Archive

Posts Tagged ‘Romania’

„Dacă vrei să distrugi o ţară, atunci omoară învăţământul!”

Elevi in comunismSistemul educaţional românesc de după anii 90 are un mare handicap, iar situaţia este cauzată de numărul mare al schimbărilor petrecute în interiorul său. Într-un interviu acordat wall-street.ro, Mike Borze, un manager român plecat de peste 20 de ani, vicepreședinte al Benq Europe, un important jucător pe piața de proiectoare, monitoare și soluții conexe, a vorbit despre modelele unui învățământ care pot readuce România pe treapta importanta globala.

„Obișnuiesc să vin de câteva ori pe an în România, iar mesajul primit de la fratele meu, care este profesor în Oradea, nu este deloc unul îmbucurător. În ultimii 20 de ani sistemul educațional a suferit multe schimbări, cel puțin 3-4 modificări aduse, ceea ce reprezintă o dovadă clară că românii nu știu ce sistem de învățământ li se potrivește cel mai bine” – Mike Borze.

Sistemul de educație aplicat în perioada comunismului, când totul era aliniat la anumite reguli, era cel mai bun de până acum.

„Nu regret comunismul, iar sistemul pe care l-am avut în acea perioadă s-a dovedit eficient. Am luat parte la întâlnirea de 30 de ani de la terminarea studiilor liceale, la Oradea, unde 98% dintre colegii mei de liceu au absolvit o facultate, mare parte dintre ei fiind directori de spitale, chirurgi de renume, profesori de matematică la universități de prestigiu sau manageri în funcții importante în străinătate” – Mike Benq.

Avantajele studiilor din acea perioadă erau reprezentate în special de nesepararea școlii primare de cea secundară.

„Si cel prost trebuie să învețe să gândească ca un elev deștept. Sistemul de școală primară plus cea secundară, dar și implementarea uniformei și ținutei care crează împreună disciplina ar trebui reintroduse în România. (…) De ce școlile private nu au renunțat la uniformă? Inclusiv școlile private unde merg copii de condiție bună practică aceleași standarde. Se crează o disciplină. Lucrurile nu trebuie privite de sus. Existând diferențe, elevii se formează în viață cu handicapuri” – Mike Borze.

Sursa : anonimus.ro

FP: Germania construieşte discret o armată europeană alături de România

armata germania
Germania foloseşte un nume inofensiv pentru a construi o armată europeană, integrând în armata proprie brigăzi din alte state, cum ar fi România, Cehia şi Olanda, scrie publicaţia americană Foreign Policy.

UPDATE: Vezi AICI explicaţiile ministrului Apărării, Gabriel Leş!

O dată la câţiva ani, ideea unei armate a Uniunii Europene ajunge în relatările de presă, generând contre între susţinătorii ei şi opozanţi. Pentru fiecare federalist de la Buxelles care este de părere că o apărare comună este ceea ce ar ajuta UE să aibă un statut mai bun în lume, există cel puţin o altă persoană la Londra sau în alt parte care afirmă pericolul ca o asemenea idee să genereze o forţă rivală NATO, scrie sursa citată.

Foreign Policy notează însă că anul acesta, departe de atenţia presei, Germania şi doi aliaţi europeni, România şi Cehia, au făcut un pas radical către ceva ce seamănă cu o armată europeană, reuşind să evite complicaţiile politice asociate unui asemenea demers. Cele trei ţări au anunţat integrarea forţelor lor armate.

Vezi şi: PREMIERĂ Donald Trump a intrat în ISTORIE: Ce a făcut la Ierusalim

Armata română nu se va alătura în totalitate Bundeswehrului, iar acelaşi lucru este valabil şi pentru forţele armate din Cehia. România şi Cehia vor integra în schimb, în următoarele luni, o brigadă în armata Germaniei, scrie FP.

Brigada Mecanizată 81 „General Grigore Bălan” se va alătura în următoarele luni Diviziei Forţelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr. Iar Brigada 4 de Desfăşurare Rapidă a Cehiei, care a participat la operaţiunile militare din Afganistan şi Kosovo, va deveni parte din Divizia 10 Armată a Germaniei. Alte două brigăzi olandeze s-au alăturat deja Diviziei Forţelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr, respectiv Diviziei Armate 1 a Germaniei.

„Guvernul german demonstrează că este deschis să acţioneze în direcţia integrării militare europene – chiar dacă alţii de pe continent nu sunt”, a declarat profesorul de politică internaţională Carlo Masala, de la Universitatea Bundeswehr.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în mod repetat ideea unei armate europene, dar liderii Uniunii Europene au ignorat sau au bagatelizat ideea. Există puţin sprijin printre ţările europene cu privire la forma pe care ar putea să o aibă o asemenea armată şi ce capacităţi vor ceva armatele naţionale pentru a susţine apărarea Europei. Prin urmare, progresul ar putea să fie unul extrem de încet, dar asta nu înseamnă că nu sunt luaţi paşi importanţi pentru crearea unei forţe comune a UE.

Bruxelles a anunţat în martie crearea unui comandament militar comun, care este responsabil doar pentru misiunile de antrenament din Somalia, Mali şi Republica Centralafricană. Însă, Germania doreşte să construiască ceva mult mai ambiţios – adică o reţea de mini-armate europene conduse de către Bundeswehr.

„Această iniţiativă a venit ca un rezultat al slăbiciunii Bundeswehrului. Germanii au realizat că trebuie să umple găurile care există în forţele tereste ale Bundeswehrului… tocmai pentru a obţine influenţă politică şi militară în NATO”, a declarta Justyna Gotkowska, o analistă pe securitate nord-europeană de la think-tank-ul polonez Centru pentru Studii Estice.

Pentru Germania, cea mai mare şansă o reprezintă obţinerea sprijinului din partea partenerilor mai mici pentru a-şi întări rapid armata, iar o reţea de miniarmate sub conducere germană reprezintă cea mai realistă opţiune pentru o forţă de securitate comună a Europei. „Este o încercare de a preveni o prăbuşire completă a securităţii comune europene”, a declarat Carlo Masala.

Puterea militară germană este cu mult în spatele Franţei şi Marii Britanii. De asemenea, creşterea cheltuielilor militare reprezintă un subiect extrem de controversat în Germania, având în vedere rănile lăsate în urmă de al Doilea Război Mondial.

Pentru România şi Cehia, această iniţiativă reprezintă o metodă de a creşte implicarea germanilor în securitatea Europei. „Este o acţiune în direcţia unei independenţe militare mai mari pentru securitatea europeană. Marea Britanie şi Franţa nu s-au arătat disponibile pentru a prelua conducerea asupra securităţii Europei”, a declarat Masala.

Franţa este o putere militară, dar s-a arătat ezitantă faţă de eforturile multinaţionale ale NATO, în vreme ce britanicii s-au opus dur şi chiar au lansat ameninţări împotriva unei armate a UE.

Pentru România şi Cehia, aceasta este o oportunitate de a aduce trupele la acelaşi nivel de antrenament ca armata Germaniei.

Între timp, olandezii sunt bucuroşi că această integrare a forţelor militare le va permite să se antreneze cu tancuri, după ce şi-au vândut ultimele tancuri în 2011.

Puţini s-au opus integrării brigăzilor olandeze şi române în diviziile germane, în special pentru că nimeni nu a observat. De asemenea, nu se ştie dacă vor exista consecinţe politice pentru ţările care au acceptat să-şi integreze brigăzile în Bundeswehr, mai scrie Foreign Policy.

Sursa : stiripesurse.ro

Etichete:, ,

Ambalaj identic, dar continut diferit. Ce s-a descoperit in laborator la acelasi aliment vandut in Vest si in Romania

Aprilie 24, 2017 Lasă un comentariu

„Standard pentru est?”, episodul 1. Cumparam oare aceleasi produse, in ambalaje identice, ca in Vestul Europei? Sau tara noastra este un stat de mana a doua in privinta importurilor?

O noua campanie a Stirilor PRO TV, „Standard pentru est?” cauta raspunsuri, la aceste intrebari. Am testat in laborator diverse produse luate din Occident, le-am comparat, cu cele de la noi si am cerut explicatii. Este un demers jurnalistic bazat pe demonstratii edificatoare, pe care nici o autoritate publica de la noi nu l-a demarat. Acest subiect ne priveste pe toti, pentru ca vrem sa fim informati corect si sa stim pe ce dam banii.

Suntem o tara de mari consumatori! O arata cifrele oficiale la vanzarile produselor de tot felul, dar se vede si din modelul de crestere economica al Romaniei, care se bazeaza in principal pe consum.

Se vede in cosul de cumparaturi si mai apoi de gunoi al romanilor si in eternele cozi din lanturile de supermarketuri, hipermarketuri si magazinele de cartier. Ni se pare ca mancam altceva cand mergem in alte tari sau chiar exista diferente mari intre marfuri primite de la acelasi producator?

Am invitat sa-si dea cu parerea 5 consumatori romani. Invitatii nu stiu de unde provin sortimentele asezate pe doua farfurii, pe care am pus o varietate de branza olandeza feliata, un cascaval ambalat sub forma de rondele mici si un soi de branza semi-tare, de origine elvetiana, fabricata tot in Olanda. Ambalajul arata la fel si in Germania si in Romania, fiind de la aceleasi branduri si au etichete identice in privinta continutului.

Primul produs incercat – cascavalul rondele.

Un singur invitat din 5 a preferat produsul romanesc in acest caz. Scorul e ceva mai strans, 3 la 2, tot in favoarea Germaniei, la cea de-a treia testare, cu branza olandeza, unde invitatii mai tineri au preferat produsul din Vest.

Am mers sa cerem si o parere avizata tocmai la Galati, la specialistii in Chimie Alimentara de la Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor, cea mai prestigioasa institutie de acest fel de la noi. Pana la analiza de laborator, chimistii gasesc diferente de structura, la tipul de cascaval rondele. Abia apoi urmeaza gustul.

Produsul vandut la noi are gust mai dulceag, in timp ce produsul de la nemti e putin mai amarui si mai astringent, semn al unei maturari mai indelungate.

Comparatia facuta stiintific include o analiza organoleptica minutioasa: un esantion de 20 de persoane, care gusta rand pe rand, diverse produse, fara sa stie provenienta si apoi completeaza un formular din care sa se vada eventuale diferente de gust si aspect, semnalate de fiecare subiect in parte.

Loredana Dumitrascu, profesor Facultatea de Ingineria Alimentelor Galati: „La nemti branza semi-tare, la noi, doar branza!”

Intr-un final au loc si analizele chimice care evidentiaza diferentele. Testul de laborator ofera informatii precise si indicii despre compozitia produsului sau procesul de fabricatie, chiar daca reteta e practic aceeasi. In cazul cascavalului ambalat sub forma de rondele, chimistii nu au dubii – exista o diferenta mare de calitate, in favoarea produsului comercializat la nemti.

Specialistii spun ca cele doua produse au la baza procese tehnologice diferite, ceea ce ar putea sa insemne inclusiv ca tehnologia de productie folosita pentru Germania este una mai scumpa, dar si o maturare facuta diferit. Exista indicii ca la produsul de la noi producatorul a introdus o serie de enzime care pot grabi procesul de maturare, dar care scad evident costurile de productie. Nu in ultimul rand e vorba de un lapte diferit in cele doua probe.

Loredana Dumitrascu, profesor Facultatea de Ingineria Alimentelor Galati: „Unii producatori incearca sa scurteze foarte mult perioada de maturare, adica sa obtina un produs, iar daca adauga niste culturi adjuncte, aceleasi caracteristici le obtii in 2,3 zile, nu se declara asta pe eticheta, datorita procentului pe care il adauga.”

Branza analizata chimic se vinde in Romania intr-un saculet cu 4 bucati, in total 80 de grame, si costa in medie 5,6 lei, echivalentul a 1,28 euro. In Germania si Franta saculetii au 12 sau 18 bucatele si preturile urca la peste 3 si respectiv 5 euro. In final rezulta ca produsul din Vestul Europei se vinde cu 14,35 euro kilogramul, in timp ce la romani este ceva mai scump, ajunge la 15,9 euro. O diferenta de peste 1 euro la kilogram, in conditiile in care specialistii in chimie alimentara catalogheaza produsul pentru nemti superior celui cumparat de la noi.

Daniela Bordea, profesor Faculteatea de Ingineria Alimentelor Galati: „In momentul in care se aplica 2 procedee diferite, primul fiind mai scump decat cel conventional, diferentele de calitate pot fi foarte mari, adica culturile, o diferenta mica, sa poate da diferente mari in produsul final!”

Am contactat producatorul international si avem o confirmare: sunt doua produse, doua retete diferite.

O controversa privind dublul standard la produsele europene a avut loc si in 2011. Reprezentantii Comisiei Europene au afirmat public ca atata timp cat e respectata legislatia UE privind etichetarea si siguranta, produsele pot diferi de la o tara la alta. Companiile pot utiliza diferite ingrediente si pot vinde produsele lor la diferite preturi, sub acelasi brand. In 2017 a venit randul autoritatilor din Cehia si Ungaria.

Pretind Comisiei ca daca o anumita companie ofera garantii de calitate si face reclama unui produs international, atunci aceste garantii sa fie onorate la acelasi standard, indiferent de tara de distributie. E o piata europeana libera, in care consumatorul dicteaza ce se vinde si ce nu. Daca stie pe ce da banii.

Sursa : stirileprotv.ro

Dacă ne-ar judeca strămoșii

Aprilie 7, 2017 1 comentariu

Să presupunem că ne-ar judeca strămoșii, că la o masă mare stau de vorbă Decebal și Diegis, Basarab, Gelu, Glad și Menumorut ,acompaniați de mai tinerii Mircea, Vlad, Ștefan și Mihai iar spre capătul mesei sunt Tudor, Avram Iancu, Bălcescu și Brătienii.

domnitori-romani

Fiecare va citi testamentul său. Decebal și Diegis ne vor aminti de Sarmizegetusa, de luptele la Tapae și măcelul din Moesia. Gelu, Glad și Menumorut  ne vor spune începuturile statalității, iar Basarab despre bătălia de la Posada.

Bătrânul Mircea își va aduce aminte de vitejia românilor de la Rovine, Vlad Țepeș de ”atacul de noapte” iar Ștefan de luptele de la Baia și Podul înalt. Mihai va rememora bătăliile de la Călugăreni și Șelimbăr, dar mai ales intrare triumfală în Alba Iulia.

Vladimirescu, Avram Iancu și Bălcescu vor spune că suntem toți un neam și-o țară și că la 1821 și în 1848 nu s-a murit degeaba. Brătienii vor povesti întâmplări mai recente, vor spune că România există și că este independentă, că România înseamnă Moldova, Ardeal și Țara Românească și că românii au apărat-o cu sânge în marele război.

Judecata

Decebal ne întreabă când au uitat dacii lui să lupte, când au plecat de pe câmpul de bătălie și au ales să plece capul și să nu mai fie stăpâni în țara lor?

Basarab ne întreabă de ce nu ne apărăm granițele, de ce nu am învățat nimic de la Posada și cum au ajuns urmașii lui Carol Robert stăpâni la noi acasă?

Mircea cel Bătrân ne întreabă de ce suntem dezbinați? Cum de am stat uniți la Rovine în fața morții iar acum suntem atât de ușor de divizat?

Vlad Țepeș ne întreabă de ce ne-am vândut țara? De ce am dat România pe bucăți celui care oferea mai mult?

Ștefan cel Mare și Sfânt ne întreabă cum de ne-am îndepărtat de Dumnezeu. Cum au ajuns românii să lupte împortiva construirii lăcașelor sfinte?

Mihai Vitezul ne întreabă de Unire, de unire și de trădare. Cum de nu am învățat nimic pe câmpul de la Turda? Cum de am permis altor Basta să ne ucidă domnitorii?

Tudor Vladimirescu, Avram Iancu și Bălcescu ne întreabă de ce nu mai suntem toți ai țării, de ce am ales să plecăm și să nu ne mai întoarcem?

Ionel Brătianu ne întreabă unde este Nordul Bucovinei și Basarabia? Cum de au renunțat românii la frații lor de peste Prut?

Nu le putem răspunde și nu ne putem apăra. Ne place să spunem că suntem europeni, dar Decebal ne-a lăsat tot în Europa. Ștefan a ctitorit biserici ca noi să rămânem ortotodoxi împotriva curentului. Mihai a murit degeaba pentru că România este plină de Basta care au vândut fiecare parte din țara asta. Suntem în NATO și în UE dar asta nu ne aduce Basarabia înapoi. Frații noștri de peste Prut ne așteaptă de jumătate de secol, iar noi ne îndepărtăm tot mai mult.

Autor: Alexandru David

Istoricul Alex Stoenescu despre generația facebook: În următorii 15 – 25 de ani va fi un dezastru al competenței. Ideea că ne vor conduce tinerii școlarizați în Vest este și mai catastrofală, fiind îndoctrinați cu un Globalism deja eșuat acolo

Martie 16, 2017 Lasă un comentariu

În ultimii 25 de ani, dar cu mai precădere după exodul tinerilor din România spre Occident de după integrarea în UE, în societate circulă un adevărat mit: venirea tinerilor care au studiat în străinătate în politică, va duce la salvarea țării.

141785
Ideea a prins și mai mult avânt după alegerile din 2014, atunci când simpla apartenență la „diaspora” te făcea dintr-odată competent în treburile țării.
De cu totul altă părere este istoricul Alex Mihai Stoenescu, intelectual erudit și scriitor premiat. Într-un interviu recent, acesta spune interlocutorului că trăsătura a minimum două generații născute după 1989 – așa numita generație facebook, este analfabetismul în toate domeniile. Stoenescu numește generațiile noi drept „ale tomberonului Wikipedia.”

„Pe de altă parte, presupunând că vom rezista noi doi ca ultimi supraviețuitori ai generațiilor dinainte de 1990, ceea ce vom observa la cel puțin două generații postdecembriste este analfabetismul în toate domeniile. Timp de douăzeci de ani școala și-a bătut joc de ei, iar ei și-au bătut joc de școală. Nu îmi ascund opinia: în următorii 15 – 25 de ani va fi un dezastru al competenței. Ideea că ne vor conduce tinerii școlarizați în Vest este și mai catastrofală, fiind îndoctrinați cu un Globalism care deja a eșuat acolo.”, susține autorul Istoriei Loviturilor de Stat din România.

Stoenescu, unul dintre puținii istorici profesioniști recunoscuți ca atare de către Academia Română, afirmă că eșecul educației în România a fost cauzat de către faptul că după 89 au fost promovate drept repere două grupuri mediocre: este vorba despre promotorii „anticomunismului postcomunist”, respectiv grupul care a îmbrățișat „curentul negativist antinaționalist”.

„Fenomenul este extrem de complex, iar ceea ce se întâmplă la noi este doar un simptom local. Globalismul încurajează mediul de consum, mediocritatea care cumpără orice, chiar dacă, și asta mă sperie, consistența lui principală este E-ul chimic.

La noi, revoluția a adus la putere, în politică și în cultură, o mediocritate agresivă, în bună parte conținând și submediocritate, nebăgată în seamă sau marginalizată de partid și de Securitate, în primul rând din cauza mediocrității ei și abia în al doilea rând politic. Pe de altă parte, generalul Vlad mi-a spus că în 1989 erau aproximativ 2000 de intelectuali, inclusiv studenți, colaboratori ai Securității. Suntem vreo doi-trei care am recunoscut colaborarea (eu, I.Ghișe, C. Turturică, nu mai știu alții). După decembrie 1989, această mediocritate, împopoțonată cu tot felul de nume „mari”, dar fără operă sau cu câte o mărgică scremută ca în Punguța cu doi bani sau furată de la autori occidentali necunoscuți în România, a preluat agresiv ideea anticomunismului postcomunist, favorizat tocmai de instalarea ilegitimă la putere a grupului prosovietic. Apoi, o gașcă foarte lucidă de indivizi fără niciun sentiment patriotic, dimpotrivă, au găsit o altă sursă de bani decât statul român și au îmbrățișat curentul negativist antinaționalist. Nulitatea lor culturală nu se vede, pentru că presa care îi cultivă și îi promovează ca valori este la fel de nulă(sublinierea ne aparține n.r.).

De aceea, a doua trăsătură a acestei mediocrități agresive este unitatea ei împotriva valorilor autentice. În ce privește binomul democrație – economie de piață, profesorul A.G.Hopkins de la Cambridge a rostit două lucruri esențiale: 1. Comerț liber nu înseamnă și comerț cinstit, 2. Efortul occidental pentru democrație și economie de piață în Est nu are niciun scop de dezvoltare națională, ci doar de organizare a mediului necesar pentru ca acele state să funcționeze ca piață sigură, neconflictuală și complet deschisă, pentru marile puteri economice”, a declarat Stoenescu într-un dialog cu Marian Nazat.

Autor: Andrei Nicolae

Sursa: activenews.ro

Au inceput deja taierile in Parcul National Retezat. Ultima pădure virgină din Europa distrusa de Holzindustrie Schweighofer

Februarie 15, 2017 Lasă un comentariu

Ultima pădure virgină din Europa
Exploatările forestiere din ultimii ani din munții Retezat, Godeanu, Țarcu și Vîlcan au condus la dispariția ultimului Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climă temperată a Europei, se arată într-un comunicat al organizației Agent Green.

“Am protestat la șantierul DN 66A și la minister, ne-am judecat in instanta pentru a opri asfaltarea Retezatului, am atras atenția că se exploatează pădurile în Râu-Șes, la Câmpușel și în Domogled. Dar este prea târziu. Corupția și lăcomia au învins. Cel mai vast templu al naturii din Europa a fost pierdut“ a declarat Gabriel Păun, președinte Agent Green.

Ce firme au exploatat ”aurul verde” din Retezat

Agent Green a publicat un nou reportaj filmat de investigații realizate în perioada 2009-2015 despre exploatările forestiere din PFI. În material sunt prezentate zonele din Retezat afectate de exploatări forestiere. Firma Holzindustrie Schweighofer a cumpărat lemn exploatat de firme terțe în zona Râu-Șes și Câmpușel. La Câmpușel, firma austriacă chiar deține teritorii din PFI care i-au fost vândute ilegal de composesoratul Câmpu lui Neag. Pădurea – un amestec natural de fag și conifere este certificată FSC și a fost exploatată sistematic începând cu anul 2006 imediat după achiziție informeaza agrointel.ro.

O alta zona din PFI unde s-au pierdut teritorii semnificative este cea a munților Godeanu (Parcul National Domogled) unde firma gorjeană Succes a exploatat sistematic masa lemnoasă în ultimii ani. Cel putin 78.601 m3 de lemn au părăsit parcul în 2013-2014. O parte a fost extrasă și prelucrata direct de Succes iar alți 53.525 m3 au fost extrași de companiile Trans Fag, Fag Internațional, Alindo Impex, Mirona Forest si Trans Exfor care vând masă lemnoasă tot companiei Succes care prelucrează lemnul la Gureni, județul Gorj. De aici cheresteaua trece pe la o fabrică din județul Argeș pentru uscare și pleacă mai departe către China

Ultima pădure virgină a Europei

Peisajul Forestier Intact a fost descoperit de cercetători în 2006 și confirmat de un nou studiu știintific realizat de ICAS pentru Ministerul Mediului în anul 2007. Guvernul României a ignorat acest studiu care a inclus și un set de recomandări pentru protejarea prin lege a acestui tezaur național și European. PFI a fost confirmat și de studiul publicat de Agent Green în “Ocrotirea Naturii”, revista Academiei Române în mai 2011.

“Conform criteriilor știintifice, un PFI măsoara cel puțin 50.000 ha de sălbăticie și are lățimea de cel puțin 10 km. În zona de climă temperată a Europei nu mai există niciunul. PFI Retezat măsura 101.000 hectare în anul 2006. De atunci el a fost sistematic ciopârțit. Nu înseamna ca Retezatul este complet distrus. Înseamnă ca mai păstrează încă zone naturale valoroase, chiar și păduri virgine, dar ca acestea nu mai au continuitate fiind întrerupte de exploațări forestiere și constructii de infrastructură”, a adaugat Paun.

Speranță pentru câteva păduri rămase

Chiar dacă PFI a fost pierdut mai exista încă în România în total 218.000 hectare de păduri virgine. Cele mai mari abia dacă depășesc cu puțin suprafața de 5.000 de hectare și se află în munții Semenic, Godeanu și Vilcan. Doar aproximativ 20% sunt bine protejate prin lege. 80% sunt în pericol de dispariție deoarce exploatările forestiere sunt mult mai agresive de când firmele de exploatare și procesare a lemnului au luat la cunoștintă harta cu pădurile virgine identificate prin studiul Veen Ecology publicat în anul 2005. Sursa : cyd.ro

Structurile secrete paralele care conduc din umbra Romania

Februarie 12, 2017 2 comentarii
Dupa Ucraina si Republica Moldova, Romania pare a fi teatrul extins al operatiunilor de razboi hibrid. Nu pun la indoiala informatiile de care dispune Traian Basescu, in acest sens si la care s-a si referit public. De asemenea, nu pot sa nu observ ca la un numar de cinci ani de la avertismentele si numerosele noastre exemple, Dan Andronic, un ziarist conectat la surse dintre cele mai credibile, vine sa confirme agresivitatea razboiului imagologic al organizatiilor de front rusesti impotriva Romaniei.

Problema pe care ne-o punem este de ce vin cu aceste constatari atat de tarziu, mult prea tarziu, cand tavalugul odata pornit, sunt putine sanse sa mai poata fi oprit. Dupa Polonia si Ungaria, Romania preia mixul ideologic al „revolutionarilor nationalisti” Jaroslaw Kaczynski si Orban Viktor, in incercarea de a-i atrage pe cei deziluzionati de Europa cu sloganuri nationaliste si promisiuni de binefaceri sociale, ni se atrage atentia de catre observatori occidentali ai evenimentelor de la Bucuresti.

– „Romania devine statul paria al Uniunii Europene”, suntem urecheati de „The Times”. Dar este interesant si cum se argumenteaza aceasta afirmatie sententiooasa: „Lupta impotriva coruptiei este privita ca un obiectiv strategic atotcuprinzator, menit sa-i linisteasca pe criticii din U.E. si S.U.A. Multi dintre demonstrantii din Bucuresti sunt de acord cu acest principiu. „[…] Nemultumirea lor ar trebui indreptata in alta parte: catre regimul secret al Romaniei, care s-a folosit de tema coruptiei pentru a se razbuna pe inamicii sai, a eroda drepturile fundamentale si a institutionaliza o relatie sinistra intre sistemul judiciar, politia secreta si institutiile anticoruptie. […] Instantele au devenit politizate. […] Intregul concept al coruptiei se confunda cu cel al abuzului de functia politica. Totul se reduce la obtinerea unui numar impresionant de arestari, mentinand in acelasi timp in umbra adevaratele centre de putere. Rezultatul nu este o epurare, ci mai mult o vanatoare de vrajitoare”.
– „Climatul din Romania se mentine exploziv, iar investitorii germani, cei mai importanti din tara, sunt nesiguri si dezamagiti” suntem avertizati din Frankfurt.
– „Romania este o tara ce nu poate fi guvernata!”, se exclama cu tainice subintelesuri la Budapesta. De unde, Romania mai este perceputa ca fiind dominata de „stari ciudate, confuze, neinteligibile, ca o scena luptelor si proceselor paralele, pe care au loc jocuri dure de tehnica a puterii”.
– „In Romania functioneaza niste scenarii din inertie, aceleasi « mine » care au fost puse de anterioara Administratie S.U.A. nu numai in Europa de Est, ci si in intrega lume”, tine sa explice evenimentele directorul Institutului international pentru state noi de la Moscova, care mai precizeaza ca „este dificil de prevazut cum va evolua situatia din Romania insa un lucru este clar si anume ca, fara custodie externa, romanii sunt oameni periculosi”. Asta, deoarece Romania este divizata, polarizata, protestele eterogene nu pot genera o majoritate, iar realizarea consensului este o sarcina mult prea uriasa, vine completarea din media germana.
– Occidentul tine sa releve existenta unui „[…] regim secret al Romaniei care s-a folosit de tema anticoruptiei pentru vendete politice, erodarea drepturilor fundamentale, institutionalizarea sinistrei relatii dintre sistemul judiciar politizat, politia secreta si institutiile de combatere a coruptiei […]”.
– De la Moscova, „Ivestia.ru” deplange pozitia slaba a euroscepticilor, iar protestele dreptei romanesti ar viza, in fapt, destabilizarea Republicii Moldova si a Transnistriei”, ceea ce nu poate decat sa argumenteze directia de atac antiromaneasca a razboiului informational global dus de Rusia.
Sumarele referiri si consideratii de mai sus, nu sunt decat partea minora si de foarte departe vizibila a unei mari si periculoase manipulari informationale, consecinta a incapacitatii de a angaja contracarea operatiunilor de razboi informational care au ca tinta Romania. Printre fundamentele doctrinare ale securitatii nationale exista si un proiect operational privind combaterea razboiului informational. Potrivit acestui proiect, autoritatile de securitate nationala sunt obligate sa previna si sa contracareze agresiunile informationale prin care se creaza, intretine si difuzeaza teroarea psihologica, ataca si distruge valorile identitare, modifica sistemul valorilor morale, depersonalizeaza si manipuleaza categorii de populatie, divide societatea si contrapune masa de manevra astfel creata populatiei cu imunitate fata de operatiunile de razboi psihologic. Controlul releelor de preluare, difuzare si amplificare a efectelor agresiunilor informationale este imposibil de realizat inafara intelegerii responsailitatilor, pe de o parte, ale autoritatilor securitatii nationale si, pe de alta parte, ale ansamblului canalelor de comunicare publica, acestea din urma putand fi, deopotriva, atat vectorii voluntari sau involuntari ai operatiunilor de razboi informational, cat si expresie a capacitatilor de riposta si contracarare.
Cele ce se petrec in Romania amintesc de evenimente oarecum similare din Italia, cand, sub pretextul prevenirii preluarii puterii de catre fortele politice de stanga, societatea a fost supusa unei asa numite „strategii a tensiunii”. „Strategia tensiunii – S.I.D. paralel” nu era un simplu exercitiu eseistic al presei italiene din anii ’60-’70 ai veacului trecut. Era expresia inimaginabilelor derapaje ale serviciilor secrete acuzate si cu directorii deferiti justitiei pentru conspiratii impotriva ordinii democratice constitutionale a Republicii Italia. Mentionam ca acronimul S.I.D. desemna „Servizio Informazioni de la Defensa”. Permanenta teama a C.I.A. si a Aliantei Nord Atlantice de avansul stangii in optiunile electoratului din cizma peninsulara s-a materializat intr-o strategie a tensiunii. Serviciile secrete, cu precadere cele militare, mai greu daca nu chiar imposibil de controlat in cea perioada, au generat structuri secrete paralele (clandestine, paramilitare, conectate la finantari underground) care au radicalizat viata politica si promovat terorismul pentru compromiterea stangii si limitarea accesului comunistilor la putere. In esenta, strategia tensiunii s-a rezumat la inventarea si dezvoltarea unor permanente surse de destabilizare social-politica, pregatindu-se disimulat, de catre serviciile secrete, lovituri de stat in numele unor forte ale opozitiei, de regula a celor de stanga. Subsumate strategiei erau si actele teroriste provocate pentru motivarea represiunilor impotriva anumitor miscari social-politice neconvenabile. Este aproape fara de tagada ca, intr-o foarte mare masura, fenomenul terorist italian (de toate culorile) a fost manipulat in cadrul strategiei tensiunii.
Sub conducerea amiralului Eugenio Henke, S.I.D. a elaborat si aplicat „strategia tensiunii”, o noua forma a deviatiilor, in care alaturi de Henke un rol major si-a asumat seful Biroului „D”, Enzo Viola. Ambii isi vor dezvolta legaturile cu dreapta extremista, cu crestin-democratia bavareza condusa de Franz Josef Strauss, care a cerut sefului B.N.D., Richard Gehlen sa colaboreze cu S.I.D., pentru subminarea Partidului Comunist Italian in actiunile sale de mediere dintre social-democratia germana si guvernele comuniste estice. S.I.D. a stabilit relatii operative speciale si cu K.Y.P., serviciul secret al regimului de dictatura militara din Grecia, cele doua servicii ocupandu-se indeaproape de mentinerea activa a spiritului fascist, ca element al strategiei tensiunii.
Aceasta „internationala neagra”, care a cooptat si retelele Mafiei, a pus la cale mai multe tentative de lovituri de stat si, in numele unei initiative de „moralizare a vietii publice si reasanarea partidului”, a desfasurat urmatoarele operatiuni de politie politica:
– folosirea grupului Sogno-Brossio pentru a distruge Partidul Liberal Italian, impingandu-l spre definitiva sa dezintegrare;
– folosirea lui Bindelli si a unor conducatori care i se impotrivesc lui Almirante pentru accelerarea crizei Miscarii Sociale Italiene si contestarea conducerii lui Almirante;
– folosirea unui grup de colaboratori ai lui Emilio Colombo pentru discreditarea si conducerea operatiunilor impotriva dreptei Democrat-Crestine;
– utilizarea prietenilor lui Ferri, Reale, Cucchi pentru discreditarea conducerii Partidului Social Democrat Italian;
– conducerea de operatiuni ad-hoc care sa loveasca in pozitiile personale ale anumitor lideri ai Partidului Socialist Italian.
S.I.D. Paralel dispunea de trei birouri (Milano, Torino si Roma), o tipografie, o tabara pentru formarea „activistilor”, un iaht cu legaturi radio in orice punct de pe glob si o legatura relativ frecventa cu Imrey Howard, ofiter special al C.I.A. cu acoperire diplomatica. La 7 decembrie 1970, a avut loc o tentativa de lovitura de stat militara pusa la cale de conjuratii grupului Borghese[1]. Miceli, succesorul amiralului Eugenio Henke, se afla in contact cu acest grup din 1969[2], contact pe care-l va prezenta ca fiind determinat de indeplinirea atributiilor sale. Procurorul Claudio Vitalone va retine in rechizitoriul sau: „[…] Miceli a mintit cu nerusinare, violand in mod deschis obligatii fundamentale ale biroului sau. Mai mult, de trei ani acesta a actionat, « in conformitate cu prevederile legale », fara ca vreuna dintre autoritatile subordonate sa fi gasit vreo modalitate de a impune respectul fata de principiile fundamentale de legalitate si de corectitudine”[3].

Din 1971 si pana in 1974, cercetarile asupra cazului Borghese au fost blocate, responsabilitatea revenind mai multor personalitati politice, intre care ministrului apararii Tanassi, sefului Statului Major, generalul Marchesi, ministrului de interne Restivo s.a., care au incercat acreditarea tezei unei „lovituri de stat militare a pensionarilor”. In realitate, s-a procedat astfel pentru a se ascunde rolul masoneriei, care a avut exponenti importanti direct implicati in tentativa insurectionala. Dintr-o scrisoare adresata de masonul Bocciani catre Prisco Brilli, consilier al Ordinului Marelui Orient din Italia, rezulta ca la 20 septembrie 1969, fratele colonel Licio Gelli, francmason din anul 1963, i-a comunicat fratelui Salvini, ca Marele Maestru (Giordano Gomberini – n. a.) initiase, sub spada sa, 400 de inalti ofiteri ai armatei, cu scopul de a pregati un guvern al coloneilor, totdeauna preferabil unui guvern comunist.

In legatura cu rolul colonelului Gelli, este semnificativ un raport al S.I.S.M.I., care mentioneaza ca Ted Shackly, directorul tuturor actiunilor acoperite ale C.I.A. in Italia, l-a prezentat pe conducatorul Lojei francmasonice „P. 2″, Licio Gelli, lui Alexander Haig (general american, colaborator al presedintelui Nixon si al secretarului de stat Henry Kissinger, in timpul razboiului din Vietnam; comandant al fortelor N.A.T.O. din Europa intre 1975-1979 si secretar de stat in anii 1981-1982 – n.a.). Cu autorizarea lui Haig si a lui Kissinger, Gelli a recrutat, in toamna anului 1969, 400 de oficiali italieni si ai N.A.T.O. in loja sa[4]. Complotul a fost dezvaluit de presa la 18 martie 1971, cand unii conjurati au fost arestati, iar Borghese si Gavino Matta, un alt complotist, ex-combatant fascist in razboiul din Spania, fiind avertizati au avut posibilitatea sa fuga in Spania. Conjuratii au fost internati, „pe motive grave de sanatate”, in clinici luxoase, unde Miceli i-a vizitat, dupa cum a afirmat, „pentru a controla fenomenul subversiv”.

Cu prilejul unei astfel de vizite la Villa Marguerita, unde era internat Orlandini, al doilea cap al complotului, Miceli i-a facut semnul conventional sicilian „nu vorbi si eu te voi proteja”. Dupa cum rezulta din sentinta procesului, marii autori ai complo-tului, Borghese, Orlandini si Sauci erau in legatura permanenta cu sefi ai S.I.D., iar functionari ai serviciului informau constant asupra evolutiei situatiei. O problema fundamentala a ramas neclarificata si, anume, daca tentativa de lovitura militara a fost o repetitie generala a structurilor oculte paralele sau a intervenit un element necunoscut care a dat totul peste cap. Giuseppe De Lutiis, cercetand mai multe informatii succesive, ajunge la concluzia ca Borghese a fost, de la inceput, menit sa fie depasit de evenimente[5]. Cand grupurile armate ale extremistilor neofascisti (Noua Ordine si Avangarda Nationala) ar fi ajuns sa controleze unele centre de putere, ar fi urmat declansarea unui plan antiinsurectional aflat in posesia comandamentului general al jandarmeriei, care prevedea arestarea exponentilor politici, sindicali si militari ai stangii.

Giulio Andreotti, in 1974, in calitate de ministru al apararii, va inainta dosarul cercetarilor magistraturii din Roma. Nu se va ajunge, insa, la nici un rezultat cert. Cativa ani mai tarziu, va rezulta ca structura organizatiei subversive nu fusese dezvaluita, ea continuand sa functioneze, amanand doar data loviturii de stat. Apare, astfel, evident ca exista o retea secreta paralela, protejata de S.I.D. careia justitia sa nu-i poata aplica legea. Aceasta retea tine de operatiunea „Gladio”, sau planul „Demagnetize”, pus de acord, in 1956, intre S.I.F.A.R. si C.I.A., care a determinat proliferarea organizatiilor clandestine „Gladio”, „X”, „Roza Vanturilor”, Loja francmasonica secreta „P.2″ si „S.I.D. Paralel”. Ansamblul operatiunii avea, in vedere, in mod formal, o ampla miscare secreta de rezistenta din partea tarilor occidentale fata de o eventuala invazie din partea Tratatului de la Varsovia. In plan practic operational, aceasta retea oculta a fost utilizata, sub motivatia ei initiala, pentru influentarea si anormalizarea cursului vietii politice in directia anularii sanselor fortelor de stanga de a se afirma si prelua puterea. Retelele „Gladio” au fost demascate la sfarsitul anilor ’80. La 10 octombrie 1991 au fost inculpati penal amiralul Fulvio Martini, fost director al S.I.S.M.I. si generalul Paolo Inzerilli, fost sef al Statului Major al S.I.S.M.I., anterior al Oficiului Securitatii Nationale, precum si conducator al retelei „Gladio”.
O situatie oarecum similara pare a fi definitorie pentru seria turbulentelor politice asociate Administratiei Prezidentiale K.W. Iohannis. Accidente precum Colectiv 2012 si Bamboo 2017 erau la ordinea zilei in Italia. Ineditul romanesc consta in rolul explicit partizan al presedintelui Romaniei. Presedintii Italiei, dat fiindu-le statutul constitutional, nu au fost integrati strategiei tensiunii. Presedintii Romaniei, daca nu o patroneaza, cad victime ale strategiei. Domnului K.W. Iohannis nu i-a ramas decat sa ia aminte la experienta precedesorilor si sa cautioneze sistemul terorismului psihologic mostenit. Cu activul si pasivul acestuia de nimeni vreodata auditat. Un sistem parainstitutional al puterii secrete este omniprezent, ubiscient si omnipotent in Romania. Sistemul functioneaza in baza legii mercenariatului, pe care state anume o au. A servit tuturor presedintilor Romaniei, cu sau fara voia, ori stiinta lor. Bucuria copilareasca de a avea aceasta jucarie nu a fost exprimata, insa, cu atata forta de expresie, cat a emanat fizionomic, de la tribuna Parlamentului, domnul K.W.Iohannis. In definitiv, si Goering spunea: „Fireste ca oamenii nu vor razboi. Tot ce trebuie facut este sa le spui ca sunt atacati, iar pe pacifisti sa-i denunti ca nu sunt patrioti si ca pun Tara in pericol. Functioneaza in orice tara”.
Reaccederea la putere in Romania a stangii postcomuniste a nemultumit pe cei vizati de retorica electorala a liderilor social-democrati vis-a-vis de suveranitatea deciziilor macroeconomice, Fondul Suveran de Dezvoltare, politica redeventelor si alte intentii care definesc tocmai esenta doctrinelor stangii. Promisiunile electorale nu pot fi luate doar ca simple promisiuni, cand partidul care le angajeaza conteaza pe 700.000 de membri si simpatizanti activi, care in conditiile absenteimului la vot, se alege pe sine. Un asemenea partid, cu lideri marcanti, nu doar implicati in scandaluri de coruptie, ci si nefrecventabili familiei socialistilor europeni nu este crezut pe cuvant de onoare. Pentru Occident, social-democratii romani sunt echivalentul trisorilor abili in jocul cu carti politice masluite. Nici celelalte formatiuni politice nu au o reputatie mai buna. In definitiv, puzderia partidelor aparute dupa anul 1989 nu erau decat fragmentatii rezultate din explozia P.C.R. via F.S.N. Dramatismul situatiei romanilor pare a fi corect perceput de aliati, dar oricat de mult ar dori ei binele Romaniei, respectarea angajamentelor fata de Constitutie si legile nationale tine exclusiv de institutiile politice si alesii nostri. Institutiiile sunt incropite, alesii inselatori.
Sursa : bzi.ro
%d blogeri au apreciat asta: