Arhiva

Posts Tagged ‘Guvern’

LISTA LUI CIOLOȘ

Decembrie 6, 2015 Lasă un comentariu

sorosColonia România, anul de grație 2015. După ce duşmanul poporului, Ponta, apoi sbirul Oprea şi nu în ultimul rând călăul nemernic Piedone au fost maziliți, avem în fine un prim-ministru devotat tinerilor frumoși și liberi, denumiți generic ”strada”, în persoana tovarăşului Dacian Julien Cioloș.

În timp ce ”România nu e de vânzare” pentru că deja a fost vândută (vezi anii de după 1990 încoace), putem respira cu toții liniștiți: au sosit tehnocrații!! Am scăpat de „sistem” și de „clasa politică”, am bifat și-o revoluție feisbuciană pe final de an și Klaus Iohannis are ”guvernul lui”, prin marioneta de serviciu, Dacian Julien Cioloș.

Același suflu de ”respiro tehnocratic” l-au avut înaintea noastră și italienii prin ”Super” Mario Monti (afacerea Microsoft în timpul mandatului la Comisia Europeană și consilier Goldman Sachs in SUA), și mai ales frații noștri de-o Europă, grecii, prin tehnocratul Luca Papademos, și el cu un CV ”tehnic”: consilier și vicepreședinte la Banca Centrală Europeană, expert economic al Federal Reserve în Boston.

Ne-a venit rândul să respirăm și noi aerul rarefiat al guvernării tehnocrate: Dacian Julien Cioloș s-a preumblat și el prin Olimpul tehnocraților, recte pe la Comisia Europeană pe postul de comisar al agriculturii, apoi consilier pe lângă Jean-Claude Juncker.

Fiindcă umblă vorba că nu ar fi un tehnocrat sadea, că ar avea niscaiva scame la pedigree (nume de cod: Vulpea), că ar fi slugă la doi stăpâni (nume de cod: Mutu’ și Chioru’), Dacian Julien Cioloș și-a scos organizerul și to-do-list-ul și a pornit în Odiseea și Iliada ”discuțiilor exploratorii” (sic!) pe la partide… Să exploreze și alții to-do-list-ul, pasămite!

Iată lista cu sarcini de îndeplinit primită de Dacian Julien Cioloș (to-do-list-ul, ca să păstrăm atmosfera corporatistă), listă din care observăm că tehnocrația vine să finalizeze ce s-a început în mandatele de fiere ale lui Băsescu și sa neutralizeze toate reformele inițiate de Guvernul Ponta.

1. La loc de frunte pe lista lui Cioloș se află Biserica Ortodoxă Română (NOTA BENE! din care fac parte toți credincioșii creștin-ortodocși, nu doar fețele bisericești). Sub atentă îndrumare tehnică, Cioloș va da lovitura de grație BOR-ului prin interzicerea orei de religie în școli și apoi eliminarea facilităților fiscale acordate cultelor. Vivat tehnocrația, seculariștii au învins! Chiar și secularizarea lui Cuza, nu a fost îndreptată direct împotriva Bisericii Ortodoxe Române, ci împotriva Bisericii Greco-Catolice și a Bisericii Evanghelice si Reformate. Doar ca amănunt: să nu uităm că cei mai mari proprietari sunt Biserica Greco-Catolică  și cea Evanghelică si Reformata (centrul Clujului, al Sibiului și al Brașovului aproape în totalitate).

2. Komisariatul nou înființat de Iohannis și unde șef este acum Dacian Julien Cioloș va avea ca sarcină precisă (tehnocrată, ce mai!) privatizarea sistemului de învățământ românesc, că doar nu degeaba și-a făcut cuiburi Soroș prin zonă. Să vezi atunci fundații peste fundații apărute peste noapte care să preia școli, licee, grădinițe în care să fabrice mancurți! În felul ăsta, scurtăm și drumul de la tehnocrație la idiocrație. Țara „lucrului bine facut” te vrea prost, tinere frumos și liber!

3. O altă neîmplinire ce trebuie musai rezolvată, tot așa…frumos, tehnic: regionalizarea și descentralizarea. Sub pretextul simplificării accesului la fonduri si eliminării barierelor birocratice și decizionale se vor muta dosarele grele în provincie, la instituțiile ”descentralizate” și așa-zis autonome, pentru a fi îngropate definitiv la pachet cu scandalurile nationale care ar fi putut fi generate de catre acestea.

4. După învățământ, și sistemul medical este vizat pentru a fi privatizat, proces care se preconizează a fi fost demarat deja… ”Capul lui Arafat îl vrem!” este deja noul slogan al netrăiților liberi și frumoși.

5. Un alt punct pe to-do-list-ul Guvernului tehnocrat Cioloș este și stoparea relaxării fiscale obținute de reformele Guvernului ne-tehnocrat Ponta, reforme care nu avantajau multinaționalele, pentru că ele oricum ocoleau legea prin așa-zisele „optimizări fiscale”, dar (lucru important) puneau antreprenorii români pe poziții de concurență aproape loială cu multinaționalele. Mai mult, se va urmări și o creștere a dobânzilor la credite pe piața internă, pentru a închide ce mai este de închis și dereglementarea, acolo unde mai trebuie anulată și cea mai infimă intervenție a statului în economie.

6. La capitolul ”ce mai avem de furat în colonia România”, pe lista neagră a lui Cioloș apar: Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz și acoperirea marilor furturi prin fonduri gen Proprietatea. A, și să nu uităm, în timp ce se va pune în sfârșit capacul pe oala (acum nemaiaflată sub presiune) DNA-ului, se va desfășura în liniște deplină vânzarea terenurilor către străini (non-rezidenți, persoane fizice de peste tot și de nicăieri)… Că doar din moși strămoși am fost ospitalieri cu străinii…le dăm și cămașa de pe noi dacă ne-o cer…

7. Credeați că pe lista lui Cioloș scrie ”relaș economic, România”? Nichts! Kein! Ba, un pic de inflație vom primi de la BNR, să ne readucă cu picioarele pe pământ, că prea visam frumos și liber…

8. Subliniate cu roșu fosforescent în organizer-ul de tehnocrat impecabil al lui Cioloș stau scrise cuvintele: de asigurat flancul estic al NATO într-un viitor și foarte posibil front deschis împotriva Rusiei. Klaus Iohannis a semnat mai ieri decretul pentru promulgarea legii privind statutul rezerviștilor militari. Bucuroși le-om duce toate, de-o fi pace …sau război!

9. Cel mai mare rău dintre toate relele este însă următorul: 2 factori fără de care economia nu se poate dezvolta, ÎNCREDEREA și SPERANȚA s-au dus dracului! Și da, ele nu pot fi cuantificate și algoritmizate de tehnocrați.

Pentru cei care mai au anumite perplexități… Da, Dacian Julien Cioloș este desemnat manager la Ferma animalelor numită România! Și da, o fi politica o curvă, dar ce-o să mai regretăm brațele ei ademenitoare după ce o să avem parte de înlănțuirea amorului tehnocrat!

Autor: Laurentiu Nicodim / gandeste.org

Anunțuri

ÎN DANEMARCA, CÂND SOCIETATEA SPUNE „NU“, GUVERNUL SE DESTRAMĂ:Danezii nu vor să cedeze americanilor 19% din cea mai mare companie de energie din Danemarca

Februarie 3, 2014 Lasă un comentariu

 

 

Premierul danez Helle Thorning-Schmidt (centru) îşi vede guvernul destrămat din cauza încăpăţânării ei de a vinde lui Goldman Sachs o parte dintr-o companie naţională de energie. AFP/Mediafax Foto

Danezii care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva încheierii afacerii se tem că Goldman Sachs, cea mai influentă bancă americană, va dicta strategia companiei, va creşte preţurile utilităţilor şi nu va plăti taxele datorate statului. 

În Danemarca, încercarea guvernului de a vinde o parte din compania energetică Dong către un grup de investitori conduşi de banca de investiţii americană Goldman Sachs a dus la plecarea unuia dintre cei trei par­teneri din coaliţia de guvernare de centru-stânga.

Danezii care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva încheierii afacerii se tem că Goldman Sachs va dicta strategia companiei, va creşte preţurile utilităţilor şi nu va plăti taxele datorate statului.

 

Goldman va cumpăra pachetul printr-un vehicul de investiţii – New Energy Invest­ment – şi va intra într-un parteneriat cu ATP şi PFA, cele mai mari fonduri de pensii din Danemarca, care vor controla 4,9%, res­pectiv 1,8% din compania energetică.

Partidul Popular Socialist a părăsit coaliţia de guvernare joi înainte de votul din parlamentul danez, care a aprobat vânzarea a 19% din compania energetică către consorţiul controlat de Goldman Sachs pentru suma de 1,5 mld. dolari. Şase miniştri, al afacerilor externe, al sănătăţii, al mediului, al transporturilor, al taxelor şi al afacerilor sociale, au părăsit cabinetul condus de primul-ministru Helle Thorning-Schmidt în urma neînţelegerilor din interiorul partidului, unde unii membri consideră că Goldman Sachs primeşte prea multă putere. Annette Vilhelmsen, liderul Partidului Popular Socialist, o susţinătoare a vânzării pachetului de acţiuni către Gold­man, şi-a dat demisia nereuşind să ajungă la un consens cu membrii formaţiunii politice. Potrivit lui Vilhelmsen, Partidul Popular Socialist va continua să sprijine guvernul.

Mai mulţi parlamentari ai Partidului Popular Socialist au spus că vor boicota votul din parlament, sfidând-o pe Helle Thorning-Schmidt, care a ameninţat că partidul va fi scos de la guvernare dacă vreunul dintre parlamentarii săi nu va vota în favoarea tranzacţiei. „Atât timp cât nu pot vota cum vreau, nu pot intra în parlament şi am decis să boicotez votul de astăzi“, a scris Özlem Cekic pe pagina sa de Facebook. „Afacerea Goldman Sachs ar putea fi costisitoare pentru plătitorii de taxe“, consideră Cekic.

Dong vinde o parte din acţiunile sale ca parte a unui proces de restructurare anunţat în februarie anul trecut şi a cărui menire este reducerea costurilor şi a datoriilor, creşterea investiţiilor în activităţile de explorare de petrol şi gaze, precum şi creşterea in­vestiţiilor în proiecte eoliene. Planul de restructurare prevede tăierea cheltuielilor cu 20% şi vânzarea de active pentru 10 mld. de coroane (1,8 mld. dolari).  Potrivit acordului, Goldman Sachs va primi un loc în consiliul de administraţie al companiei energetice. Împreună cu cele două fonduri de pensii, banca de investiţii va avea drept de veto în ceea ce priveşte strategia şi managementul companiei, mai exact în numirea CEO-ului şi a directorului financiar. Goldman investeşte 1,45 mld. dolari, iar cele două fonduri de pensii aproximativ 550 mil. dolari.

 

„Este foarte ciudat pentru danezi ca cineva din afară să controleze distribuţia de energie“

Sondajele de opinie arată că 68% dintre danezi se opun vînzării, iar câteva mii de persoane au protestat în faţa parlamentului săptămâna trecută. „O mare parte dintre danezi nu cunosc detalii despre această tranzacţie“, a declarat pentru Bloomberg Peter Kurrild-Klitgaard, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Copenhaga. „Foarte mulţi votanţi se tem că politicienii danezi cedează controlul asupra reţelei de transport de energie. Mulţi cred că Dane­marca vinde întreaga com­panie, nu doar 18%“, a spus el, adăugând că decizia premierului Thorning-Schmidt de a vinde o parte din Dong a fost pentru unii alegători picătura care a umplut paharul. „Încă este foarte ciudat pentru danezi ca cineva din afară să controleze distribuţia de energie“, a explicat Kurrild-Klitgaard. „Socialiştilor le-a fost greu să înghită aşa ceva. Cu doar 20 de ani în urmă ei voiau ca resursele de producţie să fie naţionalizate.“

Investiţia Goldman Sachs se derulează prin intermediul unei companii cu sediul în Luxemburg. O parte din acţiunile acesteia sunt deţinute de entităţi cu sediul în Dela­ware şi Insulele Cayman. Parlamen­tarul Frank Aaen crede că planul băncii ame­ri­cane de a prelua participaţia la compania Dong prin intermediul acestor firme sugerează că banca de pe Wall Street în­cearcă să se sustragă plăţii taxelor.

„Partidul meu vede Goldman Sachs ca un tâlhar în ceea ce priveşte chestiunile finan­ciare, care a avut un rol devastator în criza financiară din 2008, şi ca o bancă de investiţii care ar face orice să scoată bani din Danemarca pentru a nu plăti taxe aici“, crede Steen Gade, parlamentar al Partidului Popular So­cialist.

„Goldman Sachs respectă şi va con­tinua să respecte toate legile fiscale apli­cabile în Danemarca, Lu­xemburg, Statele Unite şi alte jurisdicţii relevante“, a declarat pentru Bloomberg Sophie Ramsay, purtător de cuvânt al băncii americane. Goldman a spus că investiţia în Dong este una pe termen lung şi că va sprijini strategia actualei conduceri a companiei.

Mai multe ţări membre ale Uniunii Europene s-au opus liberalizării pieţei energiei, deşi în aparenţă au acceptat-o. Ele şi-au sporit influenţa asupra companiilor de utilităţi intervenind în producerea de energie, limitând preţurile sau renaţiona­lizând anumite servicii, scrie agenţia Thomson Reuters. Anul trecut, protestele ample împotriva preţurilor la energie din Bulgaria au dus la căderea guvernului, iar Ungaria a obligat companiile de utilităţi să reducă drastic tarifele pentru a-i ajuta astfel pe consumatorii casnici cu datorii.

„Problema Goldman va fi uitată în câteva săptămâni“, crede Jens Hoff, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Copenhaga. „Ce rămâne este faptul că Partidul Popular Socialist a părăsit coaliţia“, a concluzionat Hoff.

 

Danemarca, cea mai slabă economie scandinavă

Danemarca este lăsată în urmă de Suedia şi Norvegia. PIB-ul Danemarcei va creşte cu 1,6% anul acesta, în timp ce PIB-ul Suediei va avansa cu 2,3%, iar cel al Norvegiei cu 3%, potrivit estimărilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Dong Energy este implicată în proiecte de exploatare a gazelor naturale şi petrolului în Marea Nordului, precum şi în dezvoltarea de proiecte eoliene offshore. Compania operează mai multe centrale pe biomasă şi cărbune.

Guvernul danez deţine în prezent 76% din companie. Karsten Anker Petersen, purtător de cuvânt al companiei, spune că dezvoltarea parcurilor eoliene „necesită investiţii enorme în avans“ şi de aceea compania are nevoie de infuzii de capital de la noii investitori.

Goldman are o istorie îndelungată în achiziţionarea şi investirea în proiecte şi companii publice mari de infrastructură şi administrează fonduri de investiţii special create pentru astfel de afaceri. În 2010, Goldman a cumpărat o reţea de distribuţie de gaze naturale din Spania. Luna aceasta, unul dintre fondurile băncii americane a vândut participaţia în operatorul portuar SSA Marine. Sursa : zf.ro

Tun dat de guvern când poporul era cu ochii la tragedia aviatică!

Ianuarie 27, 2014 1 comentariu

 

Oameni amarati

Oamenii mor de foame iar Guvernul ajuta BOGATII.

Miercuri 23 ianuarie, Guvernul Ponta a aprobat „Hotărârea de Guvern pentru aprobarea tranzacţiei convenite prin Memorandumul de Înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013” prin care compania deţinută de statul kazah este iertată de o datorie de jumătate de miliard de dolari.

Aşadar, în timp ce opinia publică era aţintită asupra tragediei aviatice din Munţii Apuseni, Guvernul Ponta se „preocupă” să dea poporului român o nouă ţeapă. Toate acestea în contextul în care Guvernul Ponta vrea să pună accize pe combustibil, însă nu ezită să scutească o companie privată, străină, de o datorie uriaşă (jumătate de miliard de dolari). (sursa: pelerinortodox.com)

Prin această hotărâre, se sting, “pe cale amiabilă şi reciproc avantajos”, litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor şi Rompetrol Group N.V.

De asemenea, Rompetrol Group N.V. se angajează ferm să achiziţioneze un număr de acţiuni emise de Societatea “Rompetrol Rafinare” S.A. Constanţa, reprezentând 26,6959 % din capitalul social în schimbul a 200 de milioane dolari şi obligaţia corelativă a părţii române de a oferi spre vânzare aceste acţiuni.
Prin actul normativ, se reglementează principiile referitoare la “înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii în sectorul energetic sub forma unei societăţi pe acţiuni la care aportul The Rompetrol Group N.V. va fi de 150 milioane dolari SUA şi o cotă de participare la capital de 80%, statul român urmând să deţină o participaţie de 20%”.

În fine, există obligaţia statului român de a păstra pe o perioada de 3 ani “o participaţie nediluată de 18% din capitalul social al Societăţii “Rompetrol Rafinare” S.A. Constanţa”, respectiv diferenţa dintre întreg pachetul de acţiuni deţinut de statul român şi pachetul de 26,6959 % din capitalul social care urmează să facă obiectul unei proceduri de privatizare la care să participe Rompetrol Group N.V”.

Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul şedinţei de miercuri a Guvernului că proiectul de hotărâre privind Memorandumul cu Rompetrol va fi discutat spre aprobare în baza deciziei CCR în acest caz. (AGERPRES )

 

„Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defrişare, 5. coabitare”

Septembrie 9, 2013 1 comentariu
„>"Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defrişare, 5. coabitare"

Protestele faţă de proiectul de la Roşia Montană continuă şi luni seară, deşi liderii USL au transmis că proiectul va fi respins. Câteva sute de oameni au venit din nou în Piaţa Universităţii. Numărul acestora a scăzut simţitor faţă de noaptea trecută, însă aceştia nu se lasă descurajaţi.

Manifestanţii scandează, printre altele, „Uniţi, salvăm Roşia Montană!” şi au pancarte şi bannere cu mesaje ce vizează şi exploatarea gazelor de şist, pe care nu o doresc.

Câteva dintre mesajele lor: „Nu ne lăsăm amăgiţi. Respingerea legii este doar punctul 1”, „Stop hoţiei!”, „Program de guvernare: 1. cianurare, 2. fracturare, 3. poluare, 4. defrişare, 5. coabitare”, „România, spune nu fracturării hidraulice”, „Nu vreau să spun copilului meu că cea mai mare resursă naturală a României este prostia, urmată de indiferenţă”.

Câţiva protestatari au pancarte cu poza Regelui Mihai. Un manifestant a declarat pentru HotNews.ro că salută poziţia Casei Regale, care a spus că zona Roşia Montană ar trebui prezervată. Conform sursei citate, un alt protestatar a spus la microfon că „tovarăşul Iliescu ar fi în stare să cheme minerii de la Roşia Montană”.

Pe pagina de Facebook „UNIŢI SALVĂM”, se menţionează că protestele în stradă faţă de proiectul de la Roşia Montană vor continua până în momentul în care:

– Parlamentul, prin Senat și Camera Deputaților, va vota respingerea proiectului de lege;
– Guvernul va respinge în procedură de urgență prin hotărâre de guvern acordul de mediu;
– Roșia Montană va fi inclusă pe lista tentativa a României pentru UNESCO;
– Cianura va fi interzisă prin lege în activitățile miniere din România;
– Cei patru iniţiatori ai acestui proiect de lege: ministrul marilor proiecte (Dan Şova), cel al mediului (Rovana Plumb), cel al culturii (Daniel Barbu) şi directorul ANRM (Gheorghe Duţu) vor fi demiși.

Asociaţia Alburnus Maior, care se opune proiectului, afirmă într-un comunicat transmis luni că mesaje de solidaritate au venit din toată lumea, din China până în Canada şi de la Gura Portiţei până la Bruxelles. Peste 15.000 de oameni la Bucureşti şi peste 10.000 de oameni la Cluj au cerut în stradă respingerea de către parlamentari a legii speciale de distrugere a Roşiei Montane, interzicerea cianurii şi includerea localităţii pe lista tentativă a României pentru UNESCO.

„Presa internaţională a acoperit pe larg subiectul mobilizării de , numind evenimentele ‘toamna românească’, apreciind caracterul paşnic al manifestărilor ce se înscriu alături de primăvara arabă şi vara turcească în lista protestelor importante ale lumii. Observăm cu regret, însă, cum o mare parte a presei româneşti continuă politica favorabilă companiei miniere de a ignora sau trata minimal protestele, transmiţând doar mesajele agreate de aceasta. Schema de comunicare este pusă în practică şi de posturile naţionale de televiziune ce preferă să transmită publicitatea companiei în timp ce la porţile instituţiei mii de oameni scandau vineri seara “presa română, plină de minciună”.

La protestele de din Cluj-Napoca au participat alături de miile de oameni şi localnici din Roşia Montană ce au transmis atât celor prezenţi, cât şi autorităţilor, dorinţa lor fermă de a-şi apăra dreptul la proprietate şi convingerea ca nimeni nu va reuşi, nici măcar cu forţa, să îi scoată din casele lor. Eugen David, preşedintele Alburnus Maior a atras atenţia manifestanţilor că foarte puţin din ce văd la televizor reflectă realitatea şi că nici o instituţie media nu a răspuns cerinţei Alburnus Maior de a avea o dezbatere cu reprezentanţi ai autorităţilor. Televiziunile, multe dintre ele aflate sub contract de publicitate cu compania minieră, insistă ca dezbaterile să aibă ca invitaţi angajaţi ai companiei sau organizaţii satelit ale acesteia, alături de opozanţi ai proiectului minier. Au fost şi cazuri în care, la acest tip de emisiuni, au fost prezentaţi drept opozanţi ai proiectului minier persoane chiar şi din mediul politic ce nu sunt suficient de bine informate asupra subiectului şi care nu transmit punctul de vedere al campaniei.

Dorinţa localnicilor din Roşia Montană ce se opun proiectului minier şi doresc dezvoltarea durabilă a localităţii este ca dezbaterile ce au loc pe tema Roşiei Montane să îi aibă ca invitaţi pe cei abilitaţi să transmită mesajul campaniei Salvaţi Roşia Montană, alături de reprezentanţi ai statului, actori cu rol de decizie în avizarea legii şi proiectului minier. Totodată, Eugen David a transmis tuturor celor ce vor să sprijine campania să nu cadă în capcana de comunicare a presei aservite intereselor companiei şi să nu participe la emisiuni pe tema Roşiei Montane alături de reprezentanţi ai companiei. Sunt mai multe autorităţi ce trebuie să răspundă în faţa cetăţenilor începând cu ministrul mediului şi terminând cu cel al marilor proiecte. Rovana Plumb trebuie să răspundă dezinformărilor sale conform cărora proiectul de minerit ar fi unul nou şi de data aceasta bun, deşi nu a fost schimbat nimic notabil la standardele de mediu. În continuare nici una din observaţiile depuse de specialişti în cadrul dezbaterilor publice de acum şase ani nu a primit un răspuns documentat şi nu a generat nici o modificare la nivelul proiectului. Ministrul Dan şova trebuie să răspundă cum poate fi de utilitate naţională o creştere nesemnificativă a participaţiei statului la un proiect ce foloseşte 240.000 de tone de cianură şi pentru care statul îşi cedează suveranitatea unei companii private străine.

Pagina de Facebook Rosia Montana in UNESCO World Heritage, alături de multiple altele din mediile de socializare, anunţă o nouă mobilizare generală pentru data de 15 septembrie. Preşedintele Alburnus Maior, Eugen David alături de numeroşi localnici ce doresc să îşi continue viaţa în Roşia Montană şi-au anunţat prezenţa la manifestările din Bucureşti de duminica viitoare. “Toţi cei ce sunt în stradă şi cer salvarea Roşiei Montane sunt cetăţeni de onoare ai localităţii noastre. Roşia Montană este inima României”, a declarat la Cluj-Napoca Eugen David, preşedintele asociaţiei Alburnus Maior.

Asociaţia Alburnus Maior cere respingerea printr-un vot deschis a legii speciale de distrugere a Roşiei Montane de către parlamentari şi invită toţi cetăţenii români să îşi contacteze reprezentanţii din Parlament pentru a le cere respingerea proiectului legislativ. Legea a ajuns deja la Senat din data de 3 septembrie 2013 pentru dezbatere şi are numărul de înregistrare B560. Legea încalcă prevederi ale constituţiei, drepturile omului, principiul separării puterilor în stat şi suveranitatea justiţiei.

Protestele în stradă vor continua până în momentul în care:

– Parlamentul, prin Senat şi Camera Deputaţilor, va vota respingerea proiectului de lege;
– Guvernul va respinge în procedură de urgenţă prin hotărâre de guvern acordul de mediu;
– Roşia Montană va fi inclusă pe lista tentativa a României pentru UNESCO;
– Cianura va fi interzisă prin lege în activităţile miniere din România;
– Cei patru iniţiatori ai acestui proiect de lege: ministrul marilor proiecte (Dan Şova), cel al mediului (Rovana Plumb), cel al culturii (Daniel Barbu) şi directorul ANRM (Gheorghe Duţu) vor fi demişi”, se mai spune în comunicatul asociaţiei.

Sursa: cotidianul.ro

România, o țară de vânzare la preț redus

Reformele și guvernarea, văzute de presa străină

România, o țară de vânzare la preț redus

Pentru a marca vizita directoarei FMI la București, versiunea în limba franceza a revistei online Slate a publicat o analiză a măsurilor impuse României de creditorii internaționali în ultimii ani și a efectelor acestora. Articolul ’’România, o țară în lichidare de stoc’’, a fost scris de jurnalista Marianne Rigaux și îl prezentăm integral mai jos.

”Poștă, transport feroviar și aerian, energie, sănătate: România vinde la reducere în toate sectoarele. Reduceri impuse de Fondul Monetar Internațional pentru a raționaliza economia țării. ’’În curând nu va mai fi mare lucru românesc în România’’, se glumește amar la București.

Țara este de vânzare, cel puțin vreo zece societăți publice, cu scopul de a șterge datoriile. În 2009, lovită de criză, România a împrumutat 20 de miliarde de euro de la FMI, de la Bruxelles și de la Banca Mondială, pentru a nu se prăbuși. Creșterea economica s-a redus cu 8,5%, iar deficitul bugetar a culminat cu 7,2% din PIB.

Economia românească se comportase bine cu câțiva ani înainte, cu o creștere anuală medie de 6,3% între 2002 și 2008. România și-a pregătit intrarea în UE (devenită efectivă în 2007), iar toți indicatorii erau pe verde. Pe 1 iulie 2010, președintele de centru-dreapta Traian Băsescu a fot obligat să reduca salariile funcționarilor cu 25% și pensiile cu 15%. TVA-ul a ajuns de la 19% la 24%. În jur de 200.000 de funcționari au fost concediați în următorii doi ani. O adevărată terapie de șoc cerută în schimbul celor 20 de miliarde de euro împrumutate.

Pe lângă această politica de austeritate care durează de trei ani, troica a impus statului să privatizeze întreprinderile sale pentru a atrage capital și a retabiliza societățile. ’’Ineficient’’, cosideră economistul român Ilie Șerbănescu. ’’Sunt lichidări mascate. Vindem la preț redus întreprinderi deficitare sub presiunea FMI.’’

Astfel, compania publică de transport feroviar de marfă CFR Marfă a fost cumpărată de Grup Feroviar Roman (GFR) pentru 202 milioane de euro. Valoarea estimată, în urmă cu șase ani, a CFR Marfă era de 2 miliarde de euro. În sectorul transportului aerian, trei societăți publice îndatorate sau în declin (IAR Ghimbav, Avioane Craiova și Romaero Băneasa) figurează și ele pe lista tranzacțiilor. Guvernul român va vinde de asemenea un sfert din cele 96% deținute la compania națională Tarom, membră a Sky Team.

Gaz, avioane și centrale nucleare de vânzare

În domeniul energiei, guvernul a scos pe bursă pachete de 10-15% din acțiunile deținute de stat. Aceste privatizări parțiale privesc Transgaz (transportatorul de gaz), Romgaz (producătorul de gaz) și Hidroelectrica (producător de energie hidro). Guvernul a scos de asemenea la vânzare si 10% din acțiunile Nuclearelectrica, compania care gestionează singura centrală nucleară a țării. Este interesată o companie din China.

Deținută de stat în proportie de 75%, Poșta nu a găsit pentru moment un cumpărător. Prin urmare, societatea a acumulat pierderi de 120 de milioane de euro în ultimii patru ani. Pentru a o face mai atractivă, 3.650 de salariați, adică 11% din angajați, vor fi concediați.

Luând în calcul toate privatizările, sindicatele estimează ca vor fi concediați 17.000 de angajați, pe termen scurt. Lovită deja de măsurile de reducere a salariilor, populația plătește și facturi mai mari la gaze și electricitate. România s-a angajat să liberalizeze gradual aceste două piețe, pentru a se conforma tot instituțiilor financiare internaționale. O aliniere a prețurilor inevitabilă după intrarea în UE. ’’Veche moștenire a comunismului, gazul și electricitatea erau încă vândute sub prețul lor de producție’’, spue Sandrine Levasseur, care urmărește țările Europei de Est în cadrul Observatorului Francez al Situațiilor Economice.

Toate aceste schimbări i-au facut pe români să iasă în stradă, în ianuarie 2012. Picătura care a umplut paharul, proiectul guvernului de a privatiza o parte a sistemului de sănătate, aducând patru asiguratori suplimentari pe piață. Iar aceasta însemna reducerea acoperirii sistemului public de sănătate.

Privatizările au o presă proastă în România. După căderea regimului comuist al lui Nicolae Ceaușescu în 1989, de privatizări au profitat câțiva oameni de afaceri corupți care s-au îmbogățit de pe urma tranziției din anii 1990. Lipsa transparenței tranzactiilor este arătată cu degetul și astăzi. O opacitate care îi face pe investitori foarte timorați.

Achitarea în decembrie a fostului premier Adrian Năstase este o dovadă în plus a incapacității statului român de a pedepsi corupții plasați în funcții înalte. Adrian Năstase a fost condamnat în iunie 2012 la doi ani de închisoare cu executare pentru că a deturnat mai multe milioane de euro, acordând contracte de construcție a autostrăzilor fără licitație.

Românii așteaptă cu nerăbdare revenirea creșterii economice

Românii își amintesc și de povestea rocambolescă din jurul uzinei de produse chimice Oltchim. Scoasă la vânzare în vara trecută, la cererea FMI, și oferită unui om politic și magnat media pentru 45 de milioane de euro, compania a ajuns în cele din urmă în lichidare, pentru că investitorul nu avea cu ce să plătească…

’’Deschiderea către capital are o latură violentă pentru fostele țări comuniste. Cehia a vândut întreprinderile investitorilor străini la sfârșitul anilor 1990 și a obținut creștere economică în câțiva ani’’, spune Sandrine Levasseur. Brutal, dar eficace.

Modificarea majorității politice în România nu a pus sub semnul întrebării angajamentele față de creditorii externi, pentru că guvernul are interesul de a debloca și alte ajutoare. După împrumutul din 2009, guvernul a semnat un al doilea acord de tip preventiv in 2011, un împrumut de 5 miliarde de euro utilizabil în caz de urgență.

Urmările nu se văd încă în viața de zi cu zi, dar România scoate treptat capul la suprafață. ’’Economia este stabilizată, chiar dacă creșterea este redusă și trebuie să fim atenți pentru ca situația să nu se deterioreze din nou’’, spune Nemat Shafik, prim adjunct al directorului FMI. Estimările indică 1,6% creștere pentru 2013, după 0,9% în 2012 și 2,2% în 2011. Este bine, dar nu extraordinar, nuanțează economistul Ilie Șerbănescu: ’’România este o țară emergentă, are nevoie de cel puțin 5-6% creștere pentru ca efectele să se vadă și în salarii.’’

FMI, mulțumit de România

Christine Lagarde se va afla la București pe 15 si 16 iulie, pentru prima sa vizita aici ca directoare a FMI. Jurnalistul Moise Guran nu vede cu ochi buni această vizită. ’’Ne vom felicita reciproc și vom mulțumi FMI pentru că ne-a oferit o centură de siguranță. Dar să fim cinstiți: România a pierdut patru ani. Un acord cu FMI este în realitate un blocaj. O perioadă în care guvernul nu a făcut decât să execute deciziile luate de câțiva contabili obtuzi’’, scrie el pe blogul personal.

Este încă devreme pentru a spune că FMI a reușit în România. În orice caz, instituția financiară ar avea nevoie de un succes, după greșelile (recunoscute) ale acțiunii sale în Grecia. Cât privește guvernul român, el speră să fie felicitat pentru eforturile depuse în vederea obținerii unei noi tranșe pentru 2013-2015. Pentru aceasta va trebui să continue să vândă țara.”

 

Sursa: cotidianul.ro

Etichete:, , ,

FMI cere Guvernului să înceapă concedierile la Poștă

Februarie 12, 2012 2 comentarii

Conform înţelegerii dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) după ultimele negocieri din acest an, cel puțin 600 de angajați de Poşta Română vor fi concediați până la sfârşitul lunii martie şi se va reduce în continuare numărul oficiilor poştale, cu peste 135 unităţi.

Reducerea numărului de oficii poştale va fi efectuată tot în perioada imediat următoare, până la sfârşitul lunii aprilie, relevă scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI.

În urma acestei reduceri, numătul total al oficiilor poştale va scădea de la 5.835 la sub 5.700 unităţi. Pe parcursul anului trecut, numărul oficiilor poştale a scăzut de la 7.100 la 5.835 unităţi.

Guvernul şi FMI au convenit totodată ca termenul în care autorităţile trebuie să găsească un investitor strategic dispus să preia cel puţin 20% din acţiuni la Poşta Română, în urma unei majorări a capitalului social, să fie prelungit cu două luni, până la sfârşitul lunii iunie.

În negocierile de la sfârşitul anului trecut, FMI a impus Guvernului să înceapă procedurile de concediere colectivă a angajaţilor din companie, fără ca la acea dată să fie stabilit numărul salariaţilor care vor fi concediaţi.

Cu pierderi de 29 milioane euro în 2010, Compania Naţională Poşta Română este controlată în prezent de Ministerul Comunicaţiilor, care deţine 75% din acţiuni, şi de Fondul Proprietatea, cu 25%.

Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX în toamna anului trecut releva intenţia statului de a-şi reduce participaţia la Poşta Română până la 51% din titluri şi de a găsi un investitor strategic care să preia cel puţin 20% din acţiuni, în urma unei majorări a capitalului social. Fondul Proprietatea şi-ar putea reduce cota de participare la Poşta Română la 15% dacă nu va participa la majorarea capitalului.

Investitorul va avea dreptul să propună o echipă care să asigure managementul companiei pe o perioadă de minimum 10 ani.

În vara anului trecut, conducerea Poştei Române susţinea că eventualele concedieri vor fi stabilite în urma unei analize, iar preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, ameninţa că peste trei mii de sindicalişti vor ieşi în stradă, nemulţumiţi de eventualele disponibilizări din companie.

Prima etapă de reorganizare, derulată anul trecut, nu a presupus concedieri, potrivit companiei.

Poşta Română are circa 35.000 de angajaţi. Sursa : cotidianul.ro

%d blogeri au apreciat asta: