Archive

Posts Tagged ‘defrisari’

Au inceput deja taierile in Parcul National Retezat. Ultima pădure virgină din Europa distrusa de Holzindustrie Schweighofer

Februarie 15, 2017 Lasă un comentariu

Ultima pădure virgină din Europa
Exploatările forestiere din ultimii ani din munții Retezat, Godeanu, Țarcu și Vîlcan au condus la dispariția ultimului Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climă temperată a Europei, se arată într-un comunicat al organizației Agent Green.

“Am protestat la șantierul DN 66A și la minister, ne-am judecat in instanta pentru a opri asfaltarea Retezatului, am atras atenția că se exploatează pădurile în Râu-Șes, la Câmpușel și în Domogled. Dar este prea târziu. Corupția și lăcomia au învins. Cel mai vast templu al naturii din Europa a fost pierdut“ a declarat Gabriel Păun, președinte Agent Green.

Ce firme au exploatat ”aurul verde” din Retezat

Agent Green a publicat un nou reportaj filmat de investigații realizate în perioada 2009-2015 despre exploatările forestiere din PFI. În material sunt prezentate zonele din Retezat afectate de exploatări forestiere. Firma Holzindustrie Schweighofer a cumpărat lemn exploatat de firme terțe în zona Râu-Șes și Câmpușel. La Câmpușel, firma austriacă chiar deține teritorii din PFI care i-au fost vândute ilegal de composesoratul Câmpu lui Neag. Pădurea – un amestec natural de fag și conifere este certificată FSC și a fost exploatată sistematic începând cu anul 2006 imediat după achiziție informeaza agrointel.ro.

O alta zona din PFI unde s-au pierdut teritorii semnificative este cea a munților Godeanu (Parcul National Domogled) unde firma gorjeană Succes a exploatat sistematic masa lemnoasă în ultimii ani. Cel putin 78.601 m3 de lemn au părăsit parcul în 2013-2014. O parte a fost extrasă și prelucrata direct de Succes iar alți 53.525 m3 au fost extrași de companiile Trans Fag, Fag Internațional, Alindo Impex, Mirona Forest si Trans Exfor care vând masă lemnoasă tot companiei Succes care prelucrează lemnul la Gureni, județul Gorj. De aici cheresteaua trece pe la o fabrică din județul Argeș pentru uscare și pleacă mai departe către China

Ultima pădure virgină a Europei

Peisajul Forestier Intact a fost descoperit de cercetători în 2006 și confirmat de un nou studiu știintific realizat de ICAS pentru Ministerul Mediului în anul 2007. Guvernul României a ignorat acest studiu care a inclus și un set de recomandări pentru protejarea prin lege a acestui tezaur național și European. PFI a fost confirmat și de studiul publicat de Agent Green în “Ocrotirea Naturii”, revista Academiei Române în mai 2011.

“Conform criteriilor știintifice, un PFI măsoara cel puțin 50.000 ha de sălbăticie și are lățimea de cel puțin 10 km. În zona de climă temperată a Europei nu mai există niciunul. PFI Retezat măsura 101.000 hectare în anul 2006. De atunci el a fost sistematic ciopârțit. Nu înseamna ca Retezatul este complet distrus. Înseamnă ca mai păstrează încă zone naturale valoroase, chiar și păduri virgine, dar ca acestea nu mai au continuitate fiind întrerupte de exploațări forestiere și constructii de infrastructură”, a adaugat Paun.

Speranță pentru câteva păduri rămase

Chiar dacă PFI a fost pierdut mai exista încă în România în total 218.000 hectare de păduri virgine. Cele mai mari abia dacă depășesc cu puțin suprafața de 5.000 de hectare și se află în munții Semenic, Godeanu și Vilcan. Doar aproximativ 20% sunt bine protejate prin lege. 80% sunt în pericol de dispariție deoarce exploatările forestiere sunt mult mai agresive de când firmele de exploatare și procesare a lemnului au luat la cunoștintă harta cu pădurile virgine identificate prin studiul Veen Ecology publicat în anul 2005. Sursa : cyd.ro

Mafia pădurilor din România, devoalată de Curtea de Conturi. Cum a ajuns aurul verde al ţării în mâinile unor impostori

Ianuarie 31, 2016 Lasă un comentariu

Mafia pădurilor din România, devoalată de Curtea de Conturi. Cum a ajuns aurul verde al ţării în mâinile unor impostori

Un raport de audit al Curţii de Conturi a României, pentru perioada 1990-2012, despre situaţia patrimonială a fondului forestier din România a scos la iveală o serie întreagă de nereguli legate de modul cum s-au făcut retrocedările.

Devalizarea aurului verde s-a făcut cu complicitatea oamenilor din silvicultură, a autorităţilor locale şi chiar a judecătorilor, care în baza unor hotărâri cu totul scandaloase au retrocedat mii de hectare de păduri unor oameni care nu avea nicio legătură cu calitatea de proprietari.

Este ceea ce relevă un raport de audit al Curţii de Conturi a României despre situaţia patrimonială a fondului forestier. Auditorii spun că procuratorii, numiţi şi cumpărători de drepturi litigioase, au afectat semnificativ proprietatea publică.

În Vrancea, cel mai invocat nume în raport este al lui Marcel Cosor, despre care se scrie în raport că a revendicat mii de hectare de pădure, iar unele cereri de restituire s-au făcut în numele unui moştenitor de gradul VI, care nu aveau drept succesoral.

“Fiul lui Nicolae Lahovary, în calitate de moştenitor legal al autorului deposedat, nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, iar cele 1.170 de hectare de pădure ar fi trebuit să rămână în proprietatea statului. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost depuse de Constantin Lahovary (rudă de gradul VI cu autorul deposedat şi, prin urmare, fără vocaţie succesorală) reprezentat de procuratorul Maricel Cosor. Comisia judeţeană Vrancea a validat reconstituirea pentru suprafaţa de pe raza sa teritorială, iar Comisia judeţeană Bacău a invalidat-o pe motiv că este făcută de o persoană fără drept. Procuratorul, în numele clientului său, face plângere, şi Judecătoria Oneşti a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1.138 de hectare pădure”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Acelaşi Cosor a cerut în instanţă restituirea a aproape 4.000 de hectare de pădure, deşi nu avea dreptul legal nici măcar pentru jumătate din această suprafaţă. “Moştenitorii reprezentaţi de acelaşi procurator, Cosor Maricel, au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la mai multe comisii locale de pe raza judeţelor Galaţi şi Vrancea. Prin mai multe hotărâri, cele două comisii judeţene au validat o suprafaţă de pădure cu 1.024 ha mai mare decât cea care putea fi reconstituită.

În unele cazuri, (spre exemplu Buciumeni), procuratorul refuză punerea în posesie pe vechile amplasamente şi obligă comisia locală, prin executor judecătoresc, să facă punerea în posesie pe amplasamente mult mai valoroase în foste păduri ale statului”, mai scrie în raport.

Potrivit inspectorilor Curţii de Conturi, în jefuirea pădurilor statului şi-au adus o contribuţie însemnată membri ai comisiilor locale şi judeţene, în frunte cu primarii, care au afectat semnificativ proprietatea publică a statului obţinând pentru moştenitori sau pentru ei înşişi suprafeţe de pădure mult mai mari decât cele legal cuvenite.

Judecători dezlegaţi la ochi

Acest lucru a fost posibil prin depunerea de cereri la mai multe comisii, solicitând aceleaşi suprafeţe de mai multe ori în numele unor „moştenitori” care nu aveau întotdeauna vocaţie succesorală. Atunci când solicitările nu erau satisfăcute au apelat la instanţe care, de cele mai multe ori, le-au dat câştig de cauză în baza unor documente vechi care atestau proprietăţi cu mult înainte de 1948, a unor expertize tendenţioase şi a unor mărturii false date chiar în afara cadrului procesual”, precizează auditorii Curţii de Conturi.

Un exemplu elocvent este cel al lui Gică Duţă (foto jos), şeful Ocolului Silvic Focşani şi fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, care ar fi fost împroprietărit prin fals de către conducătorii Primăriei Tănăsoaia. Gică Duţă este şi membru în consiliul de administraţie al Romsilva şi a intrat de curând în vizorul noului ministru al Mediului, Cristiana Paşca Palmer, care a spus faptul că în acest organism sunt angajaţi ai Romsilva este o problemă de guvernanţă proastă, care nu va rămâne aşa. Soţia lui Duţă este judecător la Tribunalul Vrancea.

„La nivelul anului 1948, din fosta moşie Vladnicu stăpânită de Maria C. Plagino şi apoi de Constantin Cristofil (legatar universal) mai rămăseseră 300 ha pădure cei doi vânzând de-a lungul anilor mari suprafeţe de pădure. Parte din pâlcurile cu vegetaţie forestieră (care nu intrau în categoria păduri) fusese expropriată în baza legilor de reformă agrară din 1921 şi 1945.Moştenitoarea Denisa Cristofil a fost pusă în posesia celor 300 ha pădure însă, după aceasta, reprezentată fiind de Duţă Gică, mai întâi în calitate de procurator, apoi în calitate de cumpărător al drepturilor litigioase, a depus la Comisia locală Tănăsoaia şi la Comisia judeţeană Vrancea notificări prin care mai solicita încă 1480 ha pădure depunând ca document un plan de hotărnicie al moşiei Vladnicu întocmit în anul 1877. După respingerea iniţială a cererii (7.03.2006) comisia locală Tănăsoaia acceptă solicitarea propunândreconstituirea pentru încă 1.043 ha pădure, însă Comisia judeţeană invalidează propunerea.Judecătoria Adjud dispune, prin Sentinţa civilă nr.743/18.09.2008, reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1485 ha pădure în baza planului de hotărnicie din 1877, a unei expertize cu multe inexactităţi şi afirmaţii false şi în baza unei scrisori a Primăriei Tănăsoaia prin care comunică instanţei că este de acord cu reconstituirea pentru suprafaţa de pădure menţionată (nu avea această calitate legală motiv pentru care constituie un abuz) şi că vechiul amplasament este liber (fals–amplasamentul era deja ocupat de proprietari care dovediseră cu acte dreptul de proprietate la nivelul anului 1948). În această situaţie, reprezentanţii legali ai Primăriei Tănăsoaia au comis un abuz prin comunicarea acordului pentru reconstituirea suprafeţei de pădure şi un fals, întrucât amplasamentul era deja ocupat de proprietari”, spune raportul.

Duţă a pierdut, dar tot rămâne cu 300 de hectare

De altfel, pe această speţă, s-au desfăşurat mai multe acţiuni judecătoreşti dar, în toate cazurile nu s-a ţinut seama nici de argumentele comisiei judeţene  şi nici de cele ale intervenienţilor.

După un proces lung, Direcţia Silvică Vrancea a reuşit să-l lase pe fostul subsecretar de stat Gică Duţă fără pădurea cumpărată prin achiziţionarea drepturilor litigioase. Acesta rămane însă cu circa 300 ha care i-au fost reconstituite anterior.

Nici reprezentantul Direcţiei Silvice, directorul Lucian Zamfir, şi nici Gică Duţă, nu au dorit să comenteze decizia magistraţilor. Parte din ceea ce relevă raportul Curţii de Conturi a intrat şi în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Procurorii DNA au în derulare o anchetă, pornită de la un război dintre procuratori, care a culminat în noiembrie anul trecut cu percheziţii derulate la Prefectura Vrancea.
Sursa : adev.ro

 

Defrişările ilegale, declarate oficial vulnerabilităţi ale siguranţei naţionale. Trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în România

Ianuarie 10, 2016 1 comentariu
Defrişările ilegale de mai mari de un hectar sunt considerate oficial vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale. O lege în acest sens iniţiată de 50 de parlamentari liberali a fost promulgată sâmbătă de preşedintele Klaus Iohannis. Noile prevederi vin în condiţiile în care România pierde 3 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, potrivit ultimului raport Greenpeace, care a monitorizat, pe baza datelor autorităţilor, defrişările ilegale în perioada 2013 -2014.

Potrivit proiectului PNL, promulgat de preşedinte,  defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari de un hectar, reducerea fără aprobări legale a consistenţei unui arboret cu mai mult de 50% faţă de prevederile amenajamentului silvic, exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor vor fi încadrate la vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale.

Gândul a scris că România pierde 3 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, potrivit datelor ultimului raport Greenpeace România, care a monitorizat, pe baza informaţiilor autorităţilor, defrişările ilegale în perioada 2013 -2014.

Potrivit crcetării Greenpeace, în perioada analizată au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creştere de la 30 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012. Autorităţile au identificat, astfel, la nivel naţional, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, de peste două ori mai mult decât în intervalul 2009-2011(452.842 metri cubi).

Tăierile ilegale de pădure din România din intervalul 2013-2014 au dus la prejudiciu de aproximativ 52,1 milioane de euro (230.937.047 lei).

Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) şi Mureş (3.351 cazuri, 7,36%). De altfel, judeţul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorităţi şi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.

Per total însă, Transilvania este principala sursă de lemn pentru tăierile ilegale, aproape 80% din totalul prejudiciului creat în România, în perioada 2013-214, fiind din Cluj, Alba şi Maramureş. „La nivelul celor 3 judeţe (Cluj, Alba şi Maramureş) se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel naţional în perioada 2013-2014, judeţul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba 23% şi Maramureş 18%. Acest lucru indică necesitatea dezvoltării şi implementării de către autorităţi a unor măsuri suplimentare de control şi prevenire a tăierilor ilegale”, se arată în raport.

„Subliniem faptul că aceste date nu oferă o imagine completă asupra amplorii reale a fenomenului tăierilor ilegale la nivelul întregii ţări, de vreme ce rapoartele guvernamentale indică o medie de 8,8 milioane m3 de lemn extras ilegal anual, dar investigaţiile autorităţilor competente se referă doar la a 16-a parte din cifra mai sus menţionată”, a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România.

Valoarea prejudiciului: 230.937.047 lei

Valoarea totală a prejudiciului la nivel naţional, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorităţi la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, judeţele Cluj, Alba şi Maramureş prezintă cele mai mari valori medii, respectiv: 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj şi 27.227 lei/caz în Maramureş. Astfel, cele trei judeţe totalizează 79% din prejudiciul cauzat.

Cercetarea Greenpeace România a fost efectuată în perioada iunie-septembrie 2015 şi se referă la datele statistice pentru anii 2013 şi 2014. Instituţiile respondente sunt: Procuratura Generală, Poliţia prin Inspectoratele Judeţene, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva S.A. şi Comisariatele de Regim Silvic şi Cinegetic (CRSC), transformate din 9 Septembrie 2015 în Garzi Forestiere.      Sursa : gandul.info

Etichete:, ,

Tăietorul numărul unu al pădurilor patriei şi-a luat palat la Viena

Decembrie 3, 2015 1 comentariu

wien-palais-herberstein-2010Gerald Schweighofer, proprietarul companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, principalul jucător de pe piaţa de prelucrare a lemnului din România, a cumpărat Palais Herberstein din Viena, o construcţie veche din 1897, conform publicaţiei austriece Wirtschaftsblatt. Suma tranzacţiei este secretă dar în 2008, la ultima operaţiune de acest fel, construcţia a fost vândută cu 35,75 milioane de euro. Palatul, ridicat pe locul vechiului Palais Dietrichstein-Herberstein, este construit în stil baroc pentru a se integra în stilul din Michaelerplatz.

Gerald Schweighofer este un personaj discret dar foarte activ pe piaţa românească încă din 2002. De ani de zile, compania sa este acuzată de tăieri ilegale de păduri însă afacerile sale au crescut permanent, ajungând la 4 fabrici de prelucrare a lemnului. Un raport recent al Agenţiei pentru Investigaţii de Mediu (EIA) arată că austriecii de la Holzindustrie Schweighofer acceptă cu bună ştiinţă şi încurajează furnizarea lemnului ilegal, speculând proasta administrare a pădurilor. În perioada 2000-2011, susţin cei de la EIA, care corelează datele dintr-o hartă întocmită de Greenpeace, o suprafaţă de 280.000 de hectare de păduri au fost pierdute sau degradate, într-un ritm de 3 hectare/oră. În acelaşi timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pădurii a avut loc în acelaşi ritm, în intervalul 2012-2014.

Oficialii EIA acuză că Holzindustrie Schweighofer a provocat pierderi masive industriei mobilei din România, odată cu majorarea preţurilor şi preluarea stocurilor de cherestea. Conform acestora, în 2004, România a exportat produse din lemn în valoare de aproximativ un miliard de dolari, iar zece ani mai târziu valoarea a crescut la 2,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mobilă se cifrau, în 2004, la 762 milioane de dolari, în timp ce în 2014 acestea au scăzut la 628 milioane de dolari. Cum era de aşteptat, Holzindustrie Schweighofer a respins acuzaţiile formulate de către EIA. “Tăierile ilegale de lemn afectează grav pădurile, precum şi întreaga industrie de prelucrare a lemnului, astfel că este în interesul tuturor să promovăm sustenabilitatea, să avem un sistem riguros şi eficient de control al originii lemnului şi să prelucrăm doar lemn cu documente complete şi corecte, care respectă toate reglementările din România şi din Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat de presă al companiei austriece.

Ministerul Mediului a depus recent un raport la Parchetul General prin care se arată că s-au descoperit în perioada ianuarie 2014-aprilie 2015, aproximativ 30.000 de metri cub de lemn fără acte de provenienţă la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş, deţinute de compania austriacă. Asta înseamnă aproximativ 800-1.300 de camioane, în funcţie de supraîncărcarea acestora. Conform unui material apărut în publicaţia Wirtshaftsblatt, respectivul raport atrage atenţia faptului că certificatul PEFC CoC, care atestă provenienţa sustenabilă a lemnului procesat de Schweighofer Holzindustrie România, a fost emis în conflict de interese întrucât Georg Erlacher, preşedintele Fundaţiei Schweighofer (Schweighofer Privatstiftung), firma mama a HS România, era, la momentul emiterii documentului, şi membru în consiliul director al Holzforschung Austria, institutul de cercetare al lemnului care a emis certificatul. Mai mult decât atât, susţine publicaţia amintită, Erlacher a fost angajat între 1991-1998 într-o poziţie de conducere la Schweighofer Austria, iar între 2004-2011 a fost preşedintele organizaţiei ce patronează certificatorul Holzforschung Austria, Oesterreichische Gesellschaft fuer Holzforschung, OeGH. Din 2002 şi până azi, Erlacher este vicepreşedintele Fundatiei Schweighofer, ceea ce denotă că din 2002 şi până în 2011 a fost, în acelasi timp, la conducerea Schweighofer şi la conducerea certificatorului lui Schweighofer, HfA. De aici se poate trage concluzia că Schweighofer Holzindustrie a certificat Schweighofer Holzindustrie.

Contactaţi de Wirtschaftsblatt, oficialii Schweighofer au susţinut că „este vorba despre câteva mici greşeli la introducerea manuală a datelor în sistemul Sumal şi în niciun caz de o fraudă sistematică“. Pe de altă parte, activistul pentru mediu Gabriel Păun, de la organizaţia Agent Green, a declarat pentru aceeaşi publicaţie că “prin sistemul Sumal, guvernul vede totul. Este ca un Big Brother al Pădurii, dar acest instrument nu este suficient folosit“ în sensul că Poliţia nu cooperează întotdeauna cu cei care sesizează ilegalităţi.

Raportul Ministerul Mediului arată că această cantitate de lemn de la fabrica din Sebeş ar fi fost găsite peste 1.400 de metri cubi de lemn fără documente valabile de provenienţă. Şi la unitatea de la Rădăuţi firma austriacă nu ar fi informat deloc sau greşit Sumal în legătură cu 18.000 de metri cubi de lemn (echivalentul a 450 de încărcături). De asemenea, controlorii ar fi găsit 13.000 de metri cubi de provenienţă incertă.

Fabricile Holzindustrie Schweighofer în România au fost amendate cu 3 milioane lei în zece ani, printre neregulile descoperite în urma controalelor numărându-se neoperarea de date în sistemul IT de urmărire a materialelor lemnoase şi neconcordanţe de volume. “Am primit amenzi în cuantum de 814.815 lei pentru fabrica din Sebeş în perioada 2004-2015 şi de 2.200.860 lei pentru fabrica din Rădăuţi în perioada 2013-2015. Printre motivele care au stat la baza acestor penalităţi se numără: avize cu greşeli pentru care au fost necesare corecturi, neoperare în SUMAL a unor numere APV (Acte de Punere în Valoare, n.r.), mici diferenţe de volume rezultate din balanţa stocurilor etc. Aceste penalizări reprezintă mult sub 1 procent (adică 0,004%) din cifra de afaceri a firmei în aceeaşi perioadă de timp”, a declarat recent directorul general al Holzindustrie Schweighofer, Dan Bănacu, citat de Mediafax. Acesta a afirmat că Holzindustrie Schweighofer înregistrează scăderi ale livrărilor şi că piaţa lemnului din întreaga lume se află în dificultate în această perioadă.

Ţara noastră pierde în prezent trei de hectare de pădure pe oră. Fenomenul jafului a fost dezvăluit de nenumărate ori de mass-media şi de diverşi proprietari de păduri. Curtea de Conturi a scris într-un raport că în primii 12 ani de la evenimentele din 1989, din pădurile statului şi din cele private s.au tăiat illegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor minim 5 miliarde de euro. Din 2009 şi până în 2012 s-au înregistrat 31.456 cazuri de tăieri ilegale de arbori la nivel naţional, soldate cu amenzi sau dosare penale. O investigaţie RISE Project arată că 350.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pamântului între vara lui 2013 şi vara lui 2014, iar în prezent 500.000 de hectare de pădure nu sunt păzite, deşi e obligatoriu. Cele mai afectate zone sunt în Suceava, Harghita, Covasna şi mai nou Parcul Naţional Retezat. România deţine azi două treimi din pădurile bătrâne ale Europei.

Defrişarea a accelarat dramatic după 2000, atunci când au venit în România austriecii de la Egger, Kronospan şi Schweighofer. Un material apărut în Der Spiegel susţine că Schweighofer reprezintă cauza defrişărilor. Conform materialului, majoritatea camioanelor cu lemne din Carpaţi ajung la cele patru fabrici ale companiei. “Trunchiurile de copaci care sunt cojite, tăiate şi mărunţite în aceste fabrici ajung în Germania şi Austria sub formă de peleţi, parchet sau plăci laminate”. Produsele Schweighofer sunt livrate la firma germană Classen, unul dintre cei mai mari producători de laminat din lume, Denk GmbH, care produce mobilă pentru clădiri de birouri. De asemenea, lanţurile de supermarket Spar Österreich vând brichete de lemn din România.

Schweighofer Holzindustrie România au creat peste 3.100 de locuri de muncă din România, însă fostul ministrul Doina Pană susţine că în paralel au distrus alte 50.000. Din cauza preţurilor dictate de austrieci, multe companii autohtone nu fac faţă, iar mii de ateliere de mobilă au dat faliment în ultimii ani. Coman susţine că el personal a dat afară 160 de muncitori în condiţiile în care preţul lemnului a crescut permanent în România în timp ce pe piaţa mondială aceasta a scăzut.

Preţul pădurilor autohtone sunt mult mai mici decât cele din Occident. În Germania, un hectar cu pădure se achiziţionează cu 20.000 de euro, în Austria cu 10.000 de euro iar în România poţi găsi la preţuri cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro. Ieftinătatea a atras investitori precum Schweighofer, americanii de la Universitatea Harvard, care au luat 35.000 de hectare, finlandezii de la Tornatot, cu 15.000 de hectare sau nemţii de la Prokon, 45.000 de hectare în Bacău. Proprietăţile americanilor de la Harvard au ajuns în proprietatea suedezilor de la Ikea, care au devenit astfel cei mai mari proprietari de păduri din România.

Sursa: Cotidianul

Tăieri masive de copaci într-una dintre cele mai frumoase rezervaţii naturale din România

Sute de pini de pe Dealul Lempeş, judeţul Braşov vor fi puşi la pământ de pădurari.

 
 Administratorii rezervaţiei spun că măsura era necesară pentru că arborii s-au uscat din cauza gândacilor care i-au împânzit. Însă defişările i-au revoltat pe cei care ocrotesc acest colţ de rai din Braşov. Zeci de pini din inima rezervaţiei Dealul Lempeş au fost puşi la pământ în ultima săptămână.

Arborii au fost doborâţi din puncte răspândite pe întreg dealul.

Dealul Lempeş este una din cele mai bogate rezervaţii din judeţul Braşov. Numeroase specii de plante rare se întind pe o suprafaţă de peste 270 de hectare. Peisajul vorbeşte de la sine despre farmecul locului şi este unul din motivele pentru care iubitorii rezervaţiei au fost revoltaţi de tăierile de pini. „Este a doua oară când defrişează”, a spus Radu Săvuţiu, localnic.

Rezervaţia este administrată de un ONG şi de Direcţia Silvică Braşov, prin Ocolul Silvic Teliu. Administratorii spun că au fost nevoiţi să taie pinii pentru că arborii au fost atacaţi de trei specii de insecte parazit. Administratorii rezervaţiei spun că pinii au fost distruşi de insecte din cauza secetei prelungite din 2011 şi 2012. În 2013, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice a luat probe din pădure.

Un an mai târziu, a fost nevoie de un ordin de ministru, pentru ca administratorii rezervaţiei să se poată apuca de lucru. Contaminările au afectat aproape 14 din cele 274 de hectare ale rezervaţiei. Acum, peste 500 de arbori sunt uscaţi şi trebuie tăiaţi.

„Gândacii de scoarţă, care sunt nişte organisme oportuniste, care atacă şi se dezvoltă masiv în aceste condiţii au atacat şi arborele de pin şi au contribuit la uscarea lor masivă”, a spus Dănuţ Chira, cercetător ICAS Braşov.

Administratorii Rezervaţiei Dealul Cetăţii – Lempeş spun că nu vor planta nimic în locul arborilor doborâţi deoarece tăierile sunt izolate şi nu afectează pădurea, în ansamblu.

Sursa : digi24.ro

%d blogeri au apreciat asta: