Arhiva

Posts Tagged ‘Moldova’

The Economist, la un an de la „jaful secolului”: Republica Moldova este la un pas de dezastru

Noiembrie 22, 2015 2 comentarii

The Economist, la un an de la „jaful secolului”: Republica Moldova este la un pas de dezastru

Republica Moldova este o bombă cu ceas gata să explodeze în orice moment, la un an după ce în sistemul său bancar a fost comisă cea mai mare fraudă din istorie, care echivalează cu a opta parte din PIB. Pe lângă acest lucru, ţara riscă să fie capturată de Rusia, menţionează o analiză a renumitei publicaţii britanice The Economist.

Articolul descrie situaţia politică şi economică dramatică în care a ajuns Republica Moldova din cauza corupţiei întreţinute ani la rând de partidele de la guvernare, care a făcut posibil furtul unui miliardului de euro din sistemul bancar şi spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia cu ajutorul judecătorilor moldoveni. Materialul de pe The Economist o citează pe Alina Inayeh, directorul Black Sea Trust, o organizaţie care promovează cooperarea regională în zona Mării Negre, potrivit căreia ţara este „o bombă cu ceas”. Inayeh este completată de un ministru de la Chişinău, care a declarat sub anonimat că „dacă aceasta va exploda, oamenii vor ieşi în stradă, iar Rusia va captura Republica Moldova.

În acest context, analiza face referire la ultimele jocuri de putere de la Chişinău, începute odată cu arestarea lui Vlad Filat. „Pe data de 29 octombrie, o coaliţie formată din aşa-zisele partide „pro-europene” s-a destrămat în urma arestului lui Vlad Filat, fost premier şi şef de partid. Ilan Shor, un afacerist şi businessman, susţine că a primit 260 de milioane de dolari mită de la el, lucru negat de Filat. Filat este unul dintre cei doi magnaţi controversaţi de bază din ţară, însă mulţi văd arestul acestuia ca fiind un act de justiţie selectivă. Vlad Plahotniuc, adversarul său principal, controlează celălalt partid „pro-european”. „Sistemul de justiţie se află practic în mâinile unui partid şi a unei persoane”, se plânge ministrul moldovean. În acelaşi timp, Plahotniuc neagă categoric că ar avea de-a face cu arestul”, scrie publicaţia britanică.


Articolul menţionează că, din cauza corupţiei, populaţia Republicii Moldova a scăzut, oamenii emigrând masiv din ţară, suportul financiar al Uniunii Europene s-a diminuat semnificativ şi va continua să scadă dacă moldovenii nu vor scăpa de corupţii de la putere. În încheiere, analiza publicaţiei britanice îl citează pe premierul Ucrainei, Arsenii Iaţeniuk, care-şi exprimă un punct de vedere similar cu cel al ministrului de la Chişinău. „Dacă la putere (n.r. în Republica Moldova) vine un nou Guvern care va schimba orientarea politicii externe, Vladimir Putin se va pomeni cu un trofeu strategic extraordinar în braţe, oferit de către „pro-europeni”. Acest lucru ar putea submina frageda stabilitate a întregii regiuni”, a declarat Iaţeniuk.

Sursa : adev.ro

 

Avuţia de milioane de euro de sub sutana Mitropoliei Moldovei. Cum arată maşina de făcut bani a prelaţilor moldoveni

Septembrie 21, 2015 Lasă un comentariu

Avuţia de milioane de euro de sub sutana Mitropoliei Moldovei. Cum arată maşina de făcut bani a prelaţilor moldoveni

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, organizată juridic sub forma unei fundaţii non-profit, conduce în topul entităţilor de acest gen în privinţa veniturilor pe care le realizează. Potrivit datelor financiare, unitatea ce administrează hoteluri, pensiuni, terenuri, librării sau centre de pelerinaj a realizat în anul fiscal precedent venituri de 53,6 milioane de lei. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Grampet a inventat locomotiva care merge cu ulei vegetal.

Aceasta a fo… Noul Kaspersky Internet Security îţi protejează toate dispozitivele VIDEO Filmare inedită pe superba insulă Ada-Kaleh, din ultima primăvar… Datele financiare oficiale ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (MMB), cu sediul în Iaşi, plasează unitatea de cult pe primul loc în privinţa veniturilor realizate de fundaţii.

Unitatea de cult ce patronează arhiepiscopiile din zona Moldovei şi a Bucovinei este organizată din punct de vedere juridic sub forma unei fundaţii non-profit, ceea ce înseamnă că orice sumă realizată în plus anual trebuie reinvestită în activitatea unităţii.

În cazul mitropoliei, an de an, indiferent de sumele ameţitoare pe care mitropolia le realizează la capitolul “excedent bugetar”, reprezentanţii unităţii de cult au susţinut că banii au fost reinvestiţi în activităţi filantropice. Anvergura financiară a MMB reiese cel mai clar din datele pe care unitatea de cult le-a raportat la Ministerul Finanţelor, pentru anul fiscal precedent.

Aferent anului 2014, unitatea a raportat venituri totale de 53,6 milioane de lei şi cheltuieli de 46,6 milioane de lei, rezultând un excedent de 7 milioane de lei. Cifrele sunt mai mari decât cele din 2013, atunci când MMB realiza venituri cu 3 milioane de lei mai mici decât în 2014.

Avuţia MMB

An de an, interogaţi de presă cu privire la destinaţia banilor în plus pe care îi raportează, reprezentanţii MMB au invocat redistribuirea lor pentru activităţile specifice pe care le derulează.

“Nu putem spune că am înregistrat profit, deoarece acesta nu este impozitat. Statul ne permite această facilitate doar cu obligaţia de a redistribui excedentul obţinut într-un an în bugetul pe anul următor. În special, excedentul este cheltuit în totalitate pe activităţi filantropice. Aceşti bani provin, în mare parte, din donaţii”, a declarat Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al MMB.

În ceea ce priveşte avuţia MMB, o sumă cu caracter estimativ poate fi invocată tot raportându-ne la datele transmise către Finanţe. Astfel, potrivit cifrelor transmise, unitatea de cult are capitaluri totale, fie că vorbim de terenuri, clădiri, vehicule sau active financiare de 121 de milioane de lei, echivalentul a peste 27,5 milioane de euro, potrivit cursului valutar de luni.

De unde vin banii MMB s-a transformat după Revoluţie într-o adevărată companie ce gestionează afaceri în diferite ramuri economice conexe celei religioase. Venituri consistente, deşi imposibil de cuantificat, vin din activităţile turistice al MMB. În staţiunea Durău, de pildă, Mitropolia deţine un hotel în toată regula, „Casa Pelerinul“, şi alte şase vile pentru servicii de cazare independente de mănăstire, cedate gratuit, anul trecut, în perioada preelectorală, printr-o decizie a Guvernului. La Miclăuşeni, undeva după graniţa cu judeţul Iaşi, Mitropolia deţine un castel, lăsat moştenire de ultima supravieţuitoare a familiei Sturdza.

Un alt domeniu în care Mitropolia Moldovei deţine proprietăţi importante este cel silvic: suprafaţa de pădure deţinută ajunge la aproape 10.000 de hectare.

Tot în Neamţ MMB deţine şi o fabrică de cherestea, oferită cu titlu gratuit, în 1995, de prim-ministru de la acea vreme, Nicolae Văcăroiu. La Iaşi, MMB deţine un centru medical şi expoziţional, Providenţa, prin care se oferă servicii medical şi se organizează, contracost, evenimente.

Lista este completată de centre de pelerinaj, tipografie, magazine online de vânzare a obiectelor bisericeşti etc. „Tot ce este în posesia Mitropoliei este în folosul unor comunităţi. Lemnul din pădure este trimis ca lemn de foc la bisericile mai sărace. Cabanele nu ştiu la ce sunt folosite, dar probabil că tot pentru oameni. Să nu creadă cineva că îşi face vreun angajat al Mitropoliei vacanţele acolo pentru că, dacă vrem vacanţă, ne-o facem pe banii noştri“, adauga preotul Constantin Sturzu.

Sursa: adev.ro

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia îşi vor semna mâine ieşirea din sfera de influenţă a Rusiei

Iunie 27, 2014 2 comentarii

 

Premierul Republicii Moldova Iurie Leancă: „UE este cel mai eficient instrument pentru modernizarea ]`rii, a institu]iilor, pentru a le face pe acestea mai responsabile, pentru a face justi]ia s` fie cu adev`rat independent`.“ Mediafax Foto

Mâine Republica Mol­do­va, Ucraina şi Geor­­gia vor semna tra­tatele de asociere cu Uniu­nea Euro­pea­nă, docu­mente care în teorie ar trebui să le scoată din sfera de influenţă a Rusiei şi pentru care Ucraina a plătit şi încă mai plăteşte cu vieţi omeneşti şi pierderi teritoriale, iar Moldova şi-a încredinţat viitorul Europei.

Acordurile sunt modul în care UE îşi extinde influenţa pe pieţe cu o popu­laţie cumulată de aproape 60 de mi­lioa­ne de persoane, fără a oferi statutul de mem­bru. Responsabilitatea UE este cu atât mai mare cu cât cel mai bogat din­tre cele trei state, Ucraina, are un PIB per capita de aproape jumătate din cel al celei mai sărace ţări din UE, Bul­ga­ria. Înţelegerile vor liberaliza gradual co­merţul între părţi, ceea ce înseamnă că firmele din statele semnatare au ac­ces liber la cei 500 de milioane de consu­ma­tori din UE – cea mai mare şi mai bo­gată piaţă din lume. De asemenea, UE asigură ajutor tehnic şi fonduri pen­tru a încuraja aceste ţări să se adapteze la legislaţia comunitară şi pentru a per­mi­te companiilor de acolo să liciteze pen­tru contracte publice în spaţiul co­mu­nitar. În schimb, UE cere res­pec­ta­rea standardelor privind drepturile omu­lui, democraţia, corupţia, statul de drept şi să implementeze reforme.
Un război comercial cu Moscova

În urmă cu aproximativ un an Rusia a ameninţat Ucraina cu consecinţe serioase dacă Kievul semnează acordul de asociere cu UE. Pentru a da greutate ameninţării, Rusia a întrerupt temporar importurile din Ucraina în august, scrie Deutsche Welle. De atunci Ucraina a pierdut peninsula Crimeea şi importante zăcă­minte de gaze naturale, iar armata ucraineană duce război cu forţe separatiste în estul industrializat al ţării.

„Trebuie să presupunem că vom intra în curând într-un război comercial cu Rusia“, declara la mijlocul lunii iunie ministrul ucrainean al economiei Pavlo Şeremeta. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat că nu vor fi sanţiuni în cazul Ucrainei, dar a avertizat că Rusia va introduce taxe de import pentru a sprijini piaţa internă.

„Va fi un test dur pentru Ucraina“, a spus Putin. Avertismentul a fost dublat de mi­nis­trul rus de externe, care a expli­cat că Rusia va introduce „măsuri de pro­tec­ţie“ împotriva Republicii Moldo­va, Ucrai­nei şi Georgiei dacă se va do­vedi că acordurile de asociere pe care aceste ţări le vor semna cu UE vor afec­ta eco­no­mia rusă.

Moldova a fost deja „pedepsită“ de Mos­cova cu interzicerea importurilor de vin moldovenesc, unul din elemen­tele de bază ale exporturilor republicii.

Federaţia Rusă este cel mai mare partener de export pentru Moldova, cu o pondere de aproape 20% în ex­por­tu­rile totale moldoveneşti în T1, urmată de România (16%), Ita­lia (13%), Ger­ma­nia (6%) şi Ucraina (5%). Ca ansamblu, UE este princi­pa­lul partener comercial al Moldovei, însă Rusia este singura sursă de gaze natu­rale a acestei ţări. Dependenţa republi­cii de energia ru­sească ar putea fi redusă prin gazo­duc­tul de interconec­tare Iaşi (Româ­nia) – Ungheni (Mol­dova), care ar pu­tea furniza Moldovei o treime din nece­sa­rul de gaze începând cu anul acesta.

Însă o mare parte din gaze ar fi tot ruseşti la origine, în condiţiile în care în UE sunt puţine state producătoare de gaze – România este unul dintre acestea – şi este la rândul ei dependentă de gazele Rusiei.
Georgia poate reprezenta pentru UE o ţară cheie în tranzitul unor gazoducte

Rusia este principala piaţă de exporturi şi pentru Ucraina, urmată de Turcia, Egipt, Kazahstan, China, Italia, Belarus şi Polonia. În cazul Ucrainei, UE poate suplini rolul Rusiei în comerţ mai greu decât în cazul Moldovei. Exporturile către piaţa rusească au o pondere de 27%. Multe companii din industria ucraineană se bazează pe tehnologie prea învechită pentru a fi competitive pe piaţa UE iar Rusia este singura lor piaţă.

În ceea ce priveşte Georgia, cele mai mari pieţe de export erau în 2012 Azerbaidjan, UE, Armenia, SUA şi Ucraina. Rusia este însă şi în cazul Georgiei principala sursă de energie din import. Pentru UE, Georgia poate reprezenta o ţară cheie în tranzitul unor gazoducte care i-ar aduce gaze din Asia şi zona Mării Caspice.

Mult timp Moscova a cerut să aibă un cuvânt de spus în semnarea acordului de asociere dintre UE şi Ucraina, dar Kievul şi Bruxellesul au refuzat ideea. Însă în urma evenimentelor recente – sistarea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina, creşterea preţului gazelor şi tensiunile din estul ţării, cele trei părţi vor discuta, probabil în iulie, despre efectele acordului, potrivit agenţiei ruseşti Interfax, care citează surse pe care nu le identifică de la Bruxelles.

Pentru Moldova, UE a promis înainte de samnare că va finanţa proiecte de 50 de milioane de euro în domenii ca energie, dezvoltare în zonele rurale şi reformarea poliţiei. Preşedintele CE José Manuel Barroso a spus că UE a dublat cotele de importuri de fructe şi roşii moldoveneşti.

Premierul Republicii Moldova Iurie Leancă: „UE este cel mai eficient instrument pentru modernizarea ţării, a instituţiilor, pentru a le face pe acestea mai responsabile, pentru a face justiţia să fie cu adevărat independentă.“

Sursa:zf.ro

Etichete:, , ,

DW: Moscova are nevoie de o Moldovă PANICATĂ, pentru a o federaliza

La doar 120 de kilometri de Chişinău şi aproximativ 60 de kilometri de cel mai apropiat punct de trece moldo-ucrainean, la Odesa, au murit zeci de oameni în confruntări armate.

Serviciul ucrainean de Informaţii a reţinut luni, la Cernăuţi, nouă persoane care transportau, din Transnistria, 1,5 kg de uraniu ce urma să fie folosit, potrivit procurorilor ucraineni, în atacuri teroriste pe teritoriul Ucrainei.

Preşedintele Republicii Moldova, şeful Legislativului şi prim-ministrul ţării au convocat luni seară conducerea tuturor structurilor de forţă, iar ministrul moldovean de Externe l-a convocat marţi, 6 mai, pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău în legătură cu presupuse provocări.

  Propaganda rusească, scoasă la înaintare

În Republica Moldova se aşteaptă provocări pe 9 Mai, atunci când o parte a societăţii va sărbători Ziua Europei, iar o altă parte, Ziua Victoriei asupra fascismului. „S-ar putea întâmpla lucruri urâte în Moldova pe 9 mai”, susţine ex-ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu. Unele partide de stânga şi-au exprimat intenţia de a mărşălui, pe 9 mai, prin Piaţa Marii Adunări Naţionale – spaţiu alocat în această zi, de către Primărie, pentru 100 de ani înainte, Partidului Liberal. „Trebuie să le explicăm cetăţenilor noştri că au devenit victime ale propagandei ruse”, susţine Anatol Ţăranu.

De câteva zile, maşinăria propagandistică rusă din Moldova alimentează opinia publică cu falsuri menite să antagonizeze societatea. Se poate deduce clar, urmărind emisiunile posturilor de televiziune pro-ruseşti de la Chişinău, că Moscova are nevoie de o Moldovă panicată şi federalizată de frica unui nou război. Propagandişti ruşi, KGB-işti pensionaţi şi chiar foşti exponenţi ai administraţiei separatiste de la Tiraspol, aflaţi pe lista neagră a UE, sunt aduşi în studiourile TV din Chişinău, pe post de analişti politici, ca să ameninţe cu război Moldova, în numele Rusiei, dacă nu va accepta federalizarea.

 Măsuri de precauţie

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, şi prim-ministrul Iurie Leancă au cerut reprezentanţilor structurilor de forţă să supravegheze cu maximă atenţie situaţia la frontiera de stat, în contextul evenimentelor care au loc în regiune, şi să întreprindă toate acţiunile necesare în vederea asigurării ordinii publice în interiorul ţării. Primele persoane în stat au emis instrucţiuni foarte stricte în acest sens. De asemenea, conducerea de vârf a Republicii Moldova a reconfirmat sprijinul ferm al ţării pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

La rândul său, ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, l-a convocat pentru marţi, la MAE, pe ambasadorul Federaţiei Ruse, Farit Muhametşin, pentru a-i cere explicaţii în legătură cu anunţata vizită, la Tiraspol, în ziua de 9 Mai, a vicepremierului rus, Dmitri Rogozin. Acesta a recunoscut, în una din cărţile sale, că a luptat în războiul de la Nistru, din 1992, de partea gardiştilor transnistreni, împotriva Republicii Moldova. Natalia Gherman a făcut anunţul despre convocarea ambasadorului rus luni seară, după o conferinţă de presă comună cu şeful diplomaţiei britanice, William Hague, aflat într-o vizită la Chişinău. Acesta, la rândul său, a declarat că ţara sa se opune presiunilor exercitate de Rusia în Republica Moldova şi în alte state din regiune şi a încurajat Moldova să semneze cât mai repede Acordul de Asociere cu UE.

 Rogozin se vrea la parada militară de la Tiraspol

Dmitri Rogozin a anunţat despre vizita pe care intenţionează să o întreprindă la Tiraspol, pe 9 mai, prin intermediul unei reţele de socializare. În postarea sa el a menţionat că va veni să-i felicite „pe cei pentru care Ziua Victoriei este una sfântă, iar Ziua Europei – o confuzie”.

Analistul politic Oazu Nantoi crede că, de fapt, Moscova nu are nevoie de Transnistria şi că riscul unei eventuale alipiri a acestui teritoriu, prin război, acum, nu există. Moscova, în opinia sa, are nevoie de Transnistria doar pentru a ţine întreaga Moldovă în sfera sa de influenţă. „Trebuie să ne aşteptăm la provocări cu tentă separatistă în sudul Republicii Moldova, în Autonomia Găgăuză”, susţine Nantoi. Potrivit lui, în luna noiembrie 2014, Moldova va avea de susţinut un test extrem de periculos – alegerile parlamentare. Rusia va încerca să propulseze la putere în Republica Moldova partide loiale, pentru ca, prin ele, să obţină federalizarea întregii ţări cu trei subiecţi ai federaţiei: Moldova, Transnistria şi Găgăuzia, zădărnicind astfel orice şansă a Moldovei de a adera vreodată la UE.

 Alegerile parlamentare, mai periculoase ca niciodată

Acest pericol pare să fi fost sesizat şi de către preşedintele Parlamentului, Igor Corman. El a menţionat recent că „în anul 2014 avem nevoie mai mult ca oricând de reconciliere şi stabilitate politică”. (…) „În contextul geopolitic complicat şi în ajun de alegeri parlamentare, semnarea Acordului de Asociere cu UE este de mare importanţă. Trebuie să semnăm şi să ratificăm acest Acord. Este important ca partidele pro-europene să câștige la următoarele alegeri, iar mai departe să implementăm Acordul de Asociere ca să urmeze demersul privind obținerea statutului de candidat la Uniunea Europeană”, a menţionat Corman.

Etichete:, ,

Unirea cu Moldova – factură de zece miliarde de lei anual

Aprilie 15, 2014 1 comentariu

Criza din Ucraina a adus din nou în actualitate ipoteza reunificării. Iată cât ne-ar costa să aducem la acelaşi nivel salariile, pensiile sau cheltuielile de funcţionare a instituţiilor publice de dincolo de Prut

Reunificarea Germaniei a costat 2.000 de miliarde de euro, plătiţi de Vestul mai bogat în circa două decenii. Şi, cu toate acestea, nivelul de dezvoltare al fostei RDG este încă semnificativ sub cel al regiunilor care au rămas în sfera de influenţă occidentală. România nu are nici pe departe puterea economică a RFG, dar în cazul repetării scenariului german ar trebui să-şi permită măcar egalizarea salariilor, pensiilor şi prestaţiilor sociale de pe cele două maluri ale Prutului. Potrivit institutului de statistică de la Chişinău, Republica Moldova (fără Transnistria) are, în prezent, circa 235.000 de angajaţi în administraţia publică, învăţământ şi sănătate. Lor li se adaugă peste 10.000 de militari şi câteva mii de poliţişti, magistraţi sau angajaţi ai serviciilor secrete. Salariul mediu brut în sectorul bugetar este, în prezent, de circa 700 de lei româneşti, faţă de 1.500 de lei în România. Aşadar, o echivalare a lefurilor din sistemul public ar însemna un efort suplimentar de 2,4 miliarde de lei anual.

Ca de la cer la pământ

În Moldova există, de asemenea, 670.000 de pensionari (20.000 cu pensii speciale şi 650.000 cu pensii de asigurări sociale). Cei din cea de-a doua categorie primesc lunar o pensie medie de circa 230 de lei. Cum în sistemul asigurărilor sociale de stat românesc pensia medie este de 793 de lei, rezultă că o echivalare a pensiilor între cele două state ar însemna pentru buget o cheltuială suplimentară de 4,4 miliarde de lei anual, fără a lua în calcul pensiile speciale.

Guvernul de la Chişinău mai cheltuieşte anual 130 de milioane lei pentru indemnizaţiile de creştere a copilului. În România, suma alocată este de aproape 15 ori mai mare (cam 1,8 miliarde lei anual). Având în vedere că în Moldova au loc anual circa 38.000 de naşteri, iar dincoace de Prut circa 195.000, un calcul grosier ne arată că aducerea la acelaşi nivel a indemnizaţiilor pentru mame ar costa cam 230 de milioane de lei anual. Alte câteva sute de milioane de lei anual ar reprezenta echivalarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap, a ajutoarelor sociale şi a celor de şomaj.

Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru funcţionarea instituţiilor publice (de la utilităţi la autovehicule, de la medicamente la armament şi de la hârtie la echipamente IT) sunt mult diferite. România a alocat, în 2013, acestui capitol 38,6 miliarde de lei (adică în jurul a 1.950 de lei pe cap de locuitor), iar Moldova cam de zece ori mai puţin (sau în jurul a 1.000 de lei pe cap de locuitor). Ca să ajungă la nivelul actual al sistemului public românesc, instituţiile din Basarabia ar mai avea nevoie de 3,2 miliarde Lei anual.

Jumătatea goală

În total, „românizarea“ salariilor bugetarilor, a pensiilor şi altor prestaţii sociale, precum şi a cheltuielilor de funcţionare ale sistemului public din Moldova ar costa, aşadar, peste zece miliarde de lei anual. Adică un procentaj de circa 1,5% din PIB, nu imposibil, dar destul de greu de suportat de buget. Nu trebuie uitat, însă, că o eventuală reunificare ar aduce lucruri mai puţin plăcute şi pentru moldoveni. Cum ar fi o egalizare a taxelor şi impozitelor. Taxa pe valoare adăugată, de pildă, ar urma să crească de la 20%, cât este în prezent, la 24%. Va fi mărită şi TVA pentru câteva cazuri speciale (de la 8% la 9% pentru produse de panificaţie şi de la 5% la 24% pentru gaze naturale). Ar trebui să se schimbe şi modul de calcul al impozitului pe venit (care ar trece de la două cote, de 7% şi 18%, la cota unică de 16%), dar şi al impozitului pe profit (de la 12% acum la 16% după o ipotetică reunificare). Nu în ultimul rând, ar urma să fie egalizate şi accizele, ceea ce ar duce la creşteri de preţuri la energie electrică, gaze, alcool şi mai ales carburanţi. În prezent, litrul de motorină sau benzină se vinde dincolo de Prut cu circa un euro, faţă de 1,40 euro în România. Iar diferenţa este dată aproape exclusiv de costurile fiscale mai mici.

Toate cele de mai sus explică, măcar parţial, de ce veniturile bugetare ale Moldovei au fost, în 2013, de sub nouă miliarde de lei româneşti (adică undeva la 2.600 lei pe locuitor), în timp ce bugetul de stat de la Bucureşti a colectat în aceeaşi perioadă 200 de miliarde de lei (sau 10.000 de lei pe locuitor). În varianta reunificării, creşterea veniturilor bugetare în Basarabia, adusă, teoretic, de majorarea principalelor impozite, ar acoperi parţial cheltuielile suplimentare cu aparatul bugetar şi asistenţa socială. Asta, desigur, dacă ar fi ţinută sub control evaziunea fiscală.

3,9 milioane de locuitori are Republica Moldova, din care peste jumătate de milion se află în zonele controlate de Tiraspol

8,8 mld. lei au fost veniturile bugetare ale Moldovei în 2013, comparativ cu 200 mld. lei pentru România. România are de şase ori mai mulţi locuitori.

Sursa:capital.ro

Etichete:,

The Wall Street Journal despre intenţiile Rusiei: Următoarea e Moldova?

Aprilie 3, 2014 2 comentarii

 

WSJ se întreabă dacă nu cumva Putin vrea să creeze un „coridor“ care să lege Crimeea de Moldova, trecând prin Odesa

Publicaţia americană de business The Wall Street Journal, una dintre cele mai puternice voci ale capitalismului, sugerează într-un articol că următorul pas al preşedintelui rus Vladimir Putin ar putea fi, după modelul Crimeea, anexarea Transnistriei, regiune separatistă şi parte a Republicii Moldova, şi realizarea unui „coridor“ care leagă Crimeea de Transnistria şi cuprinde Odesa, cel mai mare port la Marea Neagră din Ucraina.

Numărul trupelor ruseşti concentrate la graniţa de est a Ucrainei creşte, iar cei circa 50.000 de militari ruşi ascund echipament şi îşi fac provizii de mâncare şi de piese de schimb. Cu alte cuvinte, aceştia se comportă ca şi când s-ar pregăti de o invazie, scrie WSJ.

Cei 25.000 de militari ruşi din Crimeea, inclusiv forţele speciale de elită aduse aici pe parcursul ultimei luni, îşi creează baze militare pe coasta sudică după dezarmarea forţelor militare ucrainene de acolo. În partea de sud-vest, în regiunea separatistă Transnistria, cei 1.500 de militari ruşi din Regimentul 179 de Infanterie Motorizată au fost aprovizionaţi cu arme în ultimele săptămâni. Acestora li s-au alăturat alţi aproximativ 800 de militari din  trupe de comando, potrivit oficialilor ucraineni.

În total, la graniţele Ucrainei sunt mobilizaţi 100.000 de militari ruşi, a afirmat Andri Parubi, preşedintele Consiliului Suprem de Apărare de la Kiev.
Cel mai mare trofeu pentru Putin ar fi estul intens populat al Ucrainei, partea cea mai industrializată a ţării. Creşterea forţelor militare ruseşti în regiune nu este neapărat preludiul unei invazii. Agitarea ostentativă în vânt a sabiei este un mod de a submina guvernul de tranziţie al Ucrainei şi de a influenţa deciziile politice ale Kievului, potrivit WSJ.

Putin ar putea avea în vedere un alt front în sud şi sud-vest. Transnistria este o enclavă-apendice cu o populaţie de o jumătate de milion de oameni, în majoritate etnici ruşi. Regiunea şi-a declarat independenţa de Moldova în 1990, înainte de destrămarea Uniunii Sovietice. Trupele ruseşti de menţinere a „păcii“ au intrat în Transnistria după conflictul armat al regiunii separatiste cu Moldova în 1992 şi sunt încă acolo. Ca şi în cazul regiunilor Abhazia şi Osetia de Sud, situaţia din Transnistria s-a transformat într-un aşa-numit conflict îngheţat prin care Moscova poate exercita presiuni asupra Moldovei, o fostă mică republică sovietică, acum cea mai săracă ţară din Europa.

Ca şi Ucraina, Moldova vrea să se apropie politic şi economic de Uniunea Europeană, evitând alternativa Rusiei, Uniunea Euroasiatică.

Anul trecut, Putin a interzis importurile de vin moldovenesc pentru a forţa Moldova să nu semneze acordul de asociere şi comerţ liber cu UE, însă guvernul de la Chişinău a ales calea europeană şi a semnat acordul în noiembrie. Moldovenii se tem că preţul pe care îl vor plăti ar putea fi o divizare teritorială pe model ucrainean.

Transnistria a decis printr-un referendum în 2006 să ceară alipirea la Rusia, iar luna aceasta liderii de la Tiraspol au reînnoit acest mesaj. Rusia nu a dat curs cererii însă a organizat recent exerciţii militare în regiune.

O altă enclavă minoritară în Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia, cu populaţie majoritar pro-rusă, a organizat un referendum pe 2 februarie pe modelul celui din Crimeea prin care s-a cerut independenţa regiunii dacă Moldova va adera la UE. În ambele cazuri, Rusia ar putea folosi forţa pentru a rupe aceste regiuni de Moldova.

Ucrainenii se mai tem de un scenariu. Capitala Transnistriei, Tiraspol, este lângă Odesa, oraş-port ucrainean fondat de Ecaterina cea Mare, aflat la circa 483 kilometri de Crimeea. În regiunile ucrainene care se învecinează cu Marea Negră trăiesc mulţi vorbitori de limba rusă. După anexarea Crimeei, Putin ar putea să îşi revendice acest „coridor“ pentru a lega Crimeea de Transnistria.

Casa Albă a anunţat că Putin l-a sunat pe preşedintele american Barack Obama pentru o discuţie privind o soluţie diplomatică la escaladarea tensiunilor, dar nu este clar dacă ruşii au făcut concesii sau au oferit ultimatumuri, conchide WSJ.

Sursa :zf.ro

Etichete:, ,

Angela Merkel îi cere lui Putin să nu distrugă Moldova

Martie 27, 2014 Lasă un comentariu

Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut preşedinteului rus Vladimir Putin, într-o discuţie la telefon, să nu încerce să destabilizeze Republica Moldova, a anunţat, luni, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, relatează The Wall Street Journal, în ediţia online.

Angela Merkel

Declaraţia intervine pe fondul temerilor că, după anexarea peninsulei Crimeea, Rusia ar avea în vedere o acţiune în regiunea separatistă transnistreană.

 

Comandantul suprem al Forţelor aliate ale NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a avertizat duminică, într-o dezbatere la Bruxelles, că Rusia dispune de suficientă forţă la graniţele Ucrainei pentru a ”ocupa Transnistria” în cazul în care decidă să facă acest lucru.

 

”Este absolut suficientă forţă (rusă) poziţionată la graniţa estică a Ucrainei pentru a ocupa Transnistria dacă se ia o astfel de decizie şi acest lucru este extrem de îngrijorător. Rusia acţionează mult mai mult ca un adversar decât ca un partener”, a afirmat generalul Breedlove.

 

El a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste, care oficial aparţine Republicii Moldova.

 

Preşedintele Parlamentului de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis săptămâna trecută o scrisoare Dumei de Stat, în care cere Moscovei să analizeze posibilitatea anexării Trasnistriei la Federaţia Rusă.

 

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin a mai afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au salutat în discuţia telefonică de duminică decizia privind trimiterea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în Ucraina.

 

Cele 57 de state membre ale OSCE au ajuns la un acord privind trimiterea unei misiuni de observatori în Ucraina, Rusia renunţând la contestarea iniţiativei. Ulterior, Rusia a anunţat că susţine această decizie, subliniind că observatorii internaţionali nu vor avea acces în Crimeea, regiune anexată de Moscova. Sursa :money.ro

Etichete:, ,
%d blogeri au apreciat asta: