Această stare de fapt se explică parţial şi prin poziţia dominantă a acestor conglomerate în economia Coreei de Sud, în condiţiile în care Samsung este responsabil singur pentru 17% din PIB, ceea ce tinde să intimideze organismele de reglementare.

Sursa :capital.ro

Etichete:,

FMI ne-a mâncat 2 mld. euro din rezerva valutară

Iunie 3, 2014 3 comentarii

Banii împrumutați de România de la Fondul Monetar Internațional (FMI) în anii de criză gravă ne-au ajutat să ne păstrăm echilibrul financiar pe moment, însă riscă să ne dezechilibreze acum.

Mugur Isărescu
Am fost loviți ieri de vestea scăderii rezervelor valutare ale Băncii Naţionale a României până la nivelul minim din ultimii patru ani, de 30,68 miliarde euro. În luna mai, rezervele valutare s-au redus cu 1,76 miliarde euro, în principal din cauza rambursărilor unor tranşe din împrumutul de la Fond şi din cauza plăţii unor obligaţiuni în euro ajunse la scadenţă.

 

În total, de la începutul anului și până la finele lunii mai, România a achitat Fondului Monetar din împrumutul contractat în 2009 suma de 2,23 miliarde DST (Drepturi Speciale de Tragere, moneda FMI), sumă echivalentă cu 1,97 miliarde euro. O parte din acești bani au fost plătiți din bugetul de stat, fiind utilizați, în 2009, de Ministerul de Finanțe. Astfel, BNR a rambursat, din această sumă, partea sa de 1,6 miliarde euro, conform scadențarului rambursării împrumutului de la FMI.

 

Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, declara, pe data de 6 mai, că România va achita aproape integral, până la finele acestui an, împrumutul pe care l-a contractat de la FMI în 2009. Potrivit acestuia, o mare parte din acest credit a fost plătit deja fără efecte și „lacrimi”, urmând ca, în 2015, să rămână de rambursat în jur de un miliard de dolari, „un mizilic”.

 

„Această țară a rambursat, fără ca vreunul dintre dumneavoastră se se fi simțit cum s-a simțit generația mea în anii ’80, aproape în întregime împrumutul de la FMI. Ieri (5 mai – n.r.) s-a făcut o plată mare de 700 de milioane de euro”, a spus șeful băncii centrale, amintind de scepticismul celor care susțineau, în 2009, că România nu va putea plăti împrumutul de la FMI. Sursa :.money.ro

Etichete:, , ,

Criză, criză, dar pentru cine? Germania A ECONOMISIT zeci de miliarde de euro de-a lungul crizei EURO

 

De-a lungul întregii crize economice, liderii nord-europeni au declarat în repetate rânduri că nu vor permite ca banii de la contribuabili să finanţeze alte state.

Cu toate acestea, după trei ani şi jumătate de criză, timp în care au fost implementate pachete de salvare în valoare cumulată de peste 400 de miliarde de euro, contribuabilii nord-europeni nu au pierdut niciun cent.

Mai mult, Guvernele din Germania, Finlanda, Austria, Olanda şi Franta au economisit zeci de miliarde de euro datorită scăderii puternice a propriilor costuri de împrumut.

Totuşi, profitul de pe urma crizei nu a împiedicat să se instaleze în rândul votanţilor IMAGINEA de cetăţeni ai Europei de Nord care lucrează din greu şi îşi pun banii în joc pentru a salva Europa de Sud. 

„Ca o consecinţă involuntară a crizei, Finlanda a beneficiat enorm”, a spus Martti Salmi, secretar din cadrul Ministerului finlandez de Finante însărcinat cu relaţia cu Uniunea Europeană

„Până acum nu am pierdut niciun cent”, a mai spus Martti Salmi.

Potrivit unui studiu al companiei germane de asigurari Allianz, Berlinul a economisit 10,2 miliarde de euro în perioada 2010-2012, în contextul în care randamentul obligatiunilor cu scadenţa la zece ani a scazut de la 3,39% la 1,18%.

Un alt studiu, realizat de Jens Boysen-Hogrefe de la institutul economic IfW, arată că economiile federale s-au ridicat la 8,6 miliarde de euro în 2011 şi la 9,6 miliarde de euro în 2012.

 

Sursa: antena3.ro

Schimbarea economiei României în ultimii zece ani. Ce modificări a adus criza şi ce va urma?

Aprilie 20, 2013 Lasă un comentariu

PONDEREA AGRICULTURII ÎN PIB S-A ÎNJUMĂTĂŢIT ÎN ZECE ANI, INDUSTRIA A AJUNS LA 28%, IAR SERVICIILE NU TREC DE 50%

blog

În anii următori, unii analişti cred că vom asista la consolidarea ponderii industriei în PIB în jurul nivelului de 28%, la o scădere a ponderii agriculturii spre 3-4% din PIB şi la o creştere a activităţilor din servicii peste 50% din PIB. 

  • Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008. Dar industria nu poate să tragă singură economia, potenţialul ei find limitat având în vedere ponderea de 28% din PIB
  • Serviciile, care au cea mai mare pondere în PIB, de aproximativ 50%, şi-au redus contribuţia la PIB în anii de criză, odată cu contracţia cererii interne, după ce în intervalul 2003-2008 au fost în ascensiune
  • Ponderea construcţiilor în PIB a crescut puternic în anii premergători crizei, însă acest sector a fost lovit de recesiune, contribuţia la creşterea economică fiind în declin în ultimii ani, până la 8,6%
  • Agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, ajungând în 2012 la 5,3%, la jumătate faţă de 2003, însă România a rămas printre ţările UE cu cea mai mare pondere a agriculturii, în timp ce valoarea adaugată brută dată de agricultură/per angajat este mică faţă de alte economii din UE.

 

Evoluţia structurii economiei româneşti din ultimii zece ani indică o economie emergentă ce a trecut printr-o fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub media UE, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată mare, ceea ce este benefic şi con­tri­buie la îndeplinirea criteriilor de con­ver­genţă reală spre zona euro, spun analiştii.

Pentru anii următori analiştii antici­pează consolidarea ponderii industriei în PIB în jurul nivelului de 28%, scăderea pon­derii agriculturii spre 3-4% din PIB şi creşterea activităţilor din servicii peste pragul de 50% din PIB.

În anii care au precedat criza, creşterea eco­nomică s-a bazat preponderent pe con­sum realizat pe datorie, iar ponderea ser­viciilor şi construcţiilor în PIB a urcat, în timp ce contribuţia industriei şi agriculturii a fost în declin.

Serviciile şi construcţiile au fost cele mai lovite de recesiune. Criza a adus de­cli­nul puterii de cumpărare prin scăderea sala­riilor, prin inflaţie, prin de­pre­cierea leu­lui şi scăderea creditării, iar cererea internă s-a contractat sem­nificativ, după cum au re­marcat analiştii.

Agricultura şi-a redus continuu pon­de­rea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012.

Pe de altă parte, în ultimii cinci ani industria şi-a majorat contribuţia la creş­terea economică prin intermediul expor­turilor, care au reuşit să contracareze scăde­rea cererii interne. Industria a ajuns anul tre­cut la 28,4% din PIB, creşterea ponderii nefi­ind surprinzătoare având în vedere per­formanţa bună a acestui sector pe parcursul crizei, susţinută de cererea externă.

Ponderea mare a industriei reflectă şi existenţa forţei de muncă ieftine şi calificate ce a atras unele relocări de producţie din ţări mai dezvoltate.

„Evoluţia structurii Produsului Intern Brut al României din ultimii ani indică o economie emergentă ce a trecut printr-o fa­ză de supraîncălzire şi acum se reface, fiind susţinută de cererea externă“, spune Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank.

Serviciile financiar-imobiliare, comer­ţul, care au cea mai mare pondere în PIB, de aproape 50%, şi-au redus contribuţia în anii de criză, odată cu contracţia cererii interne.

Balonul speculativ din imobiliare şi explozia consumului (determinat de ma­jo­rările salariale şi creditarea excesivă) au fost „dezumflate“ de criză, efectele fiind vizibile la nivelul construcţiilor şi comerţului.

Schimbarea structurii economiei, din­spre ramurile cu valoare adăugată mică, pre­cum agricultura, spre ramuri cu valoare adă­ugată mare, cum ar fi serviciile, este un lucru benefic şi contribuie la îndeplinirea criteri­ilor de convergenţă reală spre zona euro, susţine Eugen Sinca, analist-şef la BCR.

„Ocuparea forţei de muncă este în con­tinuare excesivă în agricultură, aici re­gă­sin­du-se 29% din populaţia ocupată a Româ­niei, iar gândirea unor strategii co­eren­te din punct de vedere economic şi so­cial de migrare a forţei de muncă spre in­dustria alimentară, servicii de turism, depo­zitare şi transport al mărfurilor este o prio­ritate. Nu tre­buie uitat faptul că România are în con­tinuare deficit comercial pe seg­mentul pro­du­selor agricole procesate, de apro­ximativ 1,5 miliarde euro pe an, con­tra­­balansat nu­mai parţial de un excedent comercial pe seg­mentul produselor agricole nepre­lucrate, de 600 milioane de euro pe an.“

Creşterea investiţiilor private în in­dus­tria alimentară din zonele rurale devine ast­fel o prioritate majoră, alături de îmbu­nătă­ţi­rea absorbţiei fondurilor europene pentru agricultură, consideră Sinca.

Dacă analizăm doar structura valorii adău­gate brute (PIB fără impozitele nete pe produs), o importantă modificare se re­marcă în cazul agriculturii, care aproape că şi-a înjumătăţit pon­derea în va­loarea adaugată bru­tă, afirmă şi Flo­rentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank.

Dar, chiar şi aşa, Ro­mâ­nia a rămas printre ţă­rile din Uniunea Europeană cu cea mai ma­re pondere a agricul­turii. Şi, din păcate, valoa­rea adăugată brută dată de agricultură/per an­gajat este mică faţă de alte economii din UE.

În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, România este ţara cu una dintre cele mai mici pon­deri ale serviciilor în valoarea adăugată brută, mai spune Cozmâncă.

„Ponderea acestora s-a redus uşor în pe­rioa­da 2008-2011, perioadă ce a inclus şi anii de criză economică globală. Însă, în această perioadă s-au manifestat şi modificări de structură între principale sectoare ale ser­vi­ci­ilor, în special în detrimentul comerţului şi în fa­voarea activităţilor profesionale, ştiin­ţifice şi teh­nice, a activităţilor administrative şi a ser­viciilor suport.“

Atât consumul populaţiei, cât şi consumul administraţiilor publice au fost pe un trend descendent în anii de criză.

Şi investiţiile (formarea brută de capital fix) au fost în declin în perioada 2008-2012 după ce anterior înregistraseră un avans de apro­ximativ 10% ca pondere în PIB.

În ceea ce priveşte schimburile comerciale ex­terne, nu doar exporturile în valoare abso­lu­tă contează, ci şi exporturile nete, fiind im­por­tantă şi dinamica importurilor. Exportul net a avut o contribuţie negativă la PIB anul trecut, de -5,2%, însă în 2008 influenţa negativă era mult mai consistentă, de -13%.

Cine mişcă economia

Economia de piaţă este concepută ca un sistem extrem de dinamic, care este într-un continuu proces de restructurare determinat de schimbările tehnico-economice, sociale şi in­stituţionale. În ultimii douăzeci-treizeci de ani au avut loc modificări structurale în cazul mai multor economii, dinspre sectorul primar – agricultură şi minerit, către sectorul secundar – industrie şi, mai departe, către sectorul terţiar – servicii, după cum au scris economiştii.

Privind evoluţia economiei româneşti în ultimii 23 de ani, se constată că structura ei s-a modificat, influenţată de o serie de factori, pornind de la trecerea de la economia plani­ficată la economia de piaţă, intrarea în Uniu­nea Europeană – ce a necesitat modificări insti­tuţionale şi adoptarea treptată a legislaţiei europene şi a generat noi oportunităţi din punct de vedere comercial, pieţe impor­tante de desfacere, dar şi creş­terea competitivităţii, schim­bări la nivel social, trans­formări tehno­lo­gice, dar şi schimbări ale sistemului financiar la nivel global (inclu­zând criza financiară din perioada 2007-2008), aminteşte Cozmâncă

„Modificările structurale relevă ca­pa­cita­tea economiei de a răspunde noilor ce­rinţe ale pieţelor, noilor tendinţe şi oportunităţi. De aceea, fina­litatea acestor modificări este îmbunătăţirea rezultatelor. În con­trast, inca­pacitatea de a răspunde noilor pro­vocări pe ter­men lung duce la reducerea activităţii eco­no­mice, creşterea şomajului şi alte efecte nefa­vo­rabile pentru economie“, afirmă econo­mistul RBS Bank.

Cum a mers economia în 2012

Anul 2012 s-a „remarcat“ prin producţia agricolă slabă, criza politică internă, declinul investiţiilor străine şi slaba absorbţie a fon­durilor europene, care, suprapuse cu rece­siunea marilor economii europene, au afectat economia României.

Însă, economia României a rămas în 2012 în teritoriul pozitiv datorită influenţei favo­rabile a consumului intern, ajutată şi de majo­rarea salariilor din sectorul public, în timp ce exporturile nete au fost pe minus.

Economia zonei euro a intrat în 2012 oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrău­tăţirea semnificativă a cererii externe pentru exporturi.

Pentru 2013, gigantul american JP Morgan a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România de la 1,5% la 1,9%, în timp ce UBS, cea mai mare bancă elveţiană, a anunţat cea mai optimistă prognoză pentru creşterea economică, de 2,8%. Bancherii locali sunt mai pesimişti, majoritatea prognozelor indicând un plus al economiei de 0,5-1,6% în acest an. Iar prognoza oficială a autorităţilor române privind creşterea PIB în 2013 este de 1,6%.

 

Ce va susţine economia în anii viitori

Pe termen lung, vom asista la consolidarea ponderii industriei în PIB în jurul nivelului de 28%, la o scădere a ponderii agriculturii spre 3-4% din PIB şi la o creştere a activităţilor din servicii peste 50% din PIB, anticipează analistul-şef al BCR.

„Este important ca această creştere a activităţilor din servicii să fie concentrată în zona serviciilor care pot fi exportate, de tipul turismului, serviciilor inginereşti şi de consultanţă.“

 

În următorii ani, pe fondul încetinirii con­solidării fiscale şi al revenirii economiei din Europa, ar trebui să vedem o revenire la procesul de convergenţă care să susţină în principal o creştere a importanţei relative a sectorului serviciilor, sector a cărui pondere este de aproximativ 70% în Uniunea Europeană, apreciază şi Muscalu.

Lucrările de infrastructură, care ar trebui să se intensifice în anii următorii, şi dezvol­tarea de parteneriate public-private ar putea să aducă o creştere a contribuţiei sectorului construcţiilor.

Rămâne de văzut dacă, pe termen lung, vom înregistra o tendinţă de scădere a ponderii agriculturii şi o creştere a componentelor care aduc o valoare adăugată mai mare pe produs/serviciu.

După izbucnirea crizei s-au lansat o serie de discuţii legate de schimbarea modelului de creştere economică, având în vedere că supraîncălzirea economiei în anii care au pre­ce­dat criza s-a datorat în principal consumului excesiv, realizat pe datorie.

blogg

 

Una dintre concluzii a fost necesitatea reluării creşterii economice pe baze sănătoase, care să nu mai creeze dezechilibre externe. România rămâne dependentă de capitalurile străine pentru finanţarea economiei.

Stimularea consumului a rămas, totuşi, una dintre soluţiile vehiculate frecvent pentru sus­ţi­nerea creşterii economice, în condiţiile în care exporturile nu vor mai putea ajuta PIB-ul ca în anii trecuţi din cauza problemelor cu care se confruntă zona euro – principala piaţă de des­facere pentru produsele româneşti.

Importanţa revenirii consumului şi mai ales a încrederii cumpărătorilor este primul subiect adus în discuţie de numeroşi executivi români.

Însă, pe structura actuală a economiei ro­mâ­neşti, creşterea consumului ar majora im­porturile şi ar duce la deteriorarea defici­tului de cont curent, cum s-a întâmplat în anii de boom economic care au precedat criza.

România nu are cum să se dezvolte fără investiţii străine, fără fonduri europene, după cum au tot amintit autorităţile. Dar investiţiile străine ating minim după minim, în timp ce ab­sorbţia fondurilor europene nu se îmbu­nătăţeşte vizibil.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spunea că România are ne­voie şi de creştere de consum, şi de inves­tiţii, dar important este să nu fetişizăm.

Astfel, creşterea de consum trebuie să fie ancorată în oferta internă, să nu fie ancorată în importuri.

„Avem nevoie de o creştere economică mai echilibrată, care să nu fie bazată numai pe consum ca înainte de criză, ci şi pe investiţii, şi pe exporturi. Nu trebuie să hulim consumul, dar trebuie să fie un consum sănătos“, crede Dumitru.

România are nevoie de măsuri de în­curajare a creşterii PIB, în special de investiţii publice cu valoare adăugată mare. Analiştii au tot repetat că investiţiile, în special în infrastructură, au fost neglijate, ceea ce a lovit direct în capacitatea de redresare a economiei. Iar România are şi o problemă legată de eficienţa cheltuirii banului public.

Principala preocupare pentru economia românească ar trebui să fie creşterea valorii adăugate brute şi focalizarea către sectoarele în care ar putea avea un avantaj competitiv. În acest moment, pentru majoritatea sectoare­lor economice, valorea adaugată brută rapor­tată la numărul de angajaţi este mult mai redusă comparativ cu cea a ţărilor dezvolate din EU, consideră Cozmâncă.

 

Sursa: zf.ro

 

Ioan Savu – Nu vedeţi că totul se îndreaptă spre controlul absolut al individului şi spre îngenuncherea lui?

Aprilie 19, 2013 3 comentarii

 

Lumea în care trăim, se îndreaptă într-o direcţie greşită. Asta e tot mai evident, pentru tot mai mulţi oameni. Mulţi dintre cei cărora le pasă, se întreabă cum a fost posibil să ajungem aici? Totul s-a petrecut pas cu pas, îndepărtându-ne încet, încet, de calea firească a vieţii.

Oamenii nu mai au o viaţă normală de familie, nu se mai ocupă de copii, de nepoţi. Serviciul, afacerea sau viaţa publică, ne mănâncă cea mai mare parte din timpul unei zile. Ne-am croit un model de viaţă greşit. Scara noastră de valori e falsă.

E posibil ca şi lucrurile materiale să ne aducă bucurii. Ne dorim o maşină, o casă, un aparat, o mâncare gustoasă, o funcţie importantă, etc şi ne bucurăm când reuşim să le avem. Cred că nu e nimic rău în asta. E de dorit şi e bine să ne ducem viaţa în bucurii. şi lui Dumnezeu îi place asta, că doar e un Dumnezeu al bucuriei, al iubirii.

Nu cred totuşi că aceste tipuri de bucurii, înseamnă trăiri profunde. Nu pot aceste tipuri de bucurii şi alte asemenea lor să fie comparate cu bucuria de a fi împreună cu familia, de a-şi strânge în braţe soţia, de a ţi se naşte un copil, de a-i auzi gânguritul, de a fi de faţă la primii lui paşi, de a ţi se spune mama, tata, bunu sau buna, şi mai târziu, când spun prima poezie, sau au primul rol într-o piesă la “Grădi”, apoi la şcoală, cu bastonaşele şi tabla înmulţirii…

Ori după ce mai cresc, îngrijorarea trecerii unor examene, primele importante din viaţa lor, după ce au o prietenă sau un prieten, Doamne câte frământări ai împreună cu ei, încercând să-i sfătuieşti, sau făcându-te că nu ştii, dar fiind atent la reacţiile şi relaţiile lor… Apoi pregătirea pentru căsătoria, pe care uneori, când e prea devreme, o mai amâni un pic, convingându-i să facă logodna, şi să mai stea aşa un an…

Cu ce poţi compara fragilitatea şi nevinovăţia unui copil sau nepot pe care îl ţii în braţe, ochii aceia mari şi senini cu care te priveşte şi în care se întrevede Profunzimea şi Taina Cerurilor? Doamne, şi atunci când se lipesc de tine, pupându-te pe obraz, te topeşti!

Am meditat de multe ori pe această “Taină a căsătoriei”, într-un firesc al vieţii trăite conform legii firii, tinerii soţi îşi jertfesc cu bucurie cei mai frumoşi ani ai tinereţii pentru generaţia care vine, pentru că viaţa, aşa cum ne e dată pe Pământ, să dăinuiască! Dar câte bucurii şi împliniri îţi aduce această jertfă, şi cum să nu-ţi aducă, dacă te înscrii şi faci parte din Planul Divin pentru Pământ. Că doar e un Dumnezeu al Vieţii, al perpetuării ei!

Pe cale de consecinţă, dacă în mod voit faci altfel, cu tine însuţi sau constrângându-i ori stimulându-i pe aţii să facă aşa, înseamnă că te situezi în tabăra potrivnică Domnului ! Atunci ai trăit degeaba, viaţa ce ti-a fost dată pentru a te apropia de Dumnezeu, ai folosit-o nefericit, îndepartându-te de El.

Suntem fiecare dintre noi, într-o fuga continuă, în criză de timp, fugăriţi de propriile opţiuni greşite. Greşeala nu e că ne bucurăm şi de lucrurile materiale, ci că ne bucurăm în primul rând, sau mai grav, ne bucurăm numai de lucrurile materiale! Constatăm cu durere că mulţi dintre tinerii de azi, mai ales femeile, pun mai mare pret pe carieră, decat pe familie ! Sacrificând cea mai mare parte a unei zile, aproape a fiecărei zile, chiar şi sfârşitul de săptămână la serviciu, nu mai au timp să-şi facă o familie. Sau dacă au totuşi o familie, unul sau fiecare din cei doi îşi va trăi practic viaţa “în alte anturaje”, la serviciu sau “la partid”, unde se nasc alte afinităţi şi interese, în detrimentul firescului, al căsniciei, aceasta pierzându-şi viabilitatea.

La noi în Banat, e o doină a cărei cuvinte spun: Unii oameni tare-s prosci/ Ei nu ştiu că-n lume-s gosci/ Strânge omul ca furnica/ Ş-ân groapă nu ia nimica. Patru scânduri prinsă-n cui/ Îs averea orşicui!

Asta nu înseamnă să trăim săraci lipiţi, dar se cuvine să avem o corectă perspectivă asupra propriei vieţi, asupra lucrurilor cu adevărat importante, a ierarhizării corecte a necesităţilor şi dorinţelor, a opţiunilor, a unei scări de valori corecte. E valabil acest lucru şi pentru ce prezentăm ca valoros celorlalţi şi, de multe ori ca beneficiari ai unei poziţii sociale de conducere, impunem celorlalţi.

Modelele de viaţă importate, le înghiţim pe nemestecateTot ce vine din Occident şi mai ales din America, ni se pare tabu. E bine să învăţam unii de la alţii, indivizi sau popoare, dar cu discernământul şi bunul simţ creştin. Atunci când căile şi metodele evident falimentare la ei în plan uman sau social, ni le impun ca fiind “căi de urmat”, să şi le ţină lor! Se închină de fapt, unui singur Dumnezeu, Banul! Pentru asta, toate eforturile şi învăţăturile lor manageriale au ca scop şi duc spre un singur lucru – maximizarea profitului prin eficienţă maximă! Pare OK. Dar ia uitaţi-vă la ce a dus la ei:

– Peste 50% din familii sunt dezbinate,

– Consumul de droguri şi criminalitatea, în rândul copiilor şi al tinerilor e o plagă socială, a devenit endemică!

– Protecţie socială “0″

– Capcanele aruncate de Bănci şi cei din spatele lor, prin diferite “oferte tentante”, au lăsat mulţi oameni în stradă,

– Banii electronici ce scapă de controlul structurilor statale, sunt înmulţiţi şi manipulaţi discreţionar de cei ce vor de fapt să controleze lumea!

– etc.

Vi se pare o direcţie bună, un exemplu demn de urmat? Nu vedeţi că totul se îndreaptă spre controlul absolut al individului şi spre îngenuncherea lui?

 

Cu ani în urmă, vreo 30, am găsit aruncată, o carte, groasă, cu coperte tari, în pânză roşie. Am răsfoit-o, era editată prin 1952, parcă, şi se numea “Probleme economice ale URSS”. Autor I.V. Stalin. Scria acolo, printre altele: “… dacă ţăranul sovietic mai are pe lângă casă, un mic lot de teren pe care cultivă legume, zarzavaturi şi fructe pentru consum propriu, excedentul vânzându-l pe piaţa liberă, nu putem spune că am făcut Revoluţia în Agricultură! Dacă ţăranul sovietic, are pe lângă casă o vacă sau o capră ale căror produse le foloseşte pentru consumul propriu, iar excedentul îl valorifică pe piaţa liberă, nu putem spune că am făcut Revoluţia în Agricultură! … “

Îmi amintesc apoi de perioada comunistă, în România, când Ceauşescu dorea să facă în fiecare cartier câte o Cantină mare în care să mănânce toţi oamenii, urmând să dispară produsele alimentare din comerţ, pentru o eficienţă mai bună de utilizare a lor, fără risipă. în Bucureşti chiar s-au construit Circurile Foamei! (ce-au devenit apoi, anii ăştia, Mall-uri). Totul era centralizat – curentul, apa, căldura. Mâncarea era oricum raţionalizată, la cartelă, dar se dorea un control şi mai puternic al individului, o dependenţă mai mare de Sistem, ce se dorea a fi Absolută!

Acum mă uit în jurul meu, văd şi simt că se urmăreşte acelaşi lucru, mai perfid, cu mijloace la îndemană mai eficiente, organizate la nivel planetar, cu pârghii multiple. Gândiţi-vă la impunerea plăţilor electronice, a cardurilor şi dorinţei de eliminare a plăţilor în moneda fizicăDincolo de comoditatea aparentă a plăţilor electronice, pericolul ce ne paşte e uriaş! Nefiind constrânşi de rigorile clasice ale acoperirii vechi în aur şi cele noi în bunuri şi servicii, pot declara oricâţi bani electronici, pot îmbogăţi sau sărăci oricând şi pe oricine. Dacă eşti incomod şi nu te supui, îţi suspendă cardurile şi conturile şi te blochează total. Nu vei putea exista în afara sistemului controlat! Nu-ţi vei mai putea plăti telefonul, curentul, gazul, apa, televizorul, combustibilul la maşină, şcoala copiilor, nu vei mai putea merge cu mijloacele de transport în comun, nu te vei putea deplasa cu niciun fel de mijloc de transport pe distanţe scurte sau lungi, nu vei putea să-ţi cumperi mâncare şi îmbrăcăminte, etc., nimic de fapt. Depinzi în totalitate de Sistem!

Dacă vi se pare că exagerez, uitaţi-vă cum au evoluat şi evoluează lucrurile! Umanitatea nu poate să-şi permită existenţa unei singure variante, şi aceea fiind controlată de oameni care au dovedit că sunt fără Dumnezeu!!! Toate acestea sunt implementate de “cozi de topor”, vorba unui demnitar sovietic : “N-avem noi atâtea topoare, câte cozi găsim la voi!”. Aşa şi acum, prin atragerea în diverse “Societăţi Discrete”, în oferirea de posturi de conducere “în multinaţionalele lor, conduse de securiştii noştri”, posturi în organismele internaţionale, toate acestea şi multe altele, plătite cu Neamul şi cu ţara iar mai nou şi cu Limba. Desigur, cu motivaţii bine fundamentate! Pentru a nu supăra pe “Big Brother”, unul sau altul, nu?

Gandiţi-vă că se doreşte, evident tot în numele eficienţei maxime, înlăturarea gospodăriilor ţărăneşti, cu produse naturale şi sănătoase, şi impunerea unor ferme mari, cu produse nesănătoase şi fără gustMicii producători ce aveau o oarecare independenţă, trebuie să dispară, că se pot sustrage sistemului controlat şi nesănătos! Pământul vor fi nevoiţi să-l vândă pe bani puţini altora, de preferinţă străini, ce-l vor cultiva cu plante tehnice, sau folosite pentru combustibili ori altele! Nu există pentru ei, în această ţară, soluţii economice de stat, planuri de sprijin şi încurajare pe termen scurt, mediu şi lung. Ei sunt doar ai ţării, fac parte din neamul ăsta! Produsele alimentare de import, subvenţionate direct sau indirect acolo, pline de “E”- uri, vor fi singurele la îndemană pentru săracii noştri. Populaţia îmbolnăvită, va fi tratată doar cu produsele farmaceutice de sinteză, ale multinaţionalelor, nu? şi cu vaccinurile pline de diverse tulpini de viruşi altoiţi unii cu alţii, impuse nouă, pentru binele nostru! Adevărate bombe împotriva vieţii, nu vă amintiţi?

 

Industria a fost anihilată. E adevărat că dotarea tehnologică era deficitară, dar şi unităţi economice noi, ce au fost dotate la standarde la zi, s-au făcut una cu pământul, fără a fi lăsate să producă un minut! Mai ţineţi minte cum a fost modificat Mersul Trenurilor în aşa fel încât să le fie imposibil oamenilor să mai facă naveta, să ajungă la serviciu?

Privind în urmă la anii ce-au trecut, vedem clar că prin “cozile de topor” ce au făcut legile şi au condus ţara în aceşti 21 de ani, s-a urmărit o strategie clară, dar nefastă pentru România şi români! Cât de naivi am putut să fim, am mers ca nişte viţei la tăiere!

N-avem căi de comunicaţie modernizate, din resturile rămase de la furturile făcute de diverşi băseşti şi berceni, blesteme ale acestui popor, plătim cei mai mulţi bani din Europa, pe km de drum, făcut prost şi aşa! Mai ţineţi minte? – “Aici sunt banii dumneavoastră”. Era adevărat, erau şi acolo, în acele table plătite în Elveţia cu 50$ pe bucată! Calea ferată dusă la ruină şi materialul rulant vândut la kilogram în străinătate, ca fier vechi!

Resursele subsolului concesionate pe nimic, pentru comisioane grase. Pădurile prăduite, rase de pe dealuri şi munţi, expunând aşezările omeneşti la inundaţii şi dezastre. Lemnul vândut evident ca materie primă, sau cu minima prelucrare, dupa ce au fost închise fabricile de mobilă. Parlamentari şi guvernanţi ce s-au comportat cu această ţară ca armate de ocupaţie! Simbriaşi ai Diavolului! Patrimoniul cultural şi spiritual al neamului, distrus! Uitaţi-vă la Roşia Montană! Atentat la Fiinţa Neamului, la Istorie, Biserică, învăţământ şi Limbă!

 

România arată ca după un război. Cu industria în ruine, cu pământurile nelucrate, cu drumurile pline de gropi, cu oameni flămânzi, milioane de români pribegiţi care pe unde, copii rămaşi fără părinţi, boală şi, de multe ori deznădejde! Da, sunt efectele unui război, dar nu unul clasic, ci unul mult mai perfid, unde târziu îţi dai seama că aparentul şi atat de doritul de tine aliat, dorea de fapt să te extermine! şi făcea totul pentru asta, zâmbindu-ţi şi bătându-te amical pe umar! Un război cu efecte pe generaţii! E războiul cu cei fără Dumnezeu, marea finanţă mondială şi cei ce o manevrează! E războiul cu “prietenul” FMI, de exemplu, ce pune pumnul în gura României şi românilor, folosindu-şi “cozile de topor” de la cele mai înalte nivele decizionale, pentru ca sute de mii, poate milioane de oameni să fie ameninţaţi a fi aruncaţi în stradă de bănci!

 

Până când fraţi Români? Ne întrebăm până când îi mai îngăduie Dumnezeu? Îi îngăduie până când noi îi suportăm şi le permitem să se hrănească din Suflul Neamului, batjocorindu-ne strămoşii, îngenunchindu-ne pe noi şi vânzându-ne viitorul copiilor şi nepoţilor noştri!

E vremea să facem ceva, să ne unim voinţa şi puterea, şi sunt convins că putem, dar curăţând înainte, acum, de acum chiar, toate aceste ticăloşii ce mai sălăşluiesc încă şi în mulţi dintre noi. Trebuie să plecăm pe acest drum curaţi, sau să rămânem înlanţuiţi în tarele noastre de caracter, manifestate de fapt, pe termen lung, în folosul altora, plătind cu ţara!

 

 

Trebuie să avem grijă, că risipând truda strămoşilor, manifestându-ne ca nişte nedemni, şi iresponsabili, Darul acesta de la Domnul, această ţară Minunată, se va lua de la noi şi se va da altora!

Ioan Savu – Timişoara, noiembrie 2010

Savu

La Buziaș, 700 din cei 7000 (!!!) de locuitori ai orașului, au mărșăluit în 4.04.2013 împotriva exploatării gazelor de șist.

 

Sursa: gandeste.org

Să trăiți bine! România, cea mai abruptă scădere din lume a averii populaţiei in perioada iulie 2011 – iunie 2012

Octombrie 19, 2012 Lasă un comentariu

Averea populaţiei a scăzut cu 36% în România în perioada iulie 2011 – iunie 2012, cel mai abrupt declin din lume ca procent, potrivit unui raport realizat de Credit Suisse.


Analiştii băncii elveţiene au luat în calcul valoarea activelor financiare şi imobiliare (în cea mai mare măsură locuinţe) deţinute de gospodării, din care au extras datoriile. Activele din fondurile private de pensii sunt incluse în estimare, însă nu şi contribuţiile la sistemul public de pensii. De asemenea, indicatorul se referă numai la populaţia adultă.

România este urmată de Ungaria (-25%), cu menţiunea că topul este selectiv, prezentând ţările care au printre cele mai abrupte scăderi şi creşteri în procente.

Potrivit datelor BNR, cursul leu-dolar a urcat în perioada analizată cu 19%, de la 2,97 lei/dolar la 3,55 lei/dolar, erodând semnificativ valoarea în monedă americană a activelor deţinute de români.

Datorită unui curs de schimb stabil în raport cu dolarul SUA şi unei creşteri de 11% a capitalizării de piaţă la nivel naţional, Columbia a reuşit cea mai importantă creştere a averii populaţiei în perioada analizată, de 16%. Algeria, Hong Kong, Peru şi Uruguay au înregistrat avansuri de peste 5%.

Cele mai puternice scăderi au fost înregistrate în zona euro şi Europa de Est: Grecia, Franţa, Irlanda, Suedia, Italia, Finlanda, Cehia, Polonia, Portugalia, Spania şi Cehia au consemnat declinuri între 10% şi 20%, întrecute însă de România şi Ungaria.

În raportul Credit Suisse se remarcă patru ţări care au înregistrat creşteri de peste 100 miliarde de dolari în privinţa averii populaţiei, în perioada iulie 2011 – iunie 2012, respectiv SUA (1.300 miliarde dolari), China (560 miliarde dolari), Japonia (370 miliarde dolari) şi Columbia (100 miliarde dolari).

Cele mai puternice pierderi au fost înregistrate în Franţa (2.200 miliarde dolari), Italia (2.100 miliarde dolari), Germania (1.900 miliarde dolari) şi Spania (870 miliarde dolari). Scăderile din Europa sunt accentuate de evoluţia nefavorabilă a cursului de schimb faţă de dolar, pentru euro şi alte monede.

Astfel, în euro, pierderile de avere din Germania reprezintă numai 50 miliarde euro, 148 miliarde euro în Franţa, 177 miliarde euro în Spania, respectiv 286 miliarde euro în Italia, notează Credit Suisse.

Cursul dolarului faţă de euro a scăzut cu 16% în perioada analizată, de la 1,4264 dolari/euro la 1,2288 dolari/euro.

 

Sursa: gandeste.org

Etichete:,

Slovenia, in prag de criza – Urmeaza prabusirea?

Septembrie 22, 2012 1 comentariu

Slovenia ar putea deveni cea de-a sasea tara europeana care are nevoie de un pachet de salvare de la creditorii externi, avertizeaza premierul Janez Jansa.

In iulie, cea mai mare banca din acest stat a avut nevoie de 380 milioane de euro de la Guvern.

In acest context, prim-ministrul sloven a atras atentia asupra unui scenariu similar cu al Greciei, daca reformele nu vor continua.

De altfel, agentiile de rating au retrogradat Slovenia, iar multi angajati din administratia publica s-au trezit cu salariile micsorate cu 7,5%, scrie The Economist.

Insa problemele fostului stat iugoslav nu se termina aici. Janez Jansa, un veteran in politica, este judecat pentru luare de mita de la o firma finlandeza de arme.

In plus, pe 5 septembrie, un fost director al unei companii mari a fost acuzat de frauda, iar biserica catolica din Slovenia este zguduita de scandaluri sexuale si de datorii.

Potrivit publicatiei citate, aceasta „atmosfera febrila” contribuie la adancirea starii de instabilitate, care afecteaza increderea investitorilor.

Pe 11 noiembrie, slovenii sunt chemati la vot pentru a-si alege un nou presedinte. Actualul sef al statului, Danilo Turk, ar putea castiga din nou, astfel ca, sub o conducere unitara, acest stat si-ar putea reveni din punct de vedere economic.

Insa Renata Salecl, un cunoscut om de cultura sloven, este mai pesimista, sustinand ca problemele cu care se confrunta tara sa sunt similare cu cele din alte state europene, astfel ca si Slovenia va ajunge „la ceasul mortii”.

 

Sursa: ziare.com

Etichete:,
%d blogeri au apreciat asta: