Archive

Posts Tagged ‘Grecia’

Varoufakis: Este o lovitură de stat, Grecia va fi un vasal. Tsipras pierde susţinerea după acordul cu Eurogrup

varoufakis

Varoufakis: Europenii, chiar şi cei care nu dau doi bani pe Grecia, ar trebui să fie atenţi de acum înainte

După acordul încheiat cu Eurogrup, premierul Alexis Tsipras a pierdut atât susţinerea partidului cât şi a multor prieteni. Poate cel mai apropiat dintre ei în lupta cu măsurile de austeritate, fostul ministru de Finanţe, Yanis Varoufakis, spune că nu va vota pachetul salvare dacă nu va fi convins în Parlament de premierul Tsipras şi de înlocuitorul său, Euclid Tsakalotos.  Varoufakis acuză o lovitură de stat a Eurogrup.

„Un nou Tratat de la Versailles bântuie Europa – este o expresie pe care am folosit-o şi în primăvara lui 2012 pentru a descrie primul pachet de măsuri de austeritate care se pregătea la acea vreme. Dacă această alegorie era pertinentă, atunci este, din păcate, foarte „germană” acum.

Uniunea Europeană nu a a luat niciodată până acum o decizie care să submineze fundamental proiectul integrării europene. Liderii Europei, prin modul în care l-au tratat pe Alexis Tsipras şi guvernul nostru, au dat o lovitură decisivă proiectului european.

Proiectul integrării europene a fost, într-adevăr, accidentat mortal în ultimele zile. Aşa cum spunea Paul Krugman(n.r. economisit câştigător al premiului Nobel) pe bună dreptate, orice aţi crede despre Syriza, sau Grecia, niciunul dintre ei nu a fost cel care a ucis visul democratic al Europei unite.(…)

Acordul zonei Euro de ieri se citeşte ca un document prin care se stabilesc termenii capitulării Greciei. Este făcut ca o declaraţie care confirmă că Grecia acceptă să devină un vasal al Eurogrup.

Varoufakis: Puterile din spatele loviturii de stat au cerut predarea bunurilor publice, pentru a fi puse în seriviciul datoriei noastre nesustenabile şi imposibil de plătit

Acordul de ieri nu are nicio legătură cu economia, nici cu vreo grijă pentru vreun tip de reformă capabilă să scoată Grecia din noroi. Este pur şi simplu o manifestare a politicii de umilinţă. Chiar dacă cineva este dezgustat de guvernul nostru, ar trebuie să vadă că lista de cerinţe a Eurogrup reprezintă o distanţă majoră de decenţă şi raţiune.

Acordul cu zona Euro de ieri dimineaţă a pecetluit o anulare completă a suveranităţii naţionale, fără a pune la locul ei o politică supra-naţională şi paneuropeană. Europenii, chiar şi cei care nu dau doi bani pe Grecia, ar trebui să fie atenţi.(…)

Adevărata întrebare este: are economia Greciei vreo şansă să se recupereze în aceste condiţii? Este întrebarea care mă va preocupa în timpul sesiunilor parlamentare care vor urma în următoarele ore şi zile. Cea mai mare grijă este că o capitulare completă din partea noastră va conduce la o adâncire şi mai mare a crizei interminabile. Recentul summit al zonei Euro nu este cu nimic mai diferit de o lovitură de stat. În 1967 tancurile au fost folosite de puterile străine pentru a încheia democraţia greacă. (…)

Singura diferenţa economică este că, pe când în 1967 proprietatea publică grecă nu a fost vizată, în 2015 puterile din spatele loviturii de stat au cerut predarea bunurilor publice, pentru a fi puse în seriviciul datoriei noastre nesustenabile şi imposibil de plătit”, spune Yanis Varoufakis pe blogul personal.

Fondul Monetar Internațional a anunțat că Grecia nu a rambursat tranşa scadentă luni, de 450 de milioane de euro, după ce, în 30 iunie, guvernul Tsipras nu a achitat 1,55 miliarde de euro către FMI, intrând, tehnic, în incapacitate de plată. Băncile elene vor mai rămâne închise cel puţin 2 zile, precum şi controalele de capital.

Liderii zonei euro au reușit, luni, să ajungă la un acord, după circa 16 ore de negocieri la Bruxelles. Miniștrii de Finanțe din zona euro au propus transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent extern. De asemenea, Eurogrupul dorește implicarea FMI în orice program pentru Grecia, în timp ce autoritățile de la Atena se opun. Sursa : bn24.ro

FMI declară război Germaniei

Potrivit unor surse de la nivel european, se pare că liderii din zona euro ar fi avut informații despre cel mai recent raport al FMI despre datoria Greciei înainte să fie de acord cu termenii celei de-a treia salvări a țării.

În prezent se poate observa o ruptură între Fondul Monetar Internațional (FMI) și Europa, reprezentată de fapt prin Germania, pe subiectul datoriei Greciei către UE. Aceasta s-a adâncit acum câteva luni, când Fondul a arătat că reducerea datoriilor este o precondiție pentru participarea sa la orice ajutor suplimentar care ar putea fi acordat Atenei.

În continuare, chiar înainte de referendum, FMI a lansat un raport privind sustenabilitatea datoriei Greciei. Momentul pare să fi fost ales pentru a fi unul strategic și s-ar putea să fi ajutat la obținerea acelui „NU”, reprezentând un vot pentru guvernul condus de Alexis Tsipras.

Din păcate, se pare că FMI nu a anticipat capitularea completă a premierului elen, iar acum, subiectul reducerii datoriilor a fost amânat din nou, de această dată până după ce Grecia va trece noul acord prin parlament și îi va aproba toți termenii.

Ieri a apărut un alt document secret al FMI privind sustenabilitatea datoriei Greciei și acest lucru nu este deloc surprinzator, comentează publicația americană Zero Hedge. FMI insistă din nou asupra soluției reducerii datoriei. Ne putem întreba dacă nu cumva SUA, care are drept de veto, trage sforile în spatele scenei și orchestrează anumite „scurgeri de informații” la momentul oportun.

Iată ce scrie Reuters: „Grecia va avea nevoie de o scutire de datorii care depășește cu mult ceea de ce partenerii din zona euro erau pregătiți să ia în considerare din cauza devastării economiei și a băncilor din ultimele două săptămâni, după cum arată un studiu confidențial al Fondul Monetar Internațional care a intrat în posesia Reuters.”

O analiză actualizată privind sustenabilitatea datoriei Greciei a fost trimisă la guvernele din zona euro luni seara, după ce Atena și cei 18 parteneri ai săi au căzut de acord, de principiu, să înceapă negocierile cu privire la un al treilea program de salvare în valoare de până la 86 de miliarde de euro, în schimbul unor măsuri de austeritate mai dure și a reformelor structurale.

„Deteriorarea dramatică a sustenabilității datoriei indică nevoia de reducere a datoriilor pe o scară care ar trebui să meargă dincolo de nivelul care a fost luat în considerare la acel moment – și ceea ce a fost propus de MES”, a declarat FMI, referitor la fondul de salvare al Mecanismului European de Stabilitate.

Țările europene ar trebui să-i acorde Greciei o perioadă de grație de 30 de ani pentru serviciul tuturor datoriilor europene, inclusiv pentru creditele noi, și o maturitate extinsă dramatic, sau să efectueze transferuri fiscale anuale explicite către bugetul grec sau să accepte „în avans marje de ajustare profunde” pentru împrumuturile lor către Atena, se mai arată în raportul citat.       Sursa : money.ro

Etichete:, , ,

Lecţia pe care o dă Islanda Greciei: cum să scoţi o ţară din faliment fără să plăteşti pentru datoriile făcute de alţii

iceland-9Povestea Islandei este asemănătoare cu cea a Greciei: cinci ani de regim neo-liberal au transformat ţara de 320.000 de locuitori, fără armată, într-una din cele mai bogate state din lume. În 2003, toate băncile ţării au fost privatizate, într-un efort de a atrage investitori străini. Dar, pe măsură ce investiţiile creşteau, la fel a făcut-o şi datoria băncilor, iar în 2008 Islanda a intrat în colaps bancar.

O altă ţară aproape de faliment, fapt care paşte Grecia în zilele noastre din cauza incapacităţii de plată a datoriilor externe, este Islanda. Însă mica ţară de doar 320.000 de locuitori dă o lecţie tuturor statelor europene aflate într-o criză economică ce pare nesfârşită.

Criza economică a fost ultima lovitură pentru această ţară, la sfârşitul anului 2008, Islanda confruntându-se cu colapsul sistemului bancar.

Trei bănci principale din Islanda,  Landbanki, Kapthing şi Glitnir, au sfârşit prin a fi naţionalizate, în timp ce moneda naţională, coroana, a pierdut 85% din valoarea ei în faţa euro. Contrar la ceea ce se aştepta, criza i-a făcut pe islandezi să-şi recâştige suveranitatea, printr-o participare directă la procesul democratic, la elaborarea unei noi Constituţii. Însă totul după suferinţe îndelungate.

Păcălelile politicienilor şi împrumuturile externe

Geir Haarde, prim-ministrul coaliţiei de guvernare social-democrate, a negociat un împrumut de 2.100.000 de euro, sumă la care statele nordice au mai adăugat alte 2.500.000 de euro. Însă comunitatea financiară străină a presat Islanda să impună măsuri drastice. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) au vrut să preia datoria Islandei, susţinând că acesta este singurul mod prin care ţara poate plăti datoriile către Olanda şi Marea Britanie.

Revoltele s-au intensificat în regiune, forţând guvernul să demisioneze. S-au ţinut alegeri anticipate în aprilie 2009, în urma cărora s-a format o coaliţie de stânga care în campania electorală a condamnat precedentul sistem economic neo-liberal, dar imediat a fost de acord să plătească un total de 3.500.000 de euro. Adică, fiecare cetăţean islandez trebuia să plătească 100 de euro pe lună, timp de 15 ani, cu o dobândă de 5,5%, pentru a reuşi să achite o datorie angajată de partidele politice.  Aceasta a fost picătura care a umplut paharul.

Liderii au început să ţină partea cetăţenilor, în ciuda ameninţărilor internaţionale

Însă, ce s-a întâmplat după a fost cu adevărat extraordinar. Ideea că cetăţenii trebuie să plătească pentru greşelile unui monopol financiar, că o întreagă naţiune trebuie să fie taxată pentru datoriile private a transformat relaţia dintre locuitori şi instituţiile politice şi, într-un final, a condus la faptul că liderii au început să ţină partea locuitorilor. Şeful statului, Ragnar Grimsson, a refuzat să ratifice legea care i-ar fi făcut pe cetăţeni responsabili pentru datoriile băncilor şi a acceptat solicitarea pentru un referendum.

Comunitatea internaţională a intensificat presiunile asupra Islandei. Marea Britanie şi Olanda au ameninţat cu represalii dure care ar izola ţara. În timp ce islandezii ieşeau la vot, bancherii au ameninţat să blocheze orice ajutor din partea FMI. Guvernul britanic a ameninţat să îngheţe economiile şi conturile ţării. „Ni s-a spus că dacă refuzăm condiţiile comunităţii internaţionale, vom deveni un fel de Cuba din nord. Dar dacă le acceptam, am fi devenit Haiti din Nord“, declara Grimsson.

Acuzaţii penale împotriva bancherilor responsabili de criză

La referendumul din martie 2010, 93% au votat împotriva returnării datoriei. FMI a îngheţat instantaneu împrumutul. Însă „revoluţia“ nu a putut fi intimidată. Cu ajutorul cetăţenilor furioşi, guvernul a lansat procese civile şi penale împotriva celor responsabili de criza financiară. Interpolul a emis mandate internaţionale de arestare pentru fostul preşedinte al Kapthing, Sigurdur Einarsson, dar şi pentru alţi bancheri implicaţi în prăbuşirea economică, care fugiseră din ţară.

Islanda nu s-a oprit aici: s-a decis să se elaboreze o nouă constituţie care ar elibera ţara de puterea financiară internaţională exagerată şi de banii virtuali. Pentru a scrie o nouă constituţie, cetăţenii au ales 25 de locuitori dintre 522 de adulţi ce nu făceau parte din niciun partid politic, dar recomandaţi de cel puţin 30 de alţi cetăţeni. Acest document nu a fost rezultatul muncii politicienilor, ci a fost scris pe internet. Întâlnirile dintre cei 25 de membri ai comisiei erau difuzate în mediul online, iar cetăţenii puteau trimite comentarii şi sugestii, fiind martori în timp ce Constituţia prindea formă.

Ar trebui să învăţăm lecţia Islandei: cum să refuzi să te supui intereselor străine, un lucru pe care micul stat l-a strigat din toţi plămânii, conchide Deena Stryker pentru sacsis.org.

Islanda şi-a retras candidatura la UE

În martie 2015, Islanda a anunţat că îşi retrage candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană, la doi ani după venirea la putere a guvernului eurosceptic de centru-dreapta care a promis să pună capăt acestui proces lansat în 2009 de guvernul de stânga.

Ministrul afacerilor externe, Gunnar Bragi Sveinsson, a anunţat printr-un comunicat că a transmis această decizie Letoniei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi care a informat Comisia Europeană. Sveinsson a scris pe site-ul său că „interesele Islandei sunt mai bine servite în afara Uniunii Europene”.

Guvernul de stânga depusese această candidatură chiar în perioada în care criza economică zdruncinase încrederea cetăţenilor în instituţiile de stat, stârnind dorinţa de a adera la zona euro după căderea valorii coroanei, aminteşte AFP.

Partidul progresului (centrist şi agrar) al primului ministru Sigmundur David Gunnlaugsson se opune feroce UE, în timp ce Partidul Independenţei (conservator, apropiat de mediile de afaceri), mai divizat, a încercat să impună ideea unui referendum ce nu a avut loc.

Islanda a declarat că vrea să menţină „relaţii şi o cooperare strânse“ cu UE, uniune cu care ţara este legată prin intermediul Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS) şi Convenţia Schengen, care permite libera circulaţie a persoanelor.

Autor: Ana Stan

Sursa: Adevarul.ro

Etichete:, ,

Grecia, avertizata de Argentina, intrata in incapacitate de plata in 2001: Vor sa va jefuiasca!

589754-System__Resources__Image-655116Argentina, stat care s-a gasit in incapacitate de plata in anul 2001, si-a exprimat luni solidaritatea cu Grecia, aflata pe marginea prapastiei financiare, avertizand Atena in legatura cu riscul de a fi “jefuita” de fonduri speculative, informeaza AFP.

“Argentina a trait deja aceasta situatie si vedem, in acest moment, ca (fonduri speculative) au in vedere sa se intample la fel cu Grecia pentru a incepe sa o jefuiasca, asa cum au facut in alte locuri din lume”, a declarat seful guvernului argentinian, Anibal Fernandez.

In opinia sa, criza din Grecia “a fost provocata de ajustarile FMI“, iar “umbra fondurilor ulii, mai ales Elliott, care din decembrie 2013 cumpara bonduri grecesti, in speranta ca Grecia se impiedica ori se pune in genunchi pentru a incepe sa o devoreze, asa cum fac cu fiecare dintre tarile care s-au gasit in aceasta situatie”.

Potrivit lui Anibal Fernandez, premierul elen Alexis Tsipras “a gasit o situatie foarte complicata, practic fara iesire”, la sosirea la putere a partidului Syriza, stanga radicala, la inceputul anului.

Argentina s-a declarat in 2001 in incapacitate de plata, pentru o datorie privata de aproape 100 miliarde de dolari. Doua restructurari ale datoriei, in 2005 si 2010, au permis tarii sa beneficieze de o reducere din partea a 93% dintre creditorii privati. Un conflict persista insa intre Buenos Aires si detinatorii restului de 7% din datorie, in special fondurile Elliott Management si NML Capital, care au contestat in fata justitiei americane aceasta masura.

Un semnal de solidaritate cu Grecia a venit luni si din partea formatiunii radicale spaniole Podemos, care a denuntat “santajul” practicat de creditorii internationali si a salutat “reactia exemplara” a guvernului elen, care “a dat cuvantul poporului pentru a-si decide in mod democratic si suveran propriul viitor”.

“Prin intransigenta lor, creditorii au demonstrat ca principalul lor interes nu este sa rezolve criza greaca, ci sa supuna si sa rastoarne un guvern ales democratic, pentru a arata ca nu exista alternativa” la politica actuala liberala si de austeritate, a sustinut Podemos.

Sursa: Ziare.com

Grecia dă faliment. Guvernul de la Atena nu dă niciun ban FMI

Iunie 29, 2015 1 comentariu

Grecia este în faliment tehnic. Ministrul economiei Giorgios Sthatakis a anunţat că Guvernul nu plăteşte tranşa de 1,6 miliarde dolari către FMI. „Dat fiind actualele condiţii este imposibil.”

La o zi după falimentul de facto al băncilor elene, Grecia însăşi dă faliment în condiţiile în care ratează plata tranşei de 1,6 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional. Anunţul a fost făcut de ministrul economiei Giorgios Sthatakis într-o intervenţie pentru CNN. Plăţile se vor relua doar dacă creditorii internaţionali vor asigura din nou asistenţă financiară în baza unui acord care se va putea semna pe alte baze după referendumul de duminică în care Guvernul Alexis Tsipras – cu susţinători în stradă – mizează că populaţia va vota pentru respingerea planului propus de partenerii de negociere europeni.

Anunţul că Guvernul Greciei va sista cel puţin temporar plăţile pentru FMI a venit iniţial pe surse guvernamentale pentru Wall Street Journal preluat de Zero Hedge. La CNN, Sthatakis a fost însă fără echivoc: „Dat fiind actualele condiţii este imposibil.” El a insistat însă că nici această ratare de plată şi nici un vot împotriva planului preconizat de UE nu înseamnă şi ieşirea Grecia din zona euro.

Cum reacţionează pieţele

Afirmaţiile rostite cu zâmbetul pe buze de ministrul elen al economiei nu au fost cu aceeaşi destindere primite şi de investitori. Bursa de la New York, într-o şedinţă agitată în contextul prefigurării unui alt faliment, cel al Puerto Rico, şi-a accelerat scăderea în ultima parte a sesiunii de tranzacţionare pe măsură ce veneau ştirile din Grecia. Indicele Dow Jones Average Industrial a închis la nivelul de 17.596,35 puncte, în scădere cu 1,95% faţă de ultima valoare de referinţă, potrivit portalului. Moneda unică europeană se aprecia însă iniţial, cu un curs de schimb euro/dolar depăşind reperul de 1,12 dolari pentru un euro, un nou maxim de la redeschirea pieţelor forex în această săptămână.

Prima zi a fost, în general, una de aversiune la risc. Pieţele asiatice au deschis săptămâna cu scăderi abrupte, Bursele europene au copiat mişcarea, iar costurile de finanţare pentru unele ţări precum Italia, Spania sau Portugalia au urcat depărtându-se de dobânzile la care se împrumută Germania şi alte state din nucleul dur al zonei euro. Titlurile de stat greceşti cu scadenţa la 10 ani se tranzacţionează la un nivel la care poartă un randament de 15%, iar indicele VIX care măsoară volatilitatea din piaţa americană a explodat cu peste 50% faţă de nivelurile de vineri, conform graficelor oferite de Zero Hedge.

Grecii ies în stradă: „Vieţile noastre nu aparţin creditorilor”

Tensiunea este şi în stradă. La Atena lumea a ieşit în stradă. Câteva mii de oameni încă erau în piaţa Omonia seara manifestând în favoarea Guvernului al cărui premier Alexis Tsipras a fost invitat timp de peste o oră la televiziunea de stat elenă. El a denunţat politica şantajului şi ultimaturilor succesive promovate de la Bruxelles. „Un ultimatum pot să îi dai unui om, dar nu unei naţiuni.”

Iritarea este şi în rândul susţinătorilor săi. „Oamenii se aşteaptă la ce este mai rău din punct de vedere economic, dar este un sentiment de sfidare foarte puternic. Ei spun că dacă tot este să fie forţaţi să iasă din Europa, măcar să o facă cu demnitate”, transmite corespondentul CNN. În piaţă sunt pancarte pe care scrie „Vieţile noastre nu aparţin creditorilor” şi „Nu ne vom lăsa”, scrie Reuters. Este un protest la care se alătură şi greci din diaspora. „Am părăsit Grecia acum doi ani pentru că nu îmi puteam găsi o slujbă”, spune Thanos Tsapelis, care tocmai s-a căsătorit cu Eleni, profesor la o şcoală grecească din Marea Britanie. „Vreau ca austeritatea să se sfârşească astfel încât să mă pot întoarce în Grecia şi să-mi găsesc unloc de muncă”, mai spune el.

Ofensivă surprinzătoare: Grecia ar putea acţiona în Justiţie instituţiile UE

Suprema sfidare însă ar putea veni tot de la Guvernul alcătuit de formaţiunea stângii radicale Syriza. Grecia ameninţă că va da în judecată într-o curte internaţională instituţiile UE atât pentru a bloca o eventuală încercare de a forţa ţara în afara zonei euro cât şi pentru asfixierea sistemului bancar elen. Anunţul a fost făcut de către minisrul de finanţe Yanis Varoufakis. „Guvernul Greciei va uzita de toate drepturile sale legale”, a declarat acesta pentru publicaţia britanică The Telegraph. „Primim aviz de specialitate şi, cu siguranţă, luăm în considerare obţinerea unei ordonanţe de la Curtea Europeană de Justiţie. Tratatele UE nu stipulează nimic în legătură cu ieşirea din zona euro şi refuzăm să acceptăm aşa ceva. Apartenenţa noastră nu este negociabilă”, a mai spus Varoufakis. Sursa : capital.ro

Etichete:, ,

Surpriză! FMI sare în apărarea grecilor: Sunt argumente pentru a da Greciei timp suplimentar de redresare

Septembrie 14, 2012 Lasă un comentariu

Fondul Monetar Internaţional estimează că există „argumente bune” de a acorda Greciei un timp suplimentar pentru redresarea finanţelor publice, a anunţat joi Gerry Rice, purtător de cuvânt al instituţiei, într-o conferinţă de presă la Washington, transmite AFP.

„Există argumente bune să ne aşteptăm la o prelungire a termenului 2014 până la care Grecia trebuie să aplice programul de ajustare bugetară”, a spus Rice, în timp ce reprezentanţii troicii creditorilor formată din FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană (BCE) se află la Atena pentru a stabili dacă există condiţii pentru deblocarea unei noi tranşe de ajutor.

Dacă raportul troicii va fi pozitiv, premierul elen Antonis Samaras vrea să ceară o prelungire cu doi ani a termenului de îndeplinire a obiectivului de reducere a deficitului bugetar prevăzut în programul de ajutor de 130 de miliarde de euro.

Acordul prevede că Grecia trebuie să reducă deficitul bugetar de la un nivel estimat de 7,3% în acest an la 4,6% în 2013 şi 2,1% în 2014.

Rice a precizat că prelungirea termenului depinde de capacitatea Greciei de a se finanţa.

Germania s-a opus în mai multe rânduri faţă de această extindere a termenului, ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble afirmând în august că mai mult timp înseamnă mai mulţi bani.

Sursa: http://www.adevarul.ro

Etichete:, , ,

Este EVIDENT: Grecia a dat faliment

Martie 10, 2012 2 comentarii

Agenţia de rating Moody’s a anunţat că menţine nota ‘C’ atribuită Greciei, cea mai scăzută de pe scara sa, considerând că această ţară se află în incapacitate de plată a datoriei sale, transmite AFP.

‘Potrivit definiţiilor Moody’s, acest schimb de obligaţiuni reprezintă un ‘schimb forţat’ şi deci un faliment al datoriei’, se arată într-un comunicat al agenţiei.

Guvernul grec a făcut cunoscut că 85,8% din deţinătorii privaţi de obligaţiuni au acceptat vineri schimbul de bonduri. Autorităţile elene aveau nevoie de un grad de participare de 75% pentru a putea demara tranzacţia. De asemenea, Atena a adăugat că la final rata de participare ar putea să ajungă la 95,7%, prin utilizarea clauzelor de acţiune colectivă care obligă deţinătorii de obligaţiuni să accepte termenii schimbului.

Fitch Ratings a revizuit în scădere ratingul Greciei pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală, de la ‘C’ la ‘RD’ (Restricted Default – intrare restricţionată în incapacitate de plată), în urma confirmării de către guvernul elen şi oficiali ai zonei euro a faptului că schimbul de obligaţiuni suverane elene va continua. Sursa : capital.ro
Etichete:,
%d blogeri au apreciat asta: