Arhiva

Posts Tagged ‘germania’

Dezvăluiri la televiziunea poloneză de stat: Berlinul și Parisul vor un superstat federal european, fără drepturi pentru statele membre!

August 13, 2017 2 comentarii

PLANUL SECRET al GERMANIEI și FRANȚEI, demascat de televiziunea poloneză de stat. Berlinul și Parisul vor crearea unui SUPERSTAT FEDERAL EUROPEAN în care statele membre NU mai au drepturi

eusuperstate

Un stat Federal SUPRA-EUROPEAN în locul Uniunii Europene, o astfel de propunere a fost făcută la Mitingul de la Praga, țărilor de la Vișegrad, de către Ministrul de Externe German Frank-Walter Steinmeier. Propunerea le-a fost prezentată sub formă de ULTIMATUM.

Documentul care a fost publicat pe portalul de știri polonez TVP Info are 9 pagini și este SEMNAT de către miniștrii de externe ai Germaniei și ai Franței.

Principalele propuneri din document sunt următoarele:

  • Statele membre NU vor mai avea dreptul să mai aibe armată proprie și servicii speciale proprii.
  • Unificarea completă a sistemul juridic penal, civil și al sistemului de impozitare. Statele membre NU vor mai avea dreptul să-și impună pe plan național propriul sistem de taxare și de impozitare și nu vor mai avea dreptul să aibe propriul lor cod penal și propriul cod civil.
  • Statele membre NU vor mai avea dreptul să aibe propria lor Monedă și propria lor Bancă Centrală.
  • Statele membre NU vor mai avea dreptul să aibe propriul lor sistem de acordare a vizelor pentru cetățenii non-europeni. Sistemul de VIZE va fi legiferat DOAR de Bruxelles. Vizele vor fi acordate DIRECT de la Bruxelles pe baza unei legislații unice.
  • Super-Statul Federal va avea o politică externă UNICĂ. Ministerele de externe și organizațiile pentru cooperarea internațională de la nivelul fiecărui stat VOR FI DESFIINȚATE.
  • Limitarea rolului NATO în Europa. Crearea unei Armate Europene și a unor Servicii Speciale Centralizate Europene. Serviciile Secrete și Armatele Statelor actuale vor fi DESFIINȚATE. Ele vor deveni SECȚII sau PĂRȚI ale Armatei și ale Serviciilor Secrete Federale Europene.
  • Actualele State Membre VOR PIERDE controlul asupra propriilor frontiere. Ele vor pierde de-asemenea controlul asupra procedurilor de admisie și de relocare a refugiaților pe propriile lor teritorii.

Practic dorința explicită a germanilor care i-au luat în căruță și pe francezi, este să apară un suprastat European în loc de Uniunea Europeană. Acesta a fost ultimatumul prezentat de germani la mitingul din Praga unde a fost prezentat țărilor de la Visegrad de către Frank-Walter Steinmeier.

Dacă un astfel de document va fi aplicat şi va intra în vigoare, în locul Uniunii Europene vom avea DOAR o singură SUPRA-ȚARĂ europeană, care va ființa în funcție de dorința celor mai puternici actori care controlează astăzi Uniunea Europeană.

Actualele state membre NU vor mai avea dreptul să aibe propria armată, propriile servicii secrete, propriul Cod Penal, propriul Sistem de Impozitare – inclusiv nu vor mai avea dreptul să aibe și să impună propriile lor taxe și impozite.

Ele NU vor mai avea dreptul să aibe monedă proprie, NU vor mai avea dreptul să aibe o BANCĂ CENTRALĂ deci nu vor mai fi capabile să-și apere propriile lor interesele financiare, politice și militare ca STATE-NAȚIUNE.

În plus, actualele State Membre vor pierde controlul asupra propriilor frontiere. Ele vor pierde de-asemenea controlul asupra procedurilor de admisie și de relocare a refugiaților pe propriile lor teritorii. Berlinul vrea să introducă un sistem de vize uniform, sistem fixat de la Bruxelles și propune ca politica externă să fie condusă DOAR de către Bruxelles.

Documentul mai vrea să LIMITEZE rolul NATO pe Continentul European.

În preambul, e scrisă justificarea dată de Germani și de Francezi pentru a genera o astfel de federație aberantă la nivel European:

„Our countries share a common destiny and a common set of values that give rise to an even closer union between our citizens. We will therefore strive for a political union in Europe and invite the next Europeans to participate in this endeavor.”

Cele nouă pagini ale documentului nu lasă NICI UN DUBIU asupra faptului că Germania vrea să transforme întreaga Europă Continentală într-un NOU STAT FEDERALHitler se bucură cu siguranță nespus de mult, cu excepția faptului că această nouă SUPRA-GERMANIE europeană pare a fi mai degrabă una neostalinistă și neobolșevică decât una neohitleristă. Totalitară e însă cu siguranță.

Miza imediată RELOCAREA IMEDIATĂ a migranților în Estul Europei

Un document bombă a fost dezvăluit de televiziunea poloneză.

Este vorba de planul comun franco-german pentru Summitul european care va avea loc marți și miercuri la Bruxelles după Brexit și care ar fi fost înmânat luni de șeful diplomației germane omologilor săi din Grupul de Vișegrad.

Miniștrii de externe ai Franței și Germaniei au propus crearea unui „superstat european” care limitează competențele țărilor membre ca urmare a referendumului din Marea Britanie, transmite radio televiziunea poloneză TVP.

Conform presei poloneze, documentul susținut de ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a fost prezentat luni țărilor din grupul de la Vișegrad ca un ULTIMATUM.

Cererea Germaniei susținută de Franța însemnă că membri ai unui superstat, în acest caz țările UE, în practică nu mai au dreptul la propria lor armată, la un cod penal separat, sau un sistem de impozitare propriu și nu ar avea propria lor monedă.

În plus, statele membre ar pierde şi controlul asupra propriilor frontiere și procedurilor de admisie și relocarea refugiaților.

Un lucru e clar. Globaliştii se grăbesc să preia controlul total în noua închisoare a popoarelor numită Uniunea Europeană, construcție globalizării în care cei care vor să plece sunt puși la zid amenințați şi înjurați iar cei care sunt încă membri sunt înjurați permanent de comisarii neobolşevici de la Bruxelles că nu fac bine ce fac.

Este clar că acest proiect aberant nu a apărut peste noapte ci a fost conceput de mințile bolnava din Germania şi Franța încă dinainte de BREXIT. El a fost acuma REÎNPACHETAT și livrat sub pretextul „urgenței impuse de BREXIT”.

Am spune chiar că avem mare noroc cu Brexitul care cu siguranță va genera o rezistență hotărâtă din partea Statelor din Europa de Est, care nu sunt slugile lui Merkel cum am ajuns noi să fim.

Puteți vedea fotoscanurile cu documentul original AICI.

Sursa: Justitiarul.ro

FP: Germania construieşte discret o armată europeană alături de România

armata germania
Germania foloseşte un nume inofensiv pentru a construi o armată europeană, integrând în armata proprie brigăzi din alte state, cum ar fi România, Cehia şi Olanda, scrie publicaţia americană Foreign Policy.

UPDATE: Vezi AICI explicaţiile ministrului Apărării, Gabriel Leş!

O dată la câţiva ani, ideea unei armate a Uniunii Europene ajunge în relatările de presă, generând contre între susţinătorii ei şi opozanţi. Pentru fiecare federalist de la Buxelles care este de părere că o apărare comună este ceea ce ar ajuta UE să aibă un statut mai bun în lume, există cel puţin o altă persoană la Londra sau în alt parte care afirmă pericolul ca o asemenea idee să genereze o forţă rivală NATO, scrie sursa citată.

Foreign Policy notează însă că anul acesta, departe de atenţia presei, Germania şi doi aliaţi europeni, România şi Cehia, au făcut un pas radical către ceva ce seamănă cu o armată europeană, reuşind să evite complicaţiile politice asociate unui asemenea demers. Cele trei ţări au anunţat integrarea forţelor lor armate.

Vezi şi: PREMIERĂ Donald Trump a intrat în ISTORIE: Ce a făcut la Ierusalim

Armata română nu se va alătura în totalitate Bundeswehrului, iar acelaşi lucru este valabil şi pentru forţele armate din Cehia. România şi Cehia vor integra în schimb, în următoarele luni, o brigadă în armata Germaniei, scrie FP.

Brigada Mecanizată 81 „General Grigore Bălan” se va alătura în următoarele luni Diviziei Forţelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr. Iar Brigada 4 de Desfăşurare Rapidă a Cehiei, care a participat la operaţiunile militare din Afganistan şi Kosovo, va deveni parte din Divizia 10 Armată a Germaniei. Alte două brigăzi olandeze s-au alăturat deja Diviziei Forţelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr, respectiv Diviziei Armate 1 a Germaniei.

„Guvernul german demonstrează că este deschis să acţioneze în direcţia integrării militare europene – chiar dacă alţii de pe continent nu sunt”, a declarat profesorul de politică internaţională Carlo Masala, de la Universitatea Bundeswehr.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în mod repetat ideea unei armate europene, dar liderii Uniunii Europene au ignorat sau au bagatelizat ideea. Există puţin sprijin printre ţările europene cu privire la forma pe care ar putea să o aibă o asemenea armată şi ce capacităţi vor ceva armatele naţionale pentru a susţine apărarea Europei. Prin urmare, progresul ar putea să fie unul extrem de încet, dar asta nu înseamnă că nu sunt luaţi paşi importanţi pentru crearea unei forţe comune a UE.

Bruxelles a anunţat în martie crearea unui comandament militar comun, care este responsabil doar pentru misiunile de antrenament din Somalia, Mali şi Republica Centralafricană. Însă, Germania doreşte să construiască ceva mult mai ambiţios – adică o reţea de mini-armate europene conduse de către Bundeswehr.

„Această iniţiativă a venit ca un rezultat al slăbiciunii Bundeswehrului. Germanii au realizat că trebuie să umple găurile care există în forţele tereste ale Bundeswehrului… tocmai pentru a obţine influenţă politică şi militară în NATO”, a declarta Justyna Gotkowska, o analistă pe securitate nord-europeană de la think-tank-ul polonez Centru pentru Studii Estice.

Pentru Germania, cea mai mare şansă o reprezintă obţinerea sprijinului din partea partenerilor mai mici pentru a-şi întări rapid armata, iar o reţea de miniarmate sub conducere germană reprezintă cea mai realistă opţiune pentru o forţă de securitate comună a Europei. „Este o încercare de a preveni o prăbuşire completă a securităţii comune europene”, a declarat Carlo Masala.

Puterea militară germană este cu mult în spatele Franţei şi Marii Britanii. De asemenea, creşterea cheltuielilor militare reprezintă un subiect extrem de controversat în Germania, având în vedere rănile lăsate în urmă de al Doilea Război Mondial.

Pentru România şi Cehia, această iniţiativă reprezintă o metodă de a creşte implicarea germanilor în securitatea Europei. „Este o acţiune în direcţia unei independenţe militare mai mari pentru securitatea europeană. Marea Britanie şi Franţa nu s-au arătat disponibile pentru a prelua conducerea asupra securităţii Europei”, a declarat Masala.

Franţa este o putere militară, dar s-a arătat ezitantă faţă de eforturile multinaţionale ale NATO, în vreme ce britanicii s-au opus dur şi chiar au lansat ameninţări împotriva unei armate a UE.

Pentru România şi Cehia, aceasta este o oportunitate de a aduce trupele la acelaşi nivel de antrenament ca armata Germaniei.

Între timp, olandezii sunt bucuroşi că această integrare a forţelor militare le va permite să se antreneze cu tancuri, după ce şi-au vândut ultimele tancuri în 2011.

Puţini s-au opus integrării brigăzilor olandeze şi române în diviziile germane, în special pentru că nimeni nu a observat. De asemenea, nu se ştie dacă vor exista consecinţe politice pentru ţările care au acceptat să-şi integreze brigăzile în Bundeswehr, mai scrie Foreign Policy.

Sursa : stiripesurse.ro

Etichete:, ,

Stiglitz: Moneda euro, sursa tuturor relelor

Septembrie 18, 2016 1 comentariu
Joseph Stiglitz

Joseph Stiglitz

Laureatul premiului Nobel pentru Economie Joseph Stiglitz susţine că moneda unică europeană este sursa tuturor relelor care se petrec în acest moment în uniunea monetară de pe continent: stagnare economică, şomaj şi ascensiunea extremiştilor pe scena politică.

Pentru economist, politica monetară care a dus la crearea monedei euro a fost una eronată de la bun început şi este, din păcate, perpetuată de liderii Băncii Centrale Europene, relatează Hurriyet Daily News, potrivit independent.md.

„Au pus căruţa înaintea boilor. Au creat moneda euro înainte de a avea instituţiile prin care aceasta putea fi controlata”, a afirmat Stiglitz într-un interviu acordat agenţiei France Presse.

Din punctul său de vedere, euro nu avantajează decât anumite persoane „şi pe bancherii care pot transfera rapid banii dintr-o parte în alta”, dar se dovedeşte o adevărată povară pentru indivizii obişnuiţi, care sunt nevoiţi să se confrunte cu anemia economiilor din regiune şi un nivel ridicat al şomajului.

„Economiile noastre stagnează, iar noi nu ne dezvoltăm. Aceasta a dat un avânt deosebit mişcărilor politice din spectrul de dreapta”, a afirmat Stiglitz, vizând ascensiunea rapidă a partidelor de extremă-dreapta din Franţa, Olanda, Germania sau Austria.

Stiglitz crede că politica şi economia care stau la baza regulilor fiscale şi monetare din zona euro ar trebui rapid schimbate.

„Nu sunt nişte reguli ca cele date de Dumnezeu pe Muntele Sinai. Daca regulile sunt greşite, atunci rezultatul poate fi dezastruos”, argumentează laureatul cu Nobel, ţintind direct către Banca Centrală Europeană şi către Pactul de Stabilitate şi Creştere Economică din UE, care limitează deficitul bugetar al statelor membre la 3% din PIB.

Stiglitz crede că soluţia ar fi revenirea la principiile integrării şi la o Uniune Europeană care să nu apese pedala austerităţii atât de mult. „Nu face decât să ducă spre contracţia economiei din regiune”, a argumentat economistul.

De asemenea, o altă vulnerabilitate reclamată de acesta este lipsa unui mecanism unitar de asigurare a riscurilor din sistemul bancar european.

O variantă radicală propusă de Stiglitz pentru a rezolva criza politico-economica din regiune ar fi ieşirea Germaniei din blocul comunitar, Berlinul fiind şi mâna forte care menţine politica de austeritate în UE.

„Punctul de vedere prin care austeritatea ar urma să rezolve problema şomajului şi a revenirii la prosperitate este respins de majoritatea economiştilor şi de către FMI, dar pare să fie în continuare dominant în gândirea guvernului din Germania, în special în cea a ministrului de Finanţe.

Cea mai uşoară cale de a trece peste acest impas o reprezintă ieşirea Germaniei din UE”, punctează economistul american.

Sursa : cotidianul.ro

Lecţiile istoriei pe care creditorii le uită: „Miracolul“ Germaniei a fost posibil doar după ce Europa a iertat-o de datorii şi a ajutat-o să crească fără datorii noi

Iulie 15, 2015 2 comentarii
Volskwagen Beetle este modelul de maşină bazat pe un singur design care a stabilit recordul mondial la longevitate şi la unităţi produse şi reprezintă simbolul renaşterii industriei germane

În urmă cu şase decenii, un acord pentru anularea a jumătate din da­toriile postbelice germane a ajutat Germania să devină o economie puternică şi Europa răvăşită de război să intre într-o perioadă prelungită de prosperitate.

În urmă cu şase decenii, un acord pentru anularea a jumătate din da­toriile postbelice germane a ajutat Germania să devină o economie puternică şi Europa răvăşită de război să intre într-o perioadă prelungită de prosperitate.

O clauză a acordului de la Londra din 1953 prevedea că Germania nu-şi va plăti restul de datorii decât atunci când va avea cu ce şi nu prin datorii noi, iar creditorii au fost încurajaţi să cumpere exporturile germane pentru a se asigura că îşi primesc bani înapoi. În 2015, Grecia a cerut doar iertarea datoriei, dar a fost refuzată.

Istoria secolului al XX-lea oferă multe exemple de eşecuri şi succese în rezolvarea crizelor cauzate de datoriile suverane. O lecţie pe care o dă această istorie este că pro­blemele grave sunt rezolvate doar după tăieri adânci în valoarea nominală a datoriilor.

Cu cât se aşteaptă mai mult ca datoria să fie ştearsă, cu atât mai mare va fi pier­derea. Nimeni nu înţelege această istorie mai bine ca Germania. Acesteia nu doar că i s-a iertat datoria în 1953, punându-se astfel bazele „miracolului economic“ postbelic german, dar 20 de ani mai devreme Ger­mania a intrat în incapacitate de plată a da­toriilor produse de Primul Război Mondial după ce s-a confruntat cu hiperinflaţia şi depresiunea economică, probleme care l-au ajutat pe Hitler să ajungă la putere, scrie The New York Times.

Peste o duzină de state în default

Defaulturile a peste o duzină de ţări pe datoriile din Primul Război Mondial în anii ’30 şi ştergerea datoriilor prin planul Brady de la începutul anilor ’90, care au pus capăt unui deceniu cu datorii ridicate şi fără creştere economică în America de Sud şi alte ţări emergente, reprezintă lecţii care trebuie reînvăţate din timp în timp.

Toate aceste episoade au fost precedate de un deceniu sau chiar mai mult de negocieri şi planuri de reeşalonare care, spre deosebire de primele programe de bailout ale Greciei, au extins maturitatea datoriilor şi au redus dobânzile. Dar crizele s-au sfârşit şi economiile au început să crească doar după ce o parte din datorie a fost tăiată.

Într-un studiu recent, profesorii Reinhart şi Christoph Trebesch de la Universitatea din München arată că economiile şi-au revenit accelerat după defaulturile din 1934, prin care au fost reduse datoriile externe cu cel puţin 43%, şi după aplicarea planului Brady, prin care s-a redus povara datoriilor în medie cu 36%.

„Ieşirea din criză, în ambele episoade, a fost posibilă doar după tăierea în adâncime a valorii nominale a datoriilor. Forme mai uşoare de reducere a poverii datoriilor, pre­cum extinderea termenelor de rambursare şi reducerea dobânzilor, nu sunt urmate în general de creşteri economice serioase sau de îmbunătăţirea ratingurilor de ţară”, concluzionează studiul.

A plecat dezgustat de la FMI

Lecţia nu a fost învăţată nici măcar de Fondul Monetar Internaţional, instituţie creată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a ajuta economiile cu probleme. Fondul a abordat criza datoriilor europeane pornind de la ideea că defaultul economiilor avansate este „improbabil şi de nedorit“.

Pentru a-şi justifica abordarea, a realizat o analiză a potenţialului economic al Greciei bazat pe fantezie. Chiar şi în primăvara anului trecut FMI susţinea că guvernul de la Atena poate transforma o parte din economie într-un surplus bugetar primar de  3% din PIB anul acesta şi de 4,5% din PIB anul viitor şi totodată să aducă economiei o creştere de 4%. Cum poate Grecia obţine aceaste performanţe? Simplu: creşterea productivităţii Greciei trebuia doar să accelereze de la zero la cel mai alert ritm din zona euro, să aibă forţă de muncă la discreţie şi o rată a angajării la nivelul celei din Germania.

Presupunerile contrastau şocand cu realitatea de zi cu zi din Grecia, unde un sfert din forţa de muncă nu are loc de muncă, trei sferturi din creditele date de bănci sunt neperformante, evaziunea fiscală este o tradiţie iar guvernul se finanţează neplătindu-şi furnizorii.

Peter Doyle, fost economist de top la FMI, care a plecat de acolo dezgustat de această abordare, scrie: “Dacă optimismul are ca rezultat serii de diagnostice incorecte ale unei probleme serioase, nu este o virtute. În cel mai bun caz se prelungeşte o boală. În cel mai rău, este un tratament fatal”.

Bineînţeles, creditorilor nu le place ca datornicii să plătească doar jumătate din datorie. Dar nu aşa şi-au justificat Germania şi aliaţii ei poziţia. Ei se bazează în schimb pe argumentul “hazardului moral”: dacă Greciei îi este oferită o cale facilă de a scăpa de datorii, c ear putea-o împiedica să ducă în continuare o viaţă de huzur pe banii altora? Ce fel de lecţie ar înţelege, de exemplu, Portugalia?

Este adevărat şi că Grecia a făcut puţine pentru a-şi îmbunătăţi managementul economic, notoriu pentru slabiciunile sale. Însă Atena are puţine stimulente să îmbunătăţească ceva dacă fructele performanţelor economice se duc la creditori.

Conferinţa de la Londra şi renaşterea Germaniei

Unul dintre cele mai importante episoade pentru economia ei a fost conferinţa de la Londra din 1953, prin care Germania de Vest şi-a asigurat stergerea a peste jumătate din datoria acumulată după cele două războaie mondiale. Atunci cu amintirile atrocităţilor naziste încă proaspete, multe ţări erau reticente să streargă datoriile Germaniei. Însă SUA şi-a convins aliaţii europeni, printre care şi Grecia, să renunţe la o parte din datorii pentru a construi o Europă Occidentală prosperă şi stabilă care să poată rezista ameninţărilor Rusiei Sovietice, scrie France 24.

O condiţie importantă a Acordului de la Londra a fost ca rambursarea datoriilor rămase să fie făcută doar dacă Germania înregistra surplus comercial, adică doar când va avea surse proprii de plată, nu cu bani împrumutaţi. Rambursările au fost limitate la 3% din veniturile din exporturi. Această clauză a stimulat creditorii Germaniei să importe mai multe produse nemţeşti pentru a-şi primi datoriile înapoi, ceea ce a pus bazele a ceea ce este acum puternicul sector de exporturi al Germaniei. Aceste exporturi sunt un element important al “miracolului economic” german.

Sursa : zf.ro

FMI declară război Germaniei

Potrivit unor surse de la nivel european, se pare că liderii din zona euro ar fi avut informații despre cel mai recent raport al FMI despre datoria Greciei înainte să fie de acord cu termenii celei de-a treia salvări a țării.

În prezent se poate observa o ruptură între Fondul Monetar Internațional (FMI) și Europa, reprezentată de fapt prin Germania, pe subiectul datoriei Greciei către UE. Aceasta s-a adâncit acum câteva luni, când Fondul a arătat că reducerea datoriilor este o precondiție pentru participarea sa la orice ajutor suplimentar care ar putea fi acordat Atenei.

În continuare, chiar înainte de referendum, FMI a lansat un raport privind sustenabilitatea datoriei Greciei. Momentul pare să fi fost ales pentru a fi unul strategic și s-ar putea să fi ajutat la obținerea acelui „NU”, reprezentând un vot pentru guvernul condus de Alexis Tsipras.

Din păcate, se pare că FMI nu a anticipat capitularea completă a premierului elen, iar acum, subiectul reducerii datoriilor a fost amânat din nou, de această dată până după ce Grecia va trece noul acord prin parlament și îi va aproba toți termenii.

Ieri a apărut un alt document secret al FMI privind sustenabilitatea datoriei Greciei și acest lucru nu este deloc surprinzator, comentează publicația americană Zero Hedge. FMI insistă din nou asupra soluției reducerii datoriei. Ne putem întreba dacă nu cumva SUA, care are drept de veto, trage sforile în spatele scenei și orchestrează anumite „scurgeri de informații” la momentul oportun.

Iată ce scrie Reuters: „Grecia va avea nevoie de o scutire de datorii care depășește cu mult ceea de ce partenerii din zona euro erau pregătiți să ia în considerare din cauza devastării economiei și a băncilor din ultimele două săptămâni, după cum arată un studiu confidențial al Fondul Monetar Internațional care a intrat în posesia Reuters.”

O analiză actualizată privind sustenabilitatea datoriei Greciei a fost trimisă la guvernele din zona euro luni seara, după ce Atena și cei 18 parteneri ai săi au căzut de acord, de principiu, să înceapă negocierile cu privire la un al treilea program de salvare în valoare de până la 86 de miliarde de euro, în schimbul unor măsuri de austeritate mai dure și a reformelor structurale.

„Deteriorarea dramatică a sustenabilității datoriei indică nevoia de reducere a datoriilor pe o scară care ar trebui să meargă dincolo de nivelul care a fost luat în considerare la acel moment – și ceea ce a fost propus de MES”, a declarat FMI, referitor la fondul de salvare al Mecanismului European de Stabilitate.

Țările europene ar trebui să-i acorde Greciei o perioadă de grație de 30 de ani pentru serviciul tuturor datoriilor europene, inclusiv pentru creditele noi, și o maturitate extinsă dramatic, sau să efectueze transferuri fiscale anuale explicite către bugetul grec sau să accepte „în avans marje de ajustare profunde” pentru împrumuturile lor către Atena, se mai arată în raportul citat.       Sursa : money.ro

Etichete:, , ,

„Cine-a îndrăgit străinii, Mânca-i-ar inima câinii…”

Februarie 2, 2015 2 comentarii

Cetăţeanul MihaiMesajul lui Pamfil Şeicaru destinat în 1947 generalului N. Rădescu avea să fie nu numaidecât confirmat, ci aprofundat şi extins după decenii în scrisoarea încredinţată de Doamna Ioana Aioanei ziarului „Libertatea” din New York City (anul V, nr. 49/august 1986). Necunoscând-o pe autoare şi neavând nici accesul la publicaţia menţionată, am beneficiat de faptul că Domnul Mihai Mircea Totpal a valorificat documentul în revista online Totpal Daily News (Buşteni-Sinaia, la 21 august 2012); mulţumindu-i editorului din ţară pentru amabilitate, precizăm că intervenţia Doamnei Ioana Aioanei reprezintă din punctul nostru de vedere o contribuţie esenţială la analiza şi interpretarea  faptelor de la 23 august 1944, cu sublinieri deosebite asupra consecinţelor lor totalmente  nefaste, ceea ce determină, conchidem, pasajele evident acuzatoare la adresa puciştilor. S-au impus câteva minime corecturi, care, desigur, nu au dăunat textului.

„Sire,

Aţi minţit poporul român şi l-aţi dat pradă străinilor.

Cu ocazia „aniversării” zilei de 23 August, vă felicit, fiindcă această „Mare Zi” este opera Dv., şi eu alături de fraţii mei români vă datorăm Dv. invazia sovietică şi instaurarea comunismului în România, operă desăvârşită de comuniştii Pauker-Groza-Pătrăşcanu, care au pregătit distrugerea României în anticamera regalului Dv. birou. Pentru acel „23 august”, eu şi sute de mii de români am fost aruncaţi în închisori, fiindcă „eram o burgheză bogată” şi fiica unei familii cu tradiţii militare naţionaliste, închisoare din care am scăpat printr-un miracol. Pentru acel „23 August”, Dv. aţi minţit poporul român şi l-aţi dat pradă străinilor, aşa cum a făcut şi tatăl Dv. aţi ordonat să lăsăm jos armele în faţa „prietenilor sovietici” invocând un pretins „armistiţiu”, dar l-aţi semnat abia în 12 Septembrie 1944, dându-ne pe „tavă” ruşilor.

Le-aţi permis trădătorilor să se aciueze în Casa Regală, unde au pregătit lovitura de moarte a românilor, prin distrugerea fizică, materială, morală şi spirituală.

Voi, Mihai Rege al Românilor, aţi ordonat ca românii să nu tragă nici un cartuş şi să nu se apere în faţa hoardelor sovietice, români care la Ungheni au fost împuşcaţi în timp ce îşi aşteptau „prietenii”. Alţi 170 de mii, tot la Ungheni, au fost luaţi prizonieri, unde şi soţul meu, un tânăr de 27 de ani a fost omorât, iar eu am rămas văduvă la 23 de ani… La „ordinul” Dv., Armata Română a trebuit să meargă şi să lupte alături de sovietici, şi bieţii români au luptat şi murit cu miile până în Munţii Tatra, fapt unic în analele istoriei războaielor, când un popor învins prin trădare este şi forţat să lupte alături de inamic. Voi Rege Mihai, aţi ordonat asta şi cei 200 de mii de români au „murit degeaba”, căci Basarabia şi Bucovina tot au fost răpite de ruşi, iar Cadrilaterul răpit de bulgari, şi România invadată de bolşevici. Şi după imensa greşeală politică şi militară ce aţi comis, aţi continuat să colaboraţi cu o clică de trădători, care ajutaţi de Colonelul Ulea, Maestrul de Ceremonii al Casei regale, le-aţi permis trădătorilor să se aciueze în Casa Regală, unde în spatele tronului Dv. au pregătit lovitura de moarte a românilor, prin distrugerea fizică, materială, morală şi spirituală. Dar puţin v-a păsat, căci v-aţi salvat tronul şi asta era important pentru Dv. şi clica ce v-a sfătuit în acel fratricid 23 August 1944. Iar noi românii, ca nişte proşti sentimentali, ne uitam la Dv. cu drag şi vă aplaudam furtunos când apăreaţi în jurnalul de Ştiri de la Cinema Aro, căci eraţi iubitul nostru rege, şi atâta timp cât eraţi pe tron, ne asiguraţi de libertatea şi independenţa Ţării de pacostea comunistă, căci încă nu ştiam că Dv. colaboraţi cu comuniştii.

Aţi tăcut, ca să vă salvaţi tronul.

Dacă aţi fi fost sinceri cu noi, dacă ne-aţi fi atenţionat atunci când s-a format „nucleul” comunist sub numele de „Blocul Partidelor Democratice”, şi ne-aţi fi spus: „Români, sunt forţat de oameni nedemni spre fapte nedemne. Eu, regele vostru, nu permit ca sub baldachinul tronului să se conspire în contra voastră, şi abdic azi 6 martie 1945”, ne-aţi fi salvat dacă aveaţi curajul să vă riscaţi „pielea” şi am fi ştiut ce să facem în contra comuniştilor care erau instrumentele Moscovei şi nu un guvern de coaliţie cum am crezut noi. Dar aţi tăcut, ca să vă salvaţi tronul, căci aşa v-a sfătuit Styrcea care era „tare la poker” şi Sănătescu „tare” în conspiraţie.

Aţi ajutat şi aţi sprijinit pe comunişti.

Ne-aţi minţit ani de zile, până în clipa de 30 Decembrie 1947, când aţi declarat la radio: „Abdic pentru mine şi toţi urmaşii mei…”, dar abia acum ne spuneţi prin interviul dat la Europa Liberă, că aţi fost forţat să abdicaţi de către Dej şi Groza, care v-au prezentat un act de abdicare „plin de greşeli de gramatică”, ceea ce este ridicol, căci Dej era un analfabet, dar Groza şi Pătrăşcanu erau avocaţi, şi Pătrăşcanu scria orice act.

De ce nu ne-aţi spus atunci?, că poporul ar fi sărit în foc pentru Dv. şi poate puteam preveni ca hoarda de criminali şi analfabeţi să nu fi putut forma un „guvern”. Aţi ajutat şi aţi sprijinit pe comunişti, care au reprezentat România şi la Pacea de la Paris, fapt pentru care americanii au spus atunci şi spun şi azi: „Românii şi-au ales singuri comunismul, căci au format un guvern comunist încă sub Regele Mihai…”

Unde eraţi, Sire?

Aţi sperat că Stalin vă va „lăsa pe tron” pentru eroica Dv. trădare, şi care era o continuare a trădărilor comise de „scumpul Dv. tată” Carol al II-lea, care dăduse Basarabia, Bucovina şi Nordul Herţei cadou la ruşi în Iunie 1940, fiindcă el avea nevoie de „pace” ca să se poată „dedica” marii lui Pasiuni pentru Lupeasca…, iar Dv. aţi întărit trădarea prin „Armistiţiul din Septembrie 1944”, pe care l-au legalizat la Paris comuniştii N.K.V.D.-işti, nişte criminali ca Pătrăşcanu, Groza, Dej şi alţi oportunişti, pe care Dv. i-aţi trimis la Paris să reprezinte bietul popor român. Îmi amintesc, cu câtă mândrie purtaţi pe piept „Ordinul Victoria” dat de Stalin, şi cum ciocăneaţi ouă roşii cu Vîşinski, acelaşi Vîşinski care a dat cu pumnul în masă şi a ţipat la Dv., ori să formaţi un guvern „pur comunist”, ori să abdicaţi. El a ieşit din biroul Dv. trântind uşa, că v-a căzut var de pe plafon în cap… Imediat l-aţi admis pe Groza, care era paravanul lui Pauker şi Dej, asasinii românilor, şi iar v-aţi salvat tronul… Eraţi regele românilor, dar unde eraţi Sire când comuniştii au ocupat fabricile şi ei stabileau câţi bani să plătească patronul unui lucrător, şi câtă carne şi alimente să le dea gratis?

Unde eraţi, Sire, când militarii români întorşi de pe frontul rusesc au fost deblocaţi şi aruncaţi pe străzi, iar invalizii lăsaţi pradă mizeriei şi fără pensie?

Unde eraţi Sire, când cei de pe frontul de Vest s-au întors fără mâini şi picioare şi nu şi-au mai găsit familiile în casele lor, căci fuseseră „confiscate de la burjui” şi date la ţiganii nomazi, care au făcut focul pe podele sub pirostrii să-şi facă mămăliga?

Unde eraţi, Sire, când sovieticii ne-au evacuat din casele noastre în miez de noapte şi plină iarnă 1944, şi ne-au luat tot avutul, iar noi cu copiii în braţe plângeam pe străzi?

Unde eraţi Voi Sire, regele iubit al românilor? Iar noi, tot naivi, vă iubeam şi credeam că eraţi ataşat nouă şi că ne veţi salva de comunişti!…

Unde eraţi, Sire, când comuniştii au înscenat lui Maniu şi altora „procese de trădare” şi i-au arestat aşa ca pe Titel Petrescu pe care l-au omorât, în timp ce sovieticii conduşi de evreii N.K.V.D.-işti ne violau, jefuiau şi împuşcau în plină zi pe străzi?

Unde eraţi, Sire, când moldovenii mureau de foame, fiindcă „prietenii” sovietici au blocat şi cărat toate alimentele? Şi unde eraţi când ofiţerii superiori ce au condus armatele în Rusia, au fost arestaţi, judecaţi prin procese înscenate şi împuşcaţi „pentru trădare”, iar soţiile şi copiii lor nu au avut dreptul la pensie, ba chiar au fost urmăriţi în mod sistematic, distruşi prin bătaie şi teroare de către agenţii comunişti, aşa cum s-a întâmplat cu copiii lui Ion Moţa, Gabriela şi Mihai?

Unde eraţi Dv., „Regele Românilor”, atunci când s-a modificat legea învăţământului, ca să ni se impună Limba Rusă în şcoli, şi când preoţii au fost arestaţi, bisericile păzite de comunişti ca noi creştinii să nu ne mai rugăm lui Dumnezeu ci lui Stalin, şi sărbătorile de Paşte şi Crăciun suspendate şi declarate „zile de muncă” ?

Unde eraţi Dv., decât pe tronul României, şi sub ochii şi tacita aprobare a Dv. s-a desăvârşit distrugerea unui popor, pe care azi, îl anunţaţi că vreţi „să-l fericiţi” cu întoarcerea Dv. la tron?! Să fim serioşi, D-le de Hohenzollern! Aş avea multe de spus, căci am trăit acele tragice zile şi ani de umilinţe în propria mea ţară, pregătite de Dv. Sire pentru poporul român, pe care l-aţi înşelat şi trădat, fapte care nu se pot uita în secole, nu după 42 de ani. Noi, cei bătrâni, suntem aici ca să spunem celor tineri şi să scriem Istoria cea adevărată, în care eu şi milioane de români avem un lung rechizitoriu pentru Dv. Dar mă opresc aici…

In cei 32 de ani, Dv. n-aţi întreprins nimic pentru poporul român.

Şi dacă aţi avut decenţa să „ tăceţi” o perioadă atât de lungă, v-aţi lăsat antrenat în ultimul timp de ceva „fosile din vechea camarilă” ce trăiesc prin Anglia şi Germania, şi cu o îndrăzneală demnă de un „Carol Tiranul” tatăl Dv., aţi început o campanie de „încălzire a sentimentelor” cu românii, spunând într-o „proclamaţie” difuzată în 1979 la radio Europa Liberă: „Au trecut treizeci şi doi de ani, de când n-am mai călcat pământul României…”, şi apoi continuaţi: „M-am frământat, şi mă frământ, mă zbat pe seama soartei voastre crunte…”. Dar în cei 32 de ani, Dv. n-aţi întreprins nimic pentru poporul român, ci v-aţi făcut o familie frumoasă cu multe fete, pe care după cum se vede, vreţi să ni le puneţi în spate ca „moştenitoare ale tronului României”. Şi ca încheiere în acel mesaj de Anul Nou 1979, ne spuneaţi: „Urărilor Mele se alătură iubita Noastră Regina-Mamă, Regina Ana şi fiicele noastre, Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria”. Să vă trăiască, Sire, dar ele sunt fiicele şi principesele Dv. şi nu „reginele noastre”, ale poporului Român, fiindcă Dv. aţi „abdicat” pentru Dv. şi pentru toţi urmaşii, şi nu înţeleg, în care ţară şi pe ce tron sunt Domniile Lor regine?

„Cine-a îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii…”

In interviul dat de curând lui V. Georgescu, el v-a întrebat: „Majestatea Voastră s-ar întoarce imediat, deci în ţară, în momentul în care ar fi posibil. Pentru a domni? Pentru a fi rege?” Dv. aţi răspuns: „Da. Asta este datoria mea, şi dacă mi-am făcut datoria în circumstanţele grele la 23 August 1944, când aveam 22 de ani, nu voi şovăi acum la 64 de ani”. Dar de ce nu aţi considerat „datoria Dv.” ca imediat după abdicare, să fi format un guvern în exil, şi să fi folosit toate relaţiile politice şi familiale ce le aveaţi cu Anglia, „tradiţionala aliată”, să fi uşurat povara românilor la Conferinţa de la Paris, căci Churchill era marele master, şi regele Angliei vă era rudă? De ce nu aţi acţionat atunci, şi veniţi acum după 42 de ani să ne spuneţi că „este datoria Dv. să reveniţi la tron?…”

Trebuie să ştiţi că Poporul Român s-a maturizat, şi a învăţat pe propria-i piele o mare „lecţie”, aşa cum a fost spus de Eminescu: „Cine-a îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii…” Da, noi, Românii, am înţeles că tragedia noastră naţională s-a datorat numai „străinilor” aciuiţi pe la noi pe care i-am tolerat pe motive umane sau politice, şi care au conspirat împotriva noastră, fiindcă nici un „român adevărat” nu ar fi fost în stare să-şi trădeze neamul şi Patria de dragul privilegiilor sale personale…

Ne-aţi lăsat să fim umiliţi şi distruşi în numele „prieteniei”, fapt pentru care Occidentul ne dispreţuieşte.

Aşa cum şi mie mi-e dor de casa mea, vă cred, Sire, că vă este dor de Peleş şi de toate palatele făcute de noi românii, în care v-aţi lăfăit cu „gaşca” de pierde vară şi care au decis soarta noastră, soarta României, între un pahar de coniac şi o partidă de poker, unde excela prietenul Dv. Styrcea, care v-a dădăcit şi v-a sfătuit cum să-i trădaţi pe români. Cred că vă este dor, să mai goniţi cu automobilul pe şoseaua Bucureşti-Sinaia, aşa cum făceaţi…, cred că vă este dor de aerul parfumat, de brazii de pe munţii Carpaţi, de care şi nouă celor din exil ne este dor, dar suntem pe aici din vina trădării Dv., iar fraţii noştri gem sub ocupaţia comunistă, pentru că Dv. aţi facilitat asta 42 de ani în urmă, şi nu ne-aţi lăsat să luptăm şi să fim învinşi în mod onorabil, ci să fim umiliţi şi distruşi în numele „prieteniei”, fapt pentru care Occidentul ne dispreţuieşte că, noi ne-am „ales comunismul”.

Credeţi că românii pot spune ceva frumos despre Regele Mihai? Greşiţi, Sire!

În „noua conspiraţie”, Dv. v-aţi lăsat intervievat de Vlad Georgescu, care nu numai că vă tratează ca pe un rege al României, dar vă întreabă exact ce vrem noi să ştim, iar Dv. i-aţi răspuns: „Ne-o dovedesc scrisorile pe care le primesc mai cu seamă de la cei tineri…care au aflat de la părinţii lor despre mine…”. Şi credeţi că românii pot spune ceva frumos despre Regele Mihai? Greşiţi, Sire! Aceşti tineri nu mai sunt românaşii credincioşi şi educaţi în umilinţă şi supunere faţă de casa Regală a Madamei Lupescu. Tinerii români sunt evoluaţi şi au curajul opiniei azi mai mult ca oricând, şi nu schimbă ei o teroare comunistă pentru una regală a Casei de Hohenzollern, care a omorât destui români între anii 1930-1940, sub domnia „Tiranului dement Carol al II-lea”.

Aţi conspirat atunci şi conspiraţi azi ca să puteţi lua tronul…

Propaganda pe care o faceţi prin intermediul Europei Libere, cred că aţi plătit-o foarte „gras”, să vă scoată la iveală şi să puteţi pleda pentru dreptul ce-l ridicaţi la tronul României, pe care l-aţi pierdut, ziceţi, din cauza „baionetelor sovietice”; dar Dv. l-aţi trimis pe Dămăceanu la ruşi în Aprilie 1944, i-aţi eliberat pe Dej, pe Ceauşescu şi Pătrăşcanu ca să vă pregătiţi pavăza, şi apoi l-aţi arestat pe Mareşalul Antonescu, dând la „tavă” România comuniştilor. Cum puteţi spune: „Aşadar, 40 de ani după venirea la putere a regimului comunist cu ajutorul baionetelor sovietice”, când [ei] au venit cu sprijinul Dv. regal? Că ruşii cu baionetele lor v-au forţat să abdicaţi, asta era de aşteptat, nici comuniştii nu vor „regi” şi trebuia să prevedeţi acest lucru. Dar de ce nu ne-aţi spus atunci în 1947, şi ne spuneţi acum? Cu asta sunteţi de două ori vinovat, că aţi conspirat atunci şi conspiraţi azi ca să puteţi lua tronul iar.

V-aţi salvat tronul cu preţul vieţilor a milioane de români, pe care i-aţi făcut sclavii ruşilor

Cu „dulcegăriile” Dv. nu puteţi şterge trecutul, sperând că cei ce ştiu adevărul au murit, ori au fost omorâţi cu toţii de către comunişti. Aţi greşit, sunt încă o mulţime de supravieţuitori în exil şi datoria noastră este să păstrăm „adevărul istoric”şi să-l predăm ca pe o faclă generaţiilor tinere. Să ştie şi ştiu şi eu, că în acea caldă zi de 23 August 1944, aţi vorbit la radio, v-am auzit cu urechile mele când aţi „ordonat” la ora 13, încetarea ostilităţilor contra Rusiei, şi aţi cerut atacarea trupelor germane pe teritoriul României. Dar ştiu că vocea Dv. fusese imprimată pe un „disc” de către comuniştii Pătrăşcanu şi Bodnăraş („Ceauşu”), pentru cazul când aţi fi fost omorât şi lovitura de stat nu reuşea, ei să poată folosi „vocea Dv.” ca o momeală pentru a comanda Armata Română. Şi culmea, Pătrăşcanu v-a scris şi „textul” trădării, iar Dv. susţineţi „azi” că au fost „baionetele sovietice”, când a fost numai „voinţa Dv.”, să faceţi orice să vă salvaţi tronul, şi l-aţi salvat ce-i drept, pentru trei ani. Dar l-aţi salvat cu preţul vieţilor a milioane de români, pe care i-aţi făcut sclavii ruşilor. Şi mai vreţi să fiţi rege românilor?

Vă doresc să staţi fericiţi şi plini de bucurie pe „tronul fantomă”.

Dintr-un punct de vedere, vă înţeleg: Dv. acţionaţi ca un bun părinte pentru copiii Dv. pe care aţi vrea să-i vedeţi „asiguraţi material”, că toate averile Dv. din România le-ar oferi o viaţă de huzur aşa cum aţi avut Dv. Şi dacă aţi „declarat-o” pe Margareta „Prinţesa Moştenitoare” a unui tron „fantomă”, aţi făcut aceasta cu scopul să o vedeţi în Peleş, unde azi locuieşte Ceauşescu, pe care Dv. l-aţi eliberat din închisoare…, şi nu „baionetele sovieticilor”. Cât despre cine o să conducă poporul român după ce se va elibera de analfabeţii comunişti, nu vă faceţi griji. De aceea, vă doresc Dv. şi întregii „familii regale” să staţi fericiţi şi plini de bucurie pe „tronul fantomă”, şi să aveţi fericirea pe care o are Poporul Român cu ocazia aniversării „Zilei Mari” de 23 August – „Ziua Trădării României de către fostul Rege Mihai”[1]

Sursa :http://art-emis.ro/

“Un nou război în Europa? Nu în numele nostru!”. Apelul intelectualității germane în frunte cu Gerhard Schröder la diplomație în relația cu Rusia

Decembrie 11, 2014 1 comentariu

10465490_428257890645651_3357066320250256942_oO serie de personalităţi politice germane de primă mărime, cu un înalt simţ al răspunderii, au trimis de curând o petiţie Bundestagului. Este un Apel antirăzboinic şi totodată o condamnare a politicii pe care Angelei Merkel o promovează împotriva Rusiei. Sunt 60 de semnatari, printre care oameni politici de rang foarte înalt.

Nu este o ştire de ignorat. Este semnul că Merkel începe să aibă mari necazuri. Lista semnatarilor e condimentată cu personalităţi de prim-ordin ale politicii germane (primarii Berlinului şi Hamburgului, cancelar, preşedinte, şefi ai principalelor partide, ministrul apărării, prim-miniştrii din 16 Bundesländer (landurile Germaniei), ambasadorul Germaniei în Rusia, şefi religioşi, actori celebri, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai lumii afacerilor şi jurnalişti reputaţi.

Dacă Merkel este binecunoscută pentru ceva caracteristic, este mai ales pentru că nu reprezintă nimic, nu crede în nimic şi tocmai această flexibilitate şi acest pragmatism au aşezat-o pe treapta de sus a politicii germane de foarte multă vreme. Dacă nu va şti să interpreteze acest nou semnal al societăţii germane, va trebui să plece. Fiţi foarte atenţi la ce se va petrece!

DIE ZEIT – 5 decembrie 2014

Roman Herzog, Antje Vollmer, Wim Wenders, Gerhard Schröder şi multe alte personalităţi cheamă la dialog cu Rusia. ZEIT ONLINE a fost prima publicaţia care a distribuit acest Apel.

Peste 60 de personalităţi provenite din lumea politică, economică, socială, economică, culturală sau din mass-media pun în gardă împotriva unui război iminent cu Rusia şi exhortează întreaga Europă către adoptarea unei politici de destindere a relaţiilor.

Scrisoarea lor se adresează Guvernului Federal, membrilor Parlamentului şi mass-media.

La origine, Apelul a fost iniţiativa fostului secretar al Cancelarului, Horst Teltschik (CDU), a fostului secretar de stat la Ministerul Apărării, (SPD), ca şi a ex-vice-preşedintelui Bundestagului, Antje Vollmer (Partidul Verzilor).

Detaliind motivele care i-au condus la lansarea acestui Apel, Teltschik declară :

„Vrem să lansăm un semnal politic în regim de urgenţă pentru a împiedica ca critica, altfel legitimă, a politicii Moscovei faţă de Ucraina, să nu şteargă dintr-o singură mişcare, 25 de ani de bune relaţii cu Rusia.”

Sunt semnatari ai acestui text, printre alţii, foştii şefi ai guvernelor regionale din Hamburg, Berlin şi Brandeburg, Klaus Von Dohnanyi, Eberhard Diepgen şi Manfred Stolpe, l’ex-preşedintele SPD, Hans-Jochen Vogel, ex-Cancelarul Federal Gerhard Schröder, ex-Preşedintele Republicii, Roman Herzog şi actorul Mario Adorf.

Textul Apelului:

Un alt război în Europa ? Nu în numele nostru!

Nimeni nu vrea război. Dar America de Nord, Uniunea Europeană şi Rusia se îndreaptă cu viteză către un război, dacă nu se pune odată capăt spiralei mortale a ameninţărilor şi contra-ameninţărilor.

Toţi europenii, incluzându-i pe cei din Rusia, împart responsabilitatea menţinerii păcii şi securităţii. Doar cei care nu pierd din vedere acest obiectiv pot evita să ne angajeze pe o cale greşită.

Conflictul din Ucraina arată faptul că setea de putere şi de dominare sunt, în continuare, probleme foarte reale. În 1990, la finalul Războiului Rece, am sperat, cu toţii, contrariul. Dar succesul politicii de destindere şi revoluţiile pacifice ne-au făcut imprudenţi şi ne-au adormit vigilenţa. La Est ca şi la Vest. Atât americanii, cât şi europenii şi ruşii, par să fi uitat principiul fundamental de excludere definitivă a războiului din raporturile internaţionale. Altfel, este inexplicabilă expansiunea occidentală spre Est, ameninţătoare pentru Rusia, în absenţa totală a unei colaborări contextuale mai aprofundate cu Moscova ; sau anexarea Crimeei de către Putin, contrară dreptului internaţional.

Într-un moment de maxim pericol pentru continent ca acesta pe care tocmai îl traversăm, Germania are o responsabilitate deosebită în menţinerea păcii.

Fără voinţa de reconciliere a poporului Rusiei, fără clarviziunea unui Mihail Gorbaciov, fără susţinerea aliaţilor noştri occidentali şi acţiunea prudentă a Guvernului Federal de altfel, nu am fi putut niciodată surmonta fracturarea Europei. Faptul de a fi făcut posibilă reunificarea paşnică a Germaniei a fost un act major de o mare înţelepciune din parte puterilor victorioase în al Doilea Război Mondial. Începând cu finalul acestei fracturări, trebuia să ia naştere o ordine europeană durabilă alcătuită din pace şi securitate, mergând de la Vancouver până la Vladivostok, aşa cum s-a stabilit în noiembrie 1990 de către toţi şefii de guvern ai celor 35 de state membre ale OSCE, semnatare ale „Chartei de la Paris pentru o nouă Europă”.

Pe baza principiilor convenite de comun acord şi a primelor măsuri concrete puse în practică, trebuia să construim o „casă europeană comună”, în care fiecare stat membru se putea bucura de acelaşi nivel de securitate. Acest obiectiv fundamental al politicii, de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial şi până azi, nu a fost atins. Europenii au încă motive de temeri.

Noi, semnatarii acestui text, chemăm Guvernul Federal să acţioneze de manieră responsabilă pentru Pace în Europa. Avem nevoie de o nouă politică de destindere în Europa. Aceasta nu poate exista decât pe baza unei securităţi care să fie aceeaşi pentru toţi şi să se desfăşoare între parteneri cu drepturi egale şi în spiritul respectului reciproc. Guvernul german şi-ar îndeplini rolul dacă, ţinând cont de situaţia de blocaj, ar lansa un apel la calm şi la dialog cu Rusia. Necesitatea securităţii ruşilor este la fel de vastă şi de legitimă ca aceea a germanilor, a polonezilor, a ucrainenilor sau a locuitorilor din Ţările Baltice.

Nu putem alunga Rusia din Europa! Ar fi contrar Istoriei, ar fi iraţional şi periculos pentru Pace! Până la Congresul de la Viena din 1814, Rusia era recunoscută ca una din puterile conducătoare ale acţiunii politice din Europa. Toţi cei care au încercat să schimbe această stare de fapt prin violenţă au generat şi au sfârşit într-o baie de sânge, aşa cum a fost cazul tentativei ucigaşe şi megalomane a Germaniei lui Hitler, care s-a aventurat dincolo de graniţele sale pentru a încerca să supună şi Rusia propriului său regim.

Îi exhortăm pe toţi deputaţii din Bundestag, în calitate de reprezentanţi ai poporului, să fie la înălţimea gravităţii situaţiei şi să se facă apărătorii angajamentelor de Pace ale Guvernului Federal. Deocamdată, însă, nu se face altceva decât să se construiască imaginea unui duşman şi, manipulând faptele, i se atribuie unilateral toate greşelile, exacerbând tensiunile într-un moment în care, din contra, ar trebui să prevaleze semnele destinderii. A încorpora, a integra, a nu exclude ar trebui să fie leitmotivele politicilor germane.

Facem apel la mijloacele de informare în masă pentru a se conforma, de manieră mai convingătoare, la obligaţiile lor de a transmite faptele fără apriori. Editorialiştii şi comentatorii diabolizează naţiuni întregi, fără a conferi o brumă de credibilitate relatărilor lor. Oricare ziarist expert în politică externă va înţelege cu uşurinţă temerea Rusiei, generată de la finalul lui 2008, odată cu invitarea Georgiei şi a Ucrainei în NATO. Nu este vorba aici de Putin. Şefii de state vin şi se duc. Este vorba aici de Europa. Este vorba de a elimina temerea războiului din conştiinţa oamenilor. În acest context, o analiză responsabilă a faptelor, bazată pe cercetări solide, nu poate fi decât benefică.

Pe 3 octombrie 1990, ziua Unităţii germane, preşedintele Richard von Weizsäcker a spus : „Războiul Rece s-a încheiat. Libertatea şi democraţia au fost rapid aplicate în toate statele… De acum înainte, putem intensifica raporturile între ţări şi le putem consolida la nivel instituţional astfel încât o ordine comună, de viaţă şi de pace, să se formeze… Astfel începe, pentru popoarele Europei, un nou capitol al istoriei lor. Scopul este o uniune paneuropeană. Este un obiectiv formidabil. Îl putem atinge, dar îl putem şi rata. Alternativa care ni se prezintă este clară: a uni Europa sau a reedita conflictele naţionaliste în linia atâtor alte exemple istorice dureroase.”

Până la conflictul ucrainean, crezusem, în Europa, că eram pe calea cea bună. Astăzi însă, discursul lui Richard von Weizsäcker, pronunţat acum un sfert de veac, se dovedeşte mai actual ca niciodată.

Semnatarii Apelului:

Mario Adorf, actor
Robert Antretter (fost parlamentar în Bundestag)
Prof. Dr Wilfried Bergmann (Vicepreşedinte al Alma Mater Europaea)
Luitpold Prinz von Bayern (Königliche Holding und Lizenz KG, manufactura de porţelan Nymphenburg)
Achim von Borries (regizor şi scenarist)
Klaus Maria Brandauer (actor şi regizor)
Dr Eckhard Cordes (Preşedinte al Comisiei pentru relaţii Economice cu Europa de Est)
Prof. Dr Herta Däubler-Gmelin (fost Ministru al Justiţiei)
Eberhard Diepgen (fostul Primar al Berlinului)
Dr Klaus von Dohnanyi (Primar al Hamburgului)
Alexander van Dülmen (Consilier în administraţia A-Company Filmed Entertainment AG)
Stefan Dürr (Managing Partner şi administrator delegat al Ekosem-Agrar GmbH)
Dr Erhard Eppler (ex-Ministru Federal pentru Dezvoltare şi Cooperare)
Prof. Dr Heino Falcke (Rector)
Prof. Hans-Joachim Frey (Preşedinte al Consiliului de Administraţie, Preşedinte al Semper Opernball Dresda)
Père Anselm Grün (călugăr)
Sibylle Havemann (Berlin)
Dr Roman Herzog (fostul Preşedinte al Germaniei)
Christoph Hein (scenarist)
Dr H. C. Burkhard Hirsch (fostul Vicepreşedinte al Bundestagului)
Volker Hörner (Rector)
Josef Jacobi (agricultor biologic)
Dr Sigmund Jähn (ex-astronaut)
Uli Jörges (jurnalist)
Prof. Dr H. C. Dr Margot Käßmann (fosta Preşedintă a Consiliului Protestant German şi Episcop)
Dr Andrea von Knoop (MDZ-Moscova)
Prof. Dr Gabriele Krone-Schmalz (fost corespondent al canalului ARD la Moscova)
Friedrich Küppersbusch (jurnalist)
Vera von Lehndorff Gräfin (artist)
Irina Liebmann (scenarist)
Dr H. C. Lothar de Maizière (ex-Prim-Ministru al RDT, ex-Ministru al RFT)
Stephan Märki (Director al teatrului din Berna)
Prof. Dr Klaus Mangold (Preşedinte -Mangold Consulting GmbH)
Reinhard e Hella Mey (cantautor)
Ruth Misselwitz (pastor protestant de Pankow)
Klaus Prömpers (jurnalist)
Prof. Dr Konrad Raiser (ex-Secretar General al Consiliului Ecumenic Mondial al Bisericilor)
Jim Rakete (fotograf)
Gerhard Rein (jurnalist)
Michael Röskau (fost conducător ministerial)
Eugen Ruge (scenarist)
Dr. H. C. Otto Schily (fost Ministru Federal de Interne)
Dr H. C. Friedrich Schorlemmer (specialist în Teologie, militant pentru drepturi civile)
Georg Schramm (actor comic)
Gerhard Schröder (ex-Cancelar Federal al Germaniei)
Philipp von Schulthess (actor)
Ingo Schulze (scenarist)
Hanna Schygulla (actriţă, cântăreaţă)
Dr Dieter Spöri (fost ministru al Afacerilor Economice)
Prof. Dr. Fulbert Steffensky (teolog catolic)
Dr Wolf-D. Stelzner (Managing Partner : WDS-Institut für Analysen in Kulturen mbH)
Dr Manfred Stolpe (ex Ministru Federal, fost Guvernator de Brandeburg)
Dr Ernst-Jörg von Studnitz (Fost Ambasador)
Prof. Dr Walther Stützle (ex-Secretar de Stat la Ministerul Apărării)
Prof. Dr Christian R. Supthut (ex-Consilier în Drept)
Prof. Dr H. C. Horst Teltschik (ex-Consilier al Biroului Federal pentru Securitate şi Politică externă)
Andres Veiel (regizor)
Dr. Hans-Jochen Vogel (fostul Ministru Federal al Justiţiei)
Dr Antje Vollmer (ex-Vicepreşedinte al Bundestagului)
Bärbel Wartenberg-Potter (Episcop emerit de Lübecq)
Dr Ernst Ulrich von Weizsäcker (om de ştiinţă)
Wim Wenders (regizor)
Hans-Eckardt Wenzel (cantautor)
Gerhard Wolf (scriitor, editor)

Sursa: LES GROSSES ORCHADES, LES AMPLES THALAMÈGES

Etichete:, ,
%d blogeri au apreciat asta: