Arhiva

Posts Tagged ‘gaze de sist’

Chevron confirma ca se retrage din Romania si renunta la explorarea zacamintelor de gaze de sist

Februarie 22, 2015 Lasă un comentariu

Chevron renunta la concesiunile de zacaminte de gaze de sist din Romania si va pleca din tara noastra, anunta publicatiile americane Bloomberg si The Wall Street Journal, citand oficiali ai companiei.

UPDATE 13.00 Compania Chevron a confirmat pentru Digi24 ca pleaca din Romania. Vezi in articol pozitia Chevron.

„In 2014, Chevron Romania a finalizat activitatile de explorare a concesiunii Barlad, precum si un studiu geofizic 2-D realizat in doua dintre cele trei concesiuni din regiunea Dobrogea.

Chevron Romania confirma intentia de a renunta la planurile sale pentru aceste concesiuni in 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luata in urma evaluarilor proiectului din Romania, care nu poate concura in acest moment intr-un mod favorabil cu alte oportunitati de investitie din portofoliul global al Chevron. Rezultatele lucrarilor din Romania vor fi predate ANRM si vor ramane in custodia statului.

Confidentialitatea informatiilor de acest gen este mentinuta in conformitate cu legislatia din Romania. Chevron nu comenteaza si nu dezvaluie cifre de business”, se arata intr-un comunicat al companiei, transmis la solicitarea Digi24.

Premierul Victor Ponta anuntase inca de anul trecut ca Chevron nu a gazit zacaminte interesante economic in Romania.

Anul trecut, Chevron renuntase sa mai caute gaze de sist si in Polonia si Ucraina, pe fondul scaderii accelerate a preturilor la hidrocarburi.

Pe linga contextul comercial nefavorabil, Chevron s-a lovit in Romania si de o rezistenta acerba dinspre o parte a populatiei din zona unde avea concesiunile, precum si dintr-o zona a societatii civile. Chiar si mediul politic i-a fost ostil, USL organizind in anii 2011-2012, pe cind era in Opozitie, mitinguri impotrova companiei americane.

Sursa:www.hotnews.ro

Etichete:,

Se caută gaze de şist la 100 de kilometri de Bucureşti! Ultimele cutremure din Buzău au legătură cu fracturarea hidraulică de la Scutelnici? VIDEO

Ianuarie 25, 2014 Lasă un comentariu

Ultimele cutremure înregistrate în Buzău dau de gândit atât specialiștilor cât și oamenilor simpli. Nu știm dacă au vreo legătură cu seismele, dar se pare că la Scutelnici, în județul Buzău, în mare secret, se fac prospecțiuni și forări penru viitoarele exploatări ale gazelor de șist.

Coelgii de la NewsBuzau.ro au decis să meargă să vadă dacă zvonurile legate de faptul că Prospecțiuni S.A. este în zona comunei Scutelnici, unde  întinde cabluri pe terenurile oamenilor, iar locuitorii din zonă se află în deplină necunoștință de cauza. De notat că această comună se află la 100 de kilomteri de Bucureşti, pe drumul ce duce către Buzău.

Ajunşi în zonă, aceştia au constatat că stâlpii de care erau suspendate cablurile care se întindeau pe câmpuri, sunt din 500 în 500 metri pe o distanță de câțiva km. În comuna Scutelnici s-au  întâlnit și cu o parte din prospecţioniştii angajați, care își parcaseră mașinile în față primăriei și savurau liniștiți cafea la un bar de peste drum. Un sătean a povestit că pe câmp există o sondă, la doar 250 m de casele din comună.

Conform sursei citate, oamenii habar nu au ce se întâmplă, ba mai mult, au fost mințiți cum că se strâng date pentru ridicarea de eoliene. Unii din ei au semnat și acorduri pe acest considerent, fiind și despăgubiți în prealabil. Sursa : activenews.ro

Planurile secrete prin care Chevron va distruge sate intregi din Iasi (DOCUMENTAR )

Ianuarie 9, 2014 Lasă un comentariu

zone_de_exploatare_gaze_de_sist

Locuitorii din cateva comune iesene sunt pe cale sa traiasca un adevarat cosmar • Oamenii risca sa fie batuti, terorizati sau sechestrati in propriile locuinte pentru ca sunt gata sa-si apere cu orice pret pamantul mostenit din tata-n fiu • Compania americana Chevron isi pregateste terenul pentru a intra in forta si in judetul Iasi • In doar doua comune ar urma sa fie instalate peste 2.000 de sonde pentru exploatarea gazelor de sist; tot atatea ar urma sa fie si in Vaslui • Un razboi asemanator celui din Pungesti este iminent, insa parlamentarii Iasului vad lucrurile altfel • Pe punctul de a utiliza resursele Iasului, cei de la Chevron evita sa dea un raspuns clar.

Mai multe comune din judetul Iasi au intrat sub lupa companiei Chevron, americanii urmand a ajunge si aici pentru a-si instala sondele legate de extragerea gazelor de sist. Chiar daca mii de oameni din comune precum Mironeasa si Ipatele stau de saptamani bune cu frica-n san ca pot ramane fara agoniseala de-o viata, pentru majoritatea parlamentarilor judetului, lucrurile sunt cat se poate de bune. Acestia nu vad nimic rau in a se exploata gazele de sist. Toti sustin insa ca trebuie schimbata metoda de explorare, si asta numai dupa ce s-a creat un precedent la Pungesti, in judetul Vaslui. Poate ca daca la Pungesti, oamenii nu ar fi iesit in strada pentru a-si striga nemultumirile, la Iasi nu s-ar fi intamplat nimic. Ce spun insa parlamentarii Iasului?

“Eu am facut parte din comisia cu Rosia Montana. Toata lumea spunea ca Romania trebuie sa-si valorifice bogatiile, este o necesitate, dar modalitatile depind de respectarea unor elemente, a unor criterii economice, de mediu. Tara are nevoie de resurse, dar lucrurile trebuie facute intr-un mod intelept, cu respectarea conditiilor de mediu”, a spus deputatul UNPR Gheorghe Emacu.

“Ca parlamentar, eu am spus, referitor la gazele de sist, ca pana nu apare un proiect ce are un studiu de risc si unul de mediu, nu voi vota. Eu asta astept, este mare nevoie de aceste studii si in functie de aceste aspecte, eu voi vota sau nu”, a spus Mihaela Popa, senator PNL.

“In fiecare comunitate locala trebuie facuta o dezbatere publica pentru doua lucruri: al cui este terenul pe care se face explorarea si exploatarea, dar trebuie cerut si acordul proprietarului. Daca cele doua lucruri sunt indeplinite, mergem la un alt pas. Nu ne dorim o situatie ca cea de la Pungesti, unde sunt oameni carora li s-a incalcat proprietatea, se fac abuzuri ale comunitatilor locale ce au concesionat si terenurile oamenilor si cele aflate in litigiu. Se poate ulterior merge pe alte avize ce pot aduce o resursa comunitatii respective, in urma taxelor si impozitelor si chiar locuri de munca”, a spus Constantin Adascalitei, deputat PSD.

“Sunt adeptul valorificarii resurselor naturale, dar pe atunci nu venea nimeni sa ne faca treaba, ci o faceam noi. Trebuie mai intai minte, apoi informare si apoi gandul la cei care vor veni dupa noi. Este un punct de vedere al PDL si al mai multor parlamentari din PNL, un DA pentru valorificarea resurselor naturale, dar nu cu orice pret”, a sustinut Dumitru Oprea, senator PDL.

Este cert ca parlamentarii stiu ca aceasta companie americana pregateste deschiderea a trei zone de exploatare in judetul Iasi, una in comuna Mironeasa, si doua in comuna Ipatele (sat Ipatele si sat Cuza-Voda). Oare isi dau seama ca panza freatica va fi cea mai afectata? Iasul are o panza freatica bogata, ceea ce a starnit interesul Chevron. Locuitorii din zonele mentionate stau insa in continuare cu frica in san pentru ca ei nu stiu exact ce se va intampla in comunitatea lor.

La adapostul votului

Parlamentarii continua sa sustina ideea exploatarii gazelor de sist, insa fiecare isi cauta o acoperire. “Am respins proiectul pentru ca deocamdata nu merge bazat pe aceasta tehnologie. O sa vedem ce va fi in continuare. Am avea nevoie de astfel de investitii in Romania, de locuri de munca. In acest domeniu ar fi spatiu, dar trebuie gasite alte solutii tehnice”, a precizat Florin Constantinescu, senator PSD.

Chiar daca recunosc ca situatia este grava si ca Iasul ar putea avea de pierdut, alesii judetului nu bat in retragere. “Imi este greu sa am o parere clara vizavi de gazele de sist. Cu siguranta este o perspectiva de viitor pe unele resurse naturale, iar in secolul XXI este normal sa gasesti tot felul de variante de a proteja mediul, chiar daca suporta si riscuri. Exista, de exemplu, posibilitatea unui manson de protectie pana la o adancime de 300 metri, acolo unde ar fi panza freatica. Daca protectia va fi verificata, atunci nu ar mai fi riscuri. Asa cum si la Rosia Montana sunt tot felul de grupuri de interese pentru a nu se exploata aurul din Romania, asa si aici sunt mari puteri care nu ar dori sa apara productie in Romania. In privinta situatiei la Iasi, cred ca este reala odata ce avem un camp de propunere de exploatare la Bacesti, aflat la 30 kilometri de Mironeasa. Solutia nu este aceea de a iesi in strada, ci sunt de condamnat cei care manipuleaza si care-i fac pe oameni sa iasa in strada”, a sustinut Ionel Agrigoroaei, senator UNPR.

Padure de sonde

In Iasi situatia ar putea deveni asemanatoare cu cea de la Vaslui, unde Chevron se pregateste sa instaleze circa 2.400 de sonde pentru forare, adica o sonda la patru hectare de teren. In acest caz, iminenta producere a unor cutremure este tot mai evidenta pe langa afectarea solului. Iar Iasul, cum are o panza freatica bogata, poate avea enorm de suferit. Iesenii si-ar putea imagina cum ar arata localitati intregi din judet intepate de sonde. Din patru in patru hectare de teren, cate o sonda care poate afecta toate culturile agricole. Un calcul simplu arata ca doar in Ipatele, la o suprafata de 4.672 hectare, ar urma sa fie instalate peste 1.100 de sonde. In Mironeasa, pe o suprafata de 4.667 ha ar veni alte 1.100 de sonde instalate. Este notoriu cazul din Ecuador, unde Chevron a fost amendata cu 9,5 miliarde de dolari pentru poluarea fluviului Amazon, decizia luata de instanta fiind definitiva. Acest caz se poate repeta atat la Vaslui, cat si la Iasi, iar teama localnicilor este cat se poate de reala.

Teroarea din Pungesti

Niciun parlamentar nu s-a gandit insa ca situatia de la Pungesti ar putea degenera si la Iasi. Comuna vasluiana a ajuns un adevarat lagar de concentrare, dupa ce sute de forte de ordine au fost detasate in satele din Pungesti. Oamenii nu au voie sa iasa in liniste pe strada fara sa fie legitimati de catre jandarmi, nu trebuie sa se deplaseze mai mult de trei persoane, nu au voie sa-si respecte obiceiurile fara sa fie luati pe sus si bagati in duba. Aceasta “stare de necesitate” a bagat frica in oameni, care sunt nevoiti sa stea in case si sa vada cum oameni platiti din banii lor le bat fiii si sotii doar pentru ca au ajuns sa-si faca dreptate singuri. Culmea, desi batuti si terorizati, oamenii se vad nevoiti sa plateasca si din buzunarul lor “cazarea” jandarmilor. Cheltuielile cu jandarmii se ridica la 6.000 euro zilnic, in zona Pungesti fiind detasate peste 200 de forte de ordine.

Chiar si parlamentarii din Vaslui sustin ca situatia este una grava si ca Guvernul USL nu si-a respectat promisiunile din campanie. “Am solicitat instituirea unei amanari a explorarii pana la indeplinirea conditiilor minimale. Parlamentul European a aprobat o rezolutie care spune foarte clar ca explorarea si exploatarea trebuie facute doar dupa un studiu de impact asupra mediului si dupa ce este dezbatut de cetateni, dar si ca trebuie consultata populatia in baza unui referendum. Am cerut referendum inca din 2012, insa aceste lucruri nu s-au discutat. Am cerut nu doar companiei Chevron sa prezinte o garantie financiara consistenta in contul statului roman, ca in caz de vreun dezastru natural sa aiba de unde sa despagubeasca oamenii. Acum se scot in evidenta minciunile celor de la USL, care au strans lumea impotriva gazelor de sist inainte de campanie, au dus la extrem batalia politica si au mintit “, a mentionat senatorul Dan Marian, liderul PDL Vaslui.

Avertisment pentru Adomnitei

Chevron ar fi intrat deja in contact cu Cristian Adomnitei, presedintele Consiliului Judetean Iasi, pentru a putea demara prospectiuni si pe teritoriul judetului. De altfel, Adomnitei trebuie sa-si dea acordul scris pentru ca americanii sa poata demara lucrari in judet. Insa liberalul din fruntea CJ Iasi risca foarte mult daca va alege banii Chevron in detrimentul binelui locuitorilor. Omologul sau de la Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost luat deja in colimator dupa ce si-a pus semnatura pe documentul prin care Chervon s-a apucat sa faca prospectiuni in zona. Buzatu s-a declarat total impotriva exploatarii gazelor de sist, insa ulterior s-a intors cu 180 de grade. Iar pentru Adomnitei, mirajul banilor Chevron este mare.

“Eu ii dau un avertisment si lui Cristian Adomnitei, sa nu procedeze precum Buzatu la Vaslui si sa emita autorizatie de constructie companiei Chevron, pentru ca asta ar insemna sfarsitul carierei lui politice. Daca acest lucru se va intampla si Adomnitei isi va da semnatura, eu personal voi conduce opozitia din Iasi impotriva lui. Ii dau un avertisment si primarului Gheorghe Nichita sa nu procedeze ca primarul de la Barlad, care mai intai a fost impotriva si apoi pentru. Situatia nu i-ar mai fi favorabila si l-ar putea urma pe Adomnitei”, a declarat senatorul Dan Marian, presedintele PDL Vaslui.

Scandalos! Raspunsuri in bataie de joc

Ce spun cei de la Chevron Romania? Contactati de reporterii BUNA ZIUA IASI, reprezentantii Chevron au evitat sa ofere un raspuns transant, preferand sa arunce cu tot felul de scuze. Intrebarea a fost cat se poate de simpla: cate sonde vor fi instalate in Vaslui si cand va veni Chevron in Iasi? “Nu stiu cate sonde sunt. Eu sunt in concediu si nu va pot furniza astfel de informatii. In functie de rezultatele din teren se face un plan de exploatare intre 3 si 5 ani. Dar va dau numarul celui care se ocupa de relatia cu presa sa va lamureasca. La Pungesti abia acum luam primul put de explorare. Cat despre Iasi nu avem nimic in plan”, a spus Cosmin Ghita, omul de legatura al Chevron in Romania. Cine este acest Cosmin Ghita? Are doar 23 ani, sustine ca este specializat in politica economica, si a ajuns la Chevron dupa ce a facut un stagiu de pregatire in SUA. Ghita s-a numarat printre cei care au ajuns in Polonia pe banii Chevron alaturi de primarul din Pungesti, de presedintele CJ Vaslui, dar si de alti angajati ai companiei. Daca acesti asa-zisi consilieri nu sunt in stare sa raspunda la o intrebare, atunci cum isi justifica ei salariile exorbitante pe care le incaseaza? Celalalt reprezentant al Chevron, Razvan Mitroi, s-a limitat in a cere intrebarile pe e-mail, desi solicitarea jurnalistilor BZI a fost cat se poate de clara. “Nu va pot raspunde la intrebari. Trimiteti-mi un e-mail…”, a precizat Razvan Mitroi. Acesta a ajuns consultant pe comunicare la Chevron dupa ce a lucrat in televiziune.

Sursa: Buna Ziua Iasi

FOTO VIDEO Chevron se întoarce: revoluţia eşuată de la Pungeşti

Decembrie 2, 2013 1 comentariu

SCANDAL Compania Chevron a instalat, la Pungeşti, şantierul pentru începerea operaţiunii de explorare a gazelor de şist.

Prima explorare de gaze de şist din România este pe cale să înceapă în câteva zile în localitatea vasluiană Pungeşti. Angajaţii firmei Chevron au ajuns astăzi, 2 decembrie, în perimetrul de 1,92 hectare concesionat de la Primăria Pungeşti, pe care l-au delimitat cu un gard de sârmă. Camioanele companiei americane au ajuns la Pungeşti în toiul nopţii, însoţite de dube ale forţelor de ordine, umplute cu peste 250 de jandarmi mobilizaţi din mai multe unităţi din România.
Localnicii adunaţi în tabăra improvizată  la Pungeşti încă de pe 16 octombrie au încercat în zadar să se opună intrării utilajelor de forat: jandarmii i-au îndepărtat din drum. Doi bărbaţi au ieşit şifonaţi din acest conflict, unul dintre ei fiind Costică Spiridon, fostul primar al comunei până în anul 2004, unul dintre liderii protestatarilor. Dacă la protestele din 16 noiembrie a murit şi a înviat, de această dată el a ajuns cu o coastă ruptă la spital.„Jandarmii au venit peste noi, ne-au călcat în picioare. Au fost bătuţi chiar şi oameni nevinovaţi care se duceau probabil la serviciu“, susţine Costică Spiridon, fost primar la Pungeşti, unul dintre liderii mişcării de rezistenţă. Printre victime s-a numărat şi un jandarm de 24 de ani care a alunecat într-un şanţ, el fiind transportat la Spitalul judeţean de Urgenţă şi diagnosticat cu „contuzie lombară“.
Muncitorii de la Chevron au lucrat toată ziua la împrejmuirea terenului FOTO: Adevărul
Dosare penale
Şapte oameni au fost urcaţi în dubă şi transportaţi la Poliţia Vaslui, unde pentru şapte dintre ei au făcut dosare penale pentru blocarea unei căi de acces, participare la o adunare publică neautorizată sau distrugere. „În niciun moment jandarmii nu au folosit gaze lacrimogene sau bastoane“, a explicat Mircea Olaru, şeful Jandarmeriei Române. Sursa : ADEVARUL.RO

Chevron se pregăteşte să înceapă explorarea gazelor de şist în Dobrogea

Noiembrie 24, 2013 2 comentarii
Sonda urmează să fie amplasată, cel mai probabil, în zona localităţilor Arsa – Hagieni

Americanii de la Chevron se pregătesc să înceapă explorarea gazelor de şist şi în Dobrogea. Primele instalaţii au ajuns la Mangalia.

Sonda urmează să fie amplasată, cel mai probabil, în zona localităţilor Arsa – Hagieni, aproape de o sursă de apă, necesară pentru operaţiunile de fracturare.

Potrivit site-ului Mangalia.Tv, muncitorii de la Chevron au fost cazaţi deja în staţiunea Venus, în trei hoteluri. În faţa unităţilor de cazare sunt acum parcate peste 40 de vehicule de teren şi trei autobuze.

Sursa :realitatea.net

Citeste:

Chevron aruncă în aer Marea Neagră

Protestele faţă de exploatarea gazelor de şist se intensifică în lume

Octombrie 19, 2013 Lasă un comentariu

Captură

 

Mii de persoane vor protesta, sâmbătă, în Franţa, Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania şi România, cu ocazia Zilei Mondiale Anti Fracturare Hidraulică, relatează Le Monde, în ediţia electronică. 

În timp ce tot mai multe ţări autorizează explorarea şi exploatarea de petrol şi gaze de şist, contestările se succedă, astfel că sâmbătă mii de persoane urmează să protesteze în Franţa (la Paris, Toulouse, Lille sau Nisa), în Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania şi România cu ocazia Zilei Mondiale împotriva gazelor de şist.

Protestele sătenilor faţă de proiectele de explorare la Siliştea, în nord-estul României, au avut efect asupra Chevron, gigantul american anunţând joi suspendarea activităţilor sale ăn regiune.

Protestele din România şi-au găsit ecou în Ucraina vecină, unde sute de persoane au manifestat joi împotriva proiectelor companiei Chevron de a exploata gazele de şist în ţara lor. Anul trecut, gigantul american a câştigat o licitaţie pentru a exploata zăcămintele la Oleski, în vestul ţării, pe care Guvernul le estimează la 2.980 de miliarde de metri cubi de gaze. Dar populaţia locală este îngrijorată de impactul asupra mediului într-o regiune muntoasă care este şi o zonă turistică.

Focuri de armă, cocteiluri Molotov şi vehicule ale jandarmeriei au fost arse în Canada, unde mobilizarea împotriva gazelor de şist a luat o turnură violentă joi, când 40 de persoane au fost reţinute în urma confruntărilor cu forţele de ordine.

De luna trecută, aceşti opozanţi, între care mai mulţi amerindieni, încearcă să împiedice o companie de gaze canadiană, SNW Ressources, să efectueze teste seismice în estul New-Brunswick, pe coasta atlantică. Opozanţii faţă de acest proiect au ridicat baraje pe un drum situat în apropierea depozitului care adăposteşte echipamentul de explorare al companiei, dar justiţia a pronunţat o interdicţie a acestui blocaj. În cursul serii, aproximativ 200 de persoane au mărşăluit pe străzile din Montreal în semn de solidaritate cu manifestanţii din New-Brunswick.

În timp ce o campanie este în desfăşurare în sudul Angliei, entuziasmul populaţiei britanice pentru gazele de şist se erodează. Potrivit unui sondaj publicat la 1 octombrie de universitatea din Nottingham, 55 la sută dintre englezi susţin în prezent exploatarea prin fracturare hidraulică, faţă de 62 la sută în iulie.

În perioada cuprinsă între aceste luni, manifestaţii a mii de opozanţi au afectat regiunea Sussex, după ce compania Cuadrilla Resources a început forajul la 2 august. Compania britanică a obţinut din partea Guvernului, în decembrie 2012, autorizaţia de a relua explorările pe care le-a întrerupt în 2011 din cauza cutremurelor.

Un alt subiect de nemulţumire este costul de două mai mare decât în Statele Unite, ceea ce va antrena o scădere foarte limitată a preţului la electricitate în ţară.

În Franţa, fracturarea hidraulică rămâne interzisă, după ce Consiliul Constituţional a decis, la 11 octombrie, să valideze legea din 13 iulie 2011, care interzice folosirea acestei tehnici, singura existentă în prezent pentru extragerea gazelor de şist.

 

Sursa: zf.ro

Adevărul despre Roşia Montană şi gazele de şist: „Românii s-au săturat să fie furaţi!”

Octombrie 10, 2013 Lasă un comentariu

 

"Românii s-au săturat să fie furaţi!"

Zilele trecute, pe site-ul slate.fr a apărut un documentat articol despre cazul Roşia Montană şi despre proiectul exploatării gazelor de şist din România de către firma americană Chevron. Acest site realizează frecvent analize, comentarii, sinteze şi documentare despre evenimente internaţionale recente, care sunt semnate de nume de rezonanţă din presa franceză sau cea nord-americană. În cele ce urmează redăm foarte interesantul articol consacrat problemelor complexe privind Roşia Montană şi exploatarea gazelor de şist din zona Bârladului.

Contrar unor idei preconcepute, România nu este lipsită de bogăţii. Dar nu este ea cea care profită cel mai mult de ele. La Vest este aurul dorit de canadieni. La Est, gazele de şist promise americanilor. Iar la mijloc, manifestaţiile românilor. Autorizând companiile străine să exploateze subsolul său în speranţa că va obţine beneficii, Guvernul nu a făcut decât să provoace explozia mâniei concetăţenilor. Azi, el trebuie să facă paşi înapoi. Să luăm ca exemplu locuitorii din Roşia Montană, care, dacă ar săpa sub casele lor, ar fi cei mai bogaţi din România. Sub acest sat din Transilvania se află cel mai mare zăcământ de aur (300 de tone) şi de argint (1.600 tone) din Europa. Pe ele încearcă să le exploateze din 1995 o societate canadiană, Gabriel Resources. Proiectul prevede o exploatare intensivă sub cerul liber timp de 16 ani prin recurgerea la mari cantităţi de cianură. Este o metodă controversată, interzisă în unele ţări din Europa. De-a lungul anilor, dosarul a cunoscut puţine progrese concrete. Solicitat, în 2011, să dea avizul, Ministerul român al Mediului n-a dat încă răspuns, în timp ce mobilizarea împotriva proiectului se manifesta la nivel local.

Cine va profita?

Dar, iată, Bucureştiul are nevoie de fonduri pentru a-şi umple casele de bani golite de criză. Aceasta întrucât România trăieşte de trei ani sub perfuzia FMI. Efectele economice aşteptate pentru această ţară l-au determinat pe premierul Victor Ponta – care, acum câteva luni, era împotriva proiectului – să pună acest dosar pe primul plan. Guvernul a făcut un proiect de lege ce declara mina „de utilitate publică şi de interes excepţional”. Acest statut ar autoriza compania minieră ca, în numele statului român, să exproprieze localnicii care refuză să părăsească situl. Măsuri excepţionale la înălţimea mizei? Valoarea Roşiei Montane a crescut în acelaşi ritm ca şi cursul aurului: 10.000 euro kilogramul în 2005, peste 31.000 de euro, azi. La ora actuală, zăcământul este estimat la 10 miliarde de euro. „Ce ţară care ar dispune de o asemenea bogăţie nu ar căuta soluţii pentru a profita?”, s-a întrebat preşedintele român Traian Băsescu în 2011, atunci când aurul a atins un vârf istoric. Victor Ponta, devenit prim-ministru, ţine aproape acelaşi discurs. „În calitate de deputat, nu pot fi decât contra (proiectului-n.n.), dar ca premier nu pot fi decât pentru, căci trebuie să atrag noi investiţii în România”. S-a ivit o problemă – statul român este minoritar în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania desemnată să exploateze filonul. Profiturile vor merge îndeosebi la societatea canadiană Gabriel Resources, acţionară cu 75%. Site-ul român de investigaţii Rise Project a publicat, la 31 august, contractul ce leagă statul român de RMGC. El rămăsese secret toţi aceşti ani, în pofida promisiunilor repetate ale premierului de a-l publica. Potrivit acestui document, RMGC, care posedă drepturile de exploatare, achita o redevenţă de 6% din producţie statului român. Pentru manifestanţi, Guvernul a vândut pur şi simplu ţara. În satul Roşia Montană reacţiile sunt împărţite. Sunt cei care rezistă încă, precum Ani şi Andrei, tânăr cuplu care refuză să-şi vândă locuinţa canadienilor. Sunt apoi cei ce s-au resemnat: cu 75% şomaj în regiune, „toate persoanele sănătoase la cap sunt pentru mină”, mărturiseşte Cătălin. Trebuie spus că lobbyul făcut de RMGC nu le lasă altă opţiune. În cantina oraşului finanţată de RMGC, purtătorul de cuvânt al canadienilor, Cătălin Hosu, promite că „mina va crea 3.600 de posturi directe şi indirecte în timpul celor 16 ani de exploatare”. Compania foloseşte deja 500 de locuitori, din care 22 s-au închis într-o galerie minieră la anunţul stopării proiectului. În decembrie, populaţia locală a aprobat prin referendum deschiderea minei, cu 78%. Consultarea, boicotată de opozanţi, a fost anulată din cauza participării insuficiente la vot. De-a lungul anilor, majoritatea celor 2.000 de locuitori şi-au vândut casele şi au plecat.

12.000 tone de cianură pe an

„Preţul ce trebuie plătit pentru a crea câteva locuri de muncă este prea ridicat”, apreciază Sorin Juca, unul dintre cei mai îndârjiţi opozanţi. Salariat la o mină de stat până la închiderea acesteia, în 2006, el a creat fundaţia culturală Roşia Montană pentru a apăra patrimoniul ameninţat. „Preţul de plătit” sunt cele 900 de familii expropriate, 4 munţi decapitaţi, 7 biserici distruse, 7 cimitire mutate, galerii romane clasate în patrimoniul naţional – avariate şi mai ales 250 de milioane de tone de deşeuri de cianuri stocate într-un bazin apărat de un baraj, în amonte de Roşia Montană. Acest pericol este cel care a provocat mobilizarea la Bucureşti. „Noi nu vrem cianură, noi nu vrem dictatură!”, au scandat zilnic, în primele zece zile din septembrie, manifestanţii la Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, dar şi la Paris, Londra şi Bruxelles. Cei ce sunt împotrivă nu sunt neliniştiţi fără motiv: în anul 2000, la Baia Mare (nord-vestul României), avarierea unui baraj similar a dus la deversarea a 100.000 de tone de cianură în Dunăre, provocând moartea a 100 de tone de peşte şi otrăvirea apei a 2,5 milioane de unguri. Ulterior, Uniunea Europeană a înăsprit legislaţia sa în cazul cianurii. Circa 1.000 de tone de cianură sunt utilizate în fiecare an în minele de aur ale Europei, îndeosebi în Suedia. În România, Gold Corporation vrea să folosească de 12 ori mai mult. În faţa presiunii populare, premierul a făcut pasul înapoi la jumătatea lunii septembrie, retrăgând susţinerea proiectului său şi dând asigurări că va fi respins de Parlament. Deşi proiectul nu va fi abandonat definitiv, este o victorie pentru opozanţi. Şi un dublu insucces pentru Victor Ponta, care, forţat să-şi schimbe opinia, şi-a pierdut încrederea populaţiei şi credibilitatea sa pe lângă Gabriel Resources. Investitorul canadian ameninţă cu urmărirea statului român „pentru violarea multiplelor tratate internaţionale de investiţii” dacă proiectul este definitiv abandonat. Presa vorbeşte despre 4 miliarde dolari (3 miliarde de euro) de daune şi interese. În seara de 9 septembrie, ziua reculului Guvernului român, o acţiune de la Gabriel Resources a pierdut jumătate din valoarea sa la Bursa din Toronto. O depreciere care nu a fost pe gustul acţionarilor săi, printre care cei ai fondurilor speculative, precum cel al lui John Paulson, care s-a îmbogăţit speculând asupra falimentului Greciei. Opozanţii proiectului au primit favorabil pasul înapoi al Guvernului român, dar intenţionează să-şi continue mobilizarea până la respingerea proiectului de lege de către Parlament şi promit să revină în fiecare zi până când cianura va fi interzisă în industria minieră în România, iar site-ul Roşia Montană clasat patrimoniu al UNESCO. Manifestanţii împotriva minei de aur fac astfel legătura cu cei împotriva gazelor de şist. La Bârlad, în nord-estul ţării, protestele s-au înmulţit după ce premierul a autorizat în vară campania americană Chevron să exploreze gazele de şist din regiune. Potrivit Agenţiei Americane pentru Energie (EIA), subsolul românesc ar avea circa 1.444 miliarde de metri cubi de gaz de şist, al treilea zăcământ european după cel din Polonia şi Franţa. Dacă prognoza privind zăcământul se confirmă, Chevron prevede extragerea lui prin fracţiune hidraulică din 2017. Este o tehnică controversată, plasată de Franţa sub moratoriu, dat fiind că ea ar polua pânzele freatice, ar fragiliza solul, adică ar favoriza cutremurele de pământ. Dar, în contrapartidă pentru fracturarea solului său, regiunea Bârlad s-a văzut cu promisiunea a milioane de dolari de investiţii în infrastructuri locale, cât şi în dezvoltarea zonei.

Roşia Montană, Bârlad: aceeaşi luptă

În timpul campaniei sale electorale, premierul spunea mereu că refuză ca o întreprindere străină să exploreze gazul de şist românesc. Asta se petrecea înainte de a fi numit premier şi de a-şi schimba poziţia, deschizâd porţile investiţiilor străine în aceşti termeni: „Vreau ca noi să fim o ţară ce înţelege care-i sunt interesele”. Ca şi în cazul Roşia Montană, profitul pe care l-ar putea avea locuitorii din Bârlad, un oraş dezindustrializat şi sărăcit, de 60.000 de locuitori, rămâne necunoscut, căci contractul dintre stat şi Chevron este secret. Şi tot ca la Roşia Montană, nemulţumirea depăşeşte mult cercurile ecologiste. Românii se îndreaptă astfel împotriva manierei de guvernare, corupţiei şi a reversurilor democraţiei. Ei vor să apere mediul înconjurător, dar, de asemenea, să împiedice faptul ca ţara lor să vândă la solduri subsolul său. Este o renaştere democratică inedită în România de după 1989.

Despre autoarea acestui text, Marianne Rigaux, slate.fr precizează că este o „jurnalistă românofonă”, care, între altele, a realizat un web documentar asupra stigmatizării românilor în Franţa. Ea semnează frecvent în slate.fr.

 

Sursa: cotidianul.ro

%d blogeri au apreciat asta: