Arhiva

Posts Tagged ‘UE’

Ilie Șerbănescu: Întreaga negociere a admiterii în UE s-a desfăşurat sub semnul devizei „vreţi aderarea, daţi economia!“

Fără îndoială, prin concursul dat de clasa politică românească şi administraţia legată de aceasta, „partea română“ are o vină uriaşă la preluarea economiei sub control străin.

ilie s

Suntem însă în 2017. Şi ce constatăm?! Că, deşi ne aflăm sub control străin de peste un deceniu, România se găseşte economic tot în subdezvoltare şi tot în coada Europei, că încasările la buget sunt tot la 30% din PIB, faţă de peste 40%, în medie, în UE, că evaziunea fiscală este comparativ tot cea mai fabuloasă, că salariile sunt în România tot cele mai mici şi nivelul de trai tot cel mai scăzut din sistemul UE. Acum, cui îi aparţine vina? Tot „părţii române“?!

Bietul stat, acela arhihulit în toată perioada postdecembristă şi considerat cel mai prost administrator, s-a sfrijit într-atât, încât mai deţine doar 4% din PIB. În mod caraghios, FMI îl face tot pe el principalul vinovat în toate referirile la România, făcându-se a nu vedea ce se întâmplă în minunatul şi copleşitor preponderentul sector privat. Despre capitalul străin care a preluat peste jumătate din cifra de afaceri pe economie – şi anume, mult mai important, acea jumătate în care se află sectoarele strategice şi poziţiile de monopol – numai de bine! DNA pune umărul descoperind doar hoţi români, în timp ce străinii sunt bibelou de porţelan. Una peste alta, hoţii români fură milioane, iar străinii miliarde! Asta-i situaţia în 2017! Pentru ce a fost mai de mult sau mai recent, vina aparţine fără tăgadă „părţii române“. Pentru ce este astăzi, vina se împarte exact în proporţia menţionată: cea aparţinând „părţii române“ este de milioane, cea aparţinând străinilor este de miliarde!

Pentru ce va fi mâine, va fi greu să se arunce vina asupra „părţii române“, pentru că aceasta nu mai este proprietarul ţării. Fără control asupra resurselor, băncilor, distribuţiilor de energie, utilităţilor, industriilor, câte mai există, pădurilor, pământurilor, „partea română“ – înţelegând prin aceasta capitalul privat autohton slab şi nefinanţat, statul în disoluţie, clasa politică şi administraţia puse la colţ şi timorate – nu va putea în mod obiectiv greşi, căci, în calitate de chiriaş, nu poţi face decât ce vrea şi dictează proprietarul. Să fim realişti, în capitalism proprietarul decide, şi de acum proprietarul în România este străin. Oricum, „partea română“ nu mai are vreo pârghie să mai facă ceva, nici bine, dar nici rău!

În plus, exonerarea de vină a „factorului extern“ prin exacerbarea vinovăţiei „părţii române“ nu corespunde deloc, dar chiar deloc, realităţii. Să amintim că întreaga negociere a admiterii în UE s-a desfăşurat sub semnul devizei „vreţi aderarea, daţi economia!“; în urma aplicării acestei formule, România a intrat în UE fără economie, neputând să valorifice nimic din potenţialele avantaje presupuse de apartenenţa la o piaţă neîngrădită de jumătate miliard de consumatori, căci, vai, nu poţi juca fotbal fără să ai măcar o echipă! Să adăugăm noianul de condiţionalităţi impuse de FMI şi Banca Mondială privind: liberalizarea contului de capital (care a lăsat cu totul prematur fără mâini şi fără picioare o ţară subdezvoltată în bătaia fluxurilor speculative de capital); liberalizarea totală a preţurilor (care a generalizat pe piaţa românească preţurile mai înalte din Vest fără mişcarea în sens similar a salariilor); privatizările obligatorii ale monopolurilor din utilităţile publice sau falsele privatizări către companii de stat din alte ţări (precum OMV, Enel, CEZ, GDF); externalizarea sistemului bancar sau dezmembrarea terminătoare a companiilor integrate din domeniul energiei electrice şi căilor ferate.

Să nu uităm că de când s-a instalat la cârma economiei şi a ţării, capitalul străin n-a fost cumva un capital „bun“, ci unul rău, practicând un jaf sistematic, bazat în esenţă pe exploatarea salariilor mici. Mii de firme străine lucrează de ani de zile cu pierderi programate, pentru a nu plăti impozite şi a-şi degaja capitaluri suplimentare spre repatriere. Capitalul străin raportează în mod caraghios profituri mult mai mici decât capitalul autohton (acela hoţoman şi corupt!), prezentându-se paradoxal mai puţin eficient decât acesta din urmă! Totul pentru a evaziona fiscal plata impozitelor pe profituri, îndeosebi pe calea externalizării înainte de fiscalizare a fabuloaselor câştiguri realizate aici.

Autor: Ilie Șerbănescu

Sursa: Cotidianul

Anunțuri
Etichete:, ,

DOCUMENT Noi masuri anti-spam pe internet si telefoane, in Uniunea Europeana. Ce se va intapla cu cookie-urile

Ianuarie 10, 2017 1 comentariu

Mesajele electronice nesolicitate, cum sunt reclamele de tip spam trimise pe e-mailuri sau prin SMS, vor fi interzise in Uniunea Europeana, inclusiv in Romania, potrivit unei propuneri de regulament europen prezentate marti de Comisia Europeana. In schimb, reglementarile privind cookie-urile trimise de site-uri catre internauti vor fi relaxate, potrivit masurilor anuntate de „Guvernul” UE, cu efecte importante asupra promovarii pe internet si comertului online.

Potrivit unui comunicat remis StartupCafe, Comisia Europeana sustine ca propunerea sa de regulament va oferi mai buna protectie utilizatorilor de pe internet si noi oportunitati de afaceri pentru firme:

  • Noi actori: 92 % dintre cetatenii europeni declara ca este important ca email-urile si mesajele lor online sa ramana confidentiale. Cu toate acestea, actuala Directiva asupra confidentialitatii si comunicatiilor electronice se aplica numai operatorilor de telecomunicatii traditionale. Acum, normele referitoare la protectia vietii private vor acoperi si noi furnizori de servicii de comunicatii electronice, cum ar fi WhatsApp, Facebook Messenger, Skype, Gmail, iMessage sau Viber.

 

  • Norme mai stricte: Prin actualizarea directivei actuale printr-un regulament direct aplicabil, toti cetatenii si toate intreprinderile din UE vor beneficia de acelasi nivel de protectie a comunicatiilor lor electronice.Intreprinderile vor beneficia, de asemenea, de un set unic de norme la nivelul UE.

 

  • Continutul comunicatiilor si metadatele: Protectia vietii private va fi garantata atat in ceea ce priveste continutul, cat si metadatele provenite din comunicatiile electronice (de exemplu, timpul si locul unui apel). Ambele au o componenta de un inalt grad de confidentialitate si, in conformitate cu normele propuse, va fi necesara anonimizarea sau stergerea acestora daca utilizatorii nu si-au dat consimtamantul, cu exceptia cazului in care aceste date sunt necesare, de exemplu, pentru facturare.

 

  • Noi oportunitati de afaceri: Odata ce s-a obtinut consimtamantul pentru ca datele aferente comunicatiilor, continutul si/sau metadatele sa fie prelucrate, operatorii de servicii de telecomunicatii traditionale vor avea mai multe oportunitati de a utiliza date si de a presta servicii suplimentare. De exemplu, acestia ar putea produce harti termice care sa indice prezenta persoanelor fizice, pentru a le fi de folos autoritatilor publice si companiilor de transport atunci cand dezvolta noi proiecte de infrastructura.

 

  • Norme mai simple in ceea ce priveste cookie-urile: Va fi simplificata asa-numita „dispozitie privind cookie”, care a avut drept rezultat un numar exagerat de mare de solicitari ale consimtamantului utilizatorilor de internet. Noile norme le vor permite utilizatorilor sa isi pastreze controlul asupra setarilor proprii, oferind o modalitate facila de a accepta sau de a refuza urmarirea cookie-urilor si a altor identificatori in cazul riscurilor legate de viata privata. Propunerea clarifica faptul ca nu este nevoie de consimtamant pentru cookie-urile care nu aduc atingere vietii private si care imbunatatesc experienta online (de exemplu, pentru a-si reaminti istoricul achizitiilor efectuate). Cookie-urile instalate pe un site web vizitat care tin evidenta numarului de vizitatori ai site-ului web respectiv nu vor mai necesita obtinerea consimtamantului.

 

  • Protectia impotriva mesajelor spam: Propunerea de astazi interzice comunicatiile electronice nesolicitate, realizate prin orice mijloace, de exemplu prin e-mail-uri, SMS-uri si, in principiu, si prin apeluri telefonice, daca utilizatorii nu si-au dat consimtamantul. Statele membre pot opta pentru o solutie care le confera consumatorilor dreptul de a refuza primirea unor apeluri vocale in scopuri de marketing, de exemplu prin inregistrarea numarului lor pe o lista a numerelor care nu pot fi apelate. Persoanele care efectueaza apeluri in scopuri de marketing vor trebui sa isi afiseze numarul de telefon sau sa foloseasca un prefix special care indica un apel in scopuri de marketing.

Asigurarea cu mai multa eficacitate a respectarii legii: Responsabilitatea asigurarii respectarii normelor de confidentialitate prevazute in regulament va reveni autoritatilor nationale de protectie a datelor.

Protectia datelor la nivel international

Potrivit Comisiei, comunicarea propusa stabileste o abordare strategica pentru problema transferurilor internationale de date cu caracter personal, care va facilita schimburile comerciale si va promova o mai buna cooperare in materie de asigurarea a respectarii legii, asigurand, in acelasi timp, un nivel ridicat de protectie a datelor.

Comisia mai spune ca se va implica in mod proactiv in discutiile privind luarea unor „decizii privind caracterul adecvat” (care sa permita circulatia libera a datelor cu caracter personal catre tari cu norme de protectie a datelor „echivalente in ceea ce priveste aspectele principale” cu cele din UE) cu parteneri comerciali importanti din Asia de Est si de Sud-Est, incepand cu Japonia si Coreea de Sud in 2017, dar si cu tarile interesate din America Latina si din vecinatatea Uniunii Europene.

In plus, Comisia va valorifica, de asemenea, pe deplin alte mecanisme oferite de noile norme ale UE de protectie a datelor – Regulamentul general privind protectia datelor si Directiva privind politia – pentru a facilita schimburile de date cu caracter personal cu alte tari terte in cazul carora nu se poate ajunge la decizii privind caracterul adecvat.

De asemenea, Comisia subliniaza ca „va promova dezvoltarea unor standarde ridicate de protectie a datelor pe plan international, atat la nivel bilateral, cat si la nivel multilateral”.

Masurile prezentate marti de Comisia Europeana vizeaza actualizarea normelor actuale, prin extinderea domeniului lor de aplicare la toti furnizorii de comunicatii electronice. De asemenea, acestea urmaresc sa creeze noi posibilitati de prelucrare a datelor aferente comunicatiilor si sa consolideze increderea si securitatea pe piata unica digitala – un obiectiv-cheie al Strategiei privind piata unica digitala.

Totodata, proiectul aliniaza normele privind comunicatiile electronice la noile standarde de nivel mondial din Regulamentul privind protectia generala a datelor al UE. De asemenea, Comisia propune noi norme care sa asigure ca, atunci cand sunt prelucrate date cu caracter personal de catre institutiile si organismele UE, viata privata este protejata la fel ca in statele membre in temeiul Regulamentului general privind protectia datelor si stabileste totodata o abordare strategica a problemelor privind transferurile internationale de date cu caracter personal.

Urmatoarele etape

Prin prezentarea propunerii de marti, Comisia invita Parlamentul European si Consiliul sa lucreze rapid si sa asigure adoptarea fara probleme a acestor propuneri pana la data de 25 mai 2018, data intrarii in vigoare a Regulamentului general privind protectia datelor. Aceasta intentioneaza sa ofere cetatenilor si intreprinderilor un cadru juridic complet si de sine statator pentru protectia vietii private si a datelor in Europa pana la acea data.

Sursa : startupcafe.ro

Etichete:,

10 ani de integrare și sărăcie în UE: Iluzia românilor că străinii ne vor binele

Ianuarie 3, 2017 1 comentariu

Pe 1 ianuarie 2017 s-au împlinit 10 ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. Presa mainstream și mașinăria de propagandă a Bruxellului a inundat opinia publică cu comunicate și statistici false despre binefacerile integrării României în UE, despre îmbunătățirea vieții românilor după 10 ani de subordonare intereselor noastre către comisia europeană și a marilor puteri occidentale.

137189

Ni se oferă niște statistici, de fapt iluzii, despre creșterea potențialului economic al României și a nivelului de trai a românilor. Primii zece ani ca stat membru au adăugat un plus de 62 de miliarde de euro PIB-ului României, de la 98 de miliarde de euro la sfârşitul lui 2006 la peste 172 de miliarde de euro în 2016 spune propaganda bruxelleză.

Însă integrarea a avut mai mari costuri, nu doar avantaje. Costuri de acomodare, costuri legate de concurența mărfurilor care din 2007 circulă liber și se adaugă un cost imens, cel al hemoragiei creierelor, circa patru milioane de români care au emigrat și slăbit potențialul economic și uman privind dezvoltatarea României. O iluzie este și creșterea exporturilor. Dacă, înainte de intrarea în UE, companiile vindeau peste hotare mărfuri în valoare de 25 miliarde de euro, exporturile au fost de peste 42 miliarde de euro numai în primele 9 luni din 2016. Statistica exporturilor e un fals ideologic. E adevărat că au crescut exporturile, dar firmele care au trimis mărfuri în străinătate sunt străine sau controlate de țări străine, multe multinaționale care au încasat dividendele și profiturile le-au dus tot în țările bogate din vest și în beneficiul occidentalilor.

Investiţile străine au contribuit din plin la această creştere, prin firmele înfiinţate care au creat locuri de muncă pentru sute de mii de români. Aproape 33 de miliarde de euro au intrat în ţară de la 1 ianuarie 2007 şi până în această toamnă. E adevărat investițiile au crescut dar în beneficiul acelorași firme străine care au încasat beneficiile. Veniturile în plus nu au ajuns în buzunarele românilor, ci în conturile managerilor sau patronilor străini. Privatizările din 2001-2008 ne-au adus falimentarea economiei naționale și nu am reușit să recuperăm pierderile pentru că profitul l-a încasat compania străină. Înainte de 2008 intrau anual, în România, circa 7,3 miliarde de euro, sub formă de investiţii străine directe, după 2008, media a scăzut la 2,5-2,7 miliarde de euro, deci o pierdere de aproape 5 miliarde de euro anual. Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat şi atragerea de fonduri în valoare de 39,9 miliarde de euro. După ce scădem contribuţia plătită de România la bugetul comunitar, rămânem cu un plus de 26,5 miliarde de euro, bani pe care economia noastră îi câștiga înainte din profiturile firmelor românești, ce ajungeau la salariații români. Azi aceste beneficii din fonduri europene ajung tot la companii și cetățeni străini. Pe hârtie, salariul mediu net a crescut de la 312 euro net în 2007 la 459 euro net în 2016, dar în realitate abia a acoperit rata inflației. Odată cu integrarea României în UE și sub diktatul Buxellului, românii au rămas tot codaşii Europei când vine vorba de PIB-ul per capita raportat la puterea de cumpărare, un indicator care arată ce putem face cu banii. În România este de 57% din media UE, faţă de 68% în Ungaria şi 77% în Portugalia.

O altă demagogie a Bruxellului este propaganda privind creșterea exportului agricol și a producției companiilor agricole din România. În schimb, realitatea e cruntă, circa 40 la sută din terenul agricol al României e controlat de străini, ceea ce face ca acest surplus de produse să aducă bani și beneficii tot intereselor de peste hotare. După 10 ani de la integrarea europenă a României, românii o duc tot mai prost, bine fiindu-le doar europarlamentarilor propagandiști de la Bruelles, precum Corina Crețu, pe salarii uriașe în euro, care oferă comunicate, ca pe vremea comuniștilor despre binefacerile false ale integrării.

Statistica nu minte. România a intrat într-o eră a subdezvoltării structurale odată cu integrarea în UE, iar românii sunt tot mai săraci. Țara noastră după 10 ani de integrare UE e mai săracă, fără autostrăzi și trenuri de mare viteză, dar cu industria, facilitățile portuare și agricultura pe mâni străine. Românii după euforia din 1 ianuarie 2007 au cunoscut imediat sărăcia UE prin criza economică din 2009, când s-au tăiat salarii, pensii și îndemnizații de mame, iar românii de atunci o duc tot mai greu de la an la an, pierzându-și speranța. Creșterea eonomică și exporturile sunt doar pentru profiturile companiilor străine care controlează economia din România. Românii sunt tot mai puțini, prin prăbușirea demografică, datorită emigrației și sărăciei, iar creșterea economică nu se simte în buzunarele românilor pentru că veniturile pleacă spre Bruxelles, Londra, Paris sau Berlin. O dezbatere științifică a Universității ”Babeș-Bolyai” evidențiază clar că România și românii au sărăcit după 1 ianuarie 2007. Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca a organizat recent o dezbatere pe tema rezultatelor la 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană. Unul dintre organizatorii dezbaterii, Constantin Boștină, Președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, a recunoscut că din păcate în acești 10 ani gradul de sărăcie din România a crescut. Și negociatorul României pentru aderarea la UE, fostul ministru Vasile Pușcaș, a menționat că dacă s-ar fi realizat o adevărată integrare, peste 3 milioane de români n-ar fi căutat fericirea în afara României.

După 10 ani de la integrarea României în UE, viața și statistica ne arată că a fost o iluzie a românilor că străinii ne vor binele, o amăgire de care ne vindecăm tot mai mulți, noi, din clasa de mijloc, care de la an la an suntem tot mai săraci în ciuda comunicatelor propagandistice și zgomotoase ale Bruxellului și a europarlamentarilor bine plătiți din munca noastră; din plata taxelor și impozitelor tot mai numeroase în beneficiul unei clase suprapuse de funcționari ai comisiei europene incompetente și lacome.

Autor: Ionuț Țene

Sursa: Napoca News

Etichete:, ,

Analiză STRATFOR: Brexitul declanşează un lanţ de evenimente care vor schimba fundamental viitorul Europei

Într-un referendum istoric, britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană şi, pentru prima oară de la jumătatea anilor ’50, blocul comunitar va pierde un membru, mişcare care va declanşa un lanţ de evenimente resimţit la nivel global, va împinge Marea Britanie şi UE într-o lungă perioadă de incertitudini şi va schimba fundamental viitorul continentului, potrivit unei analize Stratfor.

Analiză STRATFOR: Brexitul declanşează un lanţ de evenimente care vor schimba fundamental viitorul Europei

Madridul cere Londrei să împartă suveranitatea asupra Gibralta… Implicaţiile referendumului vor deveni clare în etape. Pe termen scurt, pieţele reacţionează negativ la rezultatul referendumului, lira a scăzut deja cu circa 9% faţă de dolar şi este pe cale să înregistreze cel mai amplu declin din ultimii 45 de ani.

În afara Marii Britanii, monedele de pe pieţele emergente şi preţurile petrolului sunt în scădere, iar bursele globale au urmat o evoluţie similară, banii migrând spre plasamente considerate sigure, cum sunt yenul japonez şi aurul. În ultimele zile, bursele reacţionaseră pozitiv la sondajele care indicau un uşor avans al susţinătorilor rămânerii Marii Britanii în UE.

După vot însă, indicele japonez Nikkei, de exemplu, a înregistrat cel mai grav declin într-o singură zi, după cel produs în urma incidentului de la centrala nucleară Fukushima, în 2011. În funcţie de amploarea reacţiilor pieţelor, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Angliei ar putea activa acordurile pentru situaţii de urgenţă (cum ar fi operaţiunile swap între liră şi euro, pentru a oferi lichidităţi băncilor) discutate în ultimele săptămâni. Oficialii BCE se vor întruni vineri pentru a discuta viitoarele măsuri.

Probabilitatea ca Marea Britanie să intre în recesiune este ridicată, iar Banca Angliei va trebui să opteze între reducerea dobânzilor, într-o încercare de atenuare a contracţiei economice, cu riscul de a afecta şi mai mult lira şi de a genera riscuri inflaţioniste,  şi majorarea dobânzilor pentru susţinerea lirei, care ar sufoca creşterea.

Următoarele zile vor fi marcate de incertitudini, care vor influenţa deciziile financiare şi economice ale investitorilor şi populaţiei, în întreaga lume. Randamentele obligaţiunilor din statele periferice ale zonei euro este probabil să crească, pe măsură ce investitorii se vor îndrepta către obligaţiuni cum sunt cele germane, considerate sigure.

În funcţie de presiunile asupra acestor ţări, va fi testat angajamentul BCE de „a face tot posibilul“ pentru a proteja zona euro, prin intervenţii pe pieţele de obligaţiuni. Ca urmare a demisiei premierului David Cameron, care a susţinut puternic rămânerea britanicilor în UE, şi a fricţiunilor din interiorul Partidului Conservator, Stratfor consideră că nu poate fi exclusă organizarea de noi alegeri în Marea Britanie, înainte de sfârşitul acestui an. Rezultatul referendumului va readuce în discuţie dorinţa de independenţă a Scoţiei şi, într-o mai mică măsură, a Irlandei de Nord. Referendumul nu are efect obligatoriu, ceea ce însemană că Parlamentul de la Londra ar putea, din punct de vedere tehnic, să nu îl respecte, dar acest fapt ar însemna să ignore votul a peste 33 de milioane de cetăţeni.

Evoluţia evenimentelor politice din Marea Britanie va determina când vor începe negocierile dintre Londra şi Bruxelles referitoare la retragere. Potrivit tratatelor UE, statele care doresc să iasă din blocul comunitar trebuie să anunţe oficial Bruxellesul, dar momentul exact al anunţului este decis de ţara respectivă. Susţinătorii ieşirii din UE au spus că nu este nevoie ca anunţul să fie făcut imediat şi că Londra şi Bruxellesul trebuie să aibă la dispoziţie ceva timp pentru negocieri informale.

Declararea oficială a intenţiei de retragere va deschide o perioadă de negocieri de doi ani, timp în care Marea Britanie şi restul ţărilor membre vor stabili termenii divorţului şi cadrul legal al relaţiilor lor. Pe parcursul negocierilor, Marea Britanie va rămâne membru cu drepturi depline al UE. Libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor între Marea Britanie şi continent ar trebui să rămână neschimbată cel puţin până la jumătatea lui 2018. Orice acorduri între Londra şi Bruxelles vor fi ratificare de statele membre UE, precum şi de Parlamentul UE şi cel al Marii Britanii.

Acest fapt ar putea întârzia şi mai mult procesul de ieşire. Într-un astfel de eveniment fără precedent, negociatorii vor decide procedurile în primul rând în funcţie de interesele lor, indiferent de ce prevăd tratatele, consideră analiştii Stratfor. Marea Britanie va dori să îşi păstreze accesul la piaţa comună, având în vedere că circa 45% din exporturile ţării merg în state UE şi 53% din importuri provin din blocul comunitar.

Accesul comercial al Marii Britanii va trebui însă negociat. Amploarea accesului Marii Britanii la piaţa comună va determina măsura în care ţara va trebui să respecte reglementările europene. Din momentul în care normele UE nu vor mai fi aplicate, Parlamentul britanic va trebui să reintroducă, să amendeze sau să abroge legile aflate în vigoare în prezent.

Londra şi Bruxellesul mai trebuie să negocieze statutul cetăţenilor UE care locuiesc în Marea Britanie şi pe cel al cetăţenilor britanici din statele comunitare. Liderii UE vor adopta probabil un ton optimist legat de viitorul blocului comunitar. În următoarele zile, statele membre, în frunte cu Germania şi Franţa, vor da mesaje de unitate şi ar putea spune chiar că votul britanicilor este o oportunitate pentru a continua integrarea continentală.

Votul din Marea Britanie este însă cel mai dramatic eveniment dintr-un lung proces de fragmentare politică din UE. Partidele eurosceptice din Europa vor prezenta Marea Britanie ca un exemplu de urmat şi, în funcţie de aploarea impactului economic asupra Marii Britanii, rivalii lor moderaţi vor fi presaţi să facă propuneri similare.

Una dintre ţările care trebuie urmărite atent este Franţa, unde vor avea loc alegeri în 2017 şi unde partidul eurosceptic Frontul Naţional cere deja organizarea unui referendum similar. În timp ce Marea Britanie se pregăteşte de ieşire, cu cât Franţa se va îndepărta de nucleul UE, cu atât fundaţia UE se va fărâma. Pe termen lung, principalul efect al referendumului britanic va fi geopolitic.

Fără Marea Britanie, din UE va lipsi un membru liberal, prietenos pieţelor, fiind posibil ca balanţa să se încline spre economiile mai protecţioniste din sud. Acest fapt ar putea amplifica tensiunile dintre nord şi sud, regiuni care sunt deja în dezacord în probleme precum Schengen şi managementul zonei euro.

O Uniune Europeană fără Marea Britanie va fi mai puţin relevantă la nivel internaţional, întrucât blocul pierde unul dintre puţinii membri care deţine o prezenţă globală reală, în domeniul militar, diplomatic şi economic. La încheierea negocierilor de separare dintre Londra şi Bruxelles, blocul comunitar va arăta foarte diferit faţă de cum arată astăzi, conchide Stratfor.

Sursa: adev.ro

Capitalismul și UE – un ”Matrix al zilelor noastre” și ”un cartel irațional”

Ianuarie 27, 2015 1 comentariu

Yanis Varoufakis

Yanis Varoufakis

Noul ministru de Finanțe al Greciei, Yanis Varoufakis, nu este marxistul radical descris de o bună parte din presa occidentală.

Yanis Varoufakis, 54 de ani, născut la Atena, dar deținând și cetățenia autraliană, a studiat matematica și statistica la Essex, iar apoi s-a dedicat economiei, studiind tot la Essex și la Cambridge. A predat la universitățile din Sydney și Atena. Despre el, The Telegraph scrie că a susținut de o manieră cât se poate de clară principiile pieței libere. În rest, Yanis Varoufakis rămâne un om de stânga și unul dedicat salvării monedei euro.

Yanis Varoufakis a vizitat multe regiuni aflate în conflict (Kashmir, Palestina, Kosovo, Mexic, Cipru, Irlanda de Nord), cărora le-a dedicat o serie de analize economice. S-a remarcat prin publicarea unei serii de soluții pentru ieșirea din criza euro, adunate sub titlul ”O simplă propunere”.

Într-un discurs ținut la Zagreb și publicat pe blogul personal, Yanis Varoufakis își expune profesiunea de credință – un marxist rătăcit dornic să salveze capitalismul și euro pentru a da timp stângii adevărate să vină cu o alternativă umanistă viabilă.

Împărtășesc viziunea că UE este, în mod fundamental, un cartel irațional si antidemocratic care i-a dus pe europeni pe drumul mizantropiei, al conflictului și al permanentei recesiuni”, spunea Varoufakis.

Însă el venea cu o imporantă precizare:

Dacă estimările mele sunt corecte și criza europeana nu este doar rodul ciclicității și nu va fi depășită în curând, întrebarea pe care radicalii ar trebui să și-o pună este următoarea: ar trebui să salutăm această decădere a capitalismului european ca o oportunitate pentru a înlocui capitalismul cu un nou sistem? Sau ar trebui să ne fie într-atât de frică încât să încercăm să stabilizăm capitalismul european? Răspusul meu este lipsit de echivoc. Cred că această criză eurpeană poate da naștere nu numai unei alternative progresiste, ci și unor forțe retrograde și radicale care pot să producă o baie de sânge umanitară, stingând flacăra speranței progesiste pentru următoarele generații.

De aceea cred că actualul capitalism, irațional, care îmi repugnă, trebuie salvat cu orice preț de la implozie. Este o mărturisire prin care încerc să-i conving pe radicali că au o misiune contradictorie: să oprească prăbușirea capitalismului european astfel încât să obțină răgazul necesar pentru a formula o alternativă.

Acesta este motivul pentru care am fost considerat un defetist, un menșevic al zilelor noastre, care se luptă pentru formule de salvare a actualului sistem socio-economic din Europa.”

Ieșirea din zona euro a Greciei, Portugaliei sau Italiei ar duce la o fragmentare a capitalismului european, cu un surplus pentru regiunea de la est de Rin și de la nord de Alpi, în timp ce restul Europei s-ar afunda în recesiune. Cine credeți că ar avea de câștigat din asta? Stânga progresistă, care va renaște precum pasărea Phoenix din cenușa instituțiilor UE? Sau naziștii din Zori de Aur, neofasciștii, xenofobii și escrocii? Nu am nicio îndoială despre cine ar beneficia de dezintegrarea zonei euro”.

De fiecare dată când slujbașii troicii vizitează Atena, Dublin, Lisabona, Madrid; când ajung la Paris sau Roma edictele Băncii Centrale Europene sau ale Comisiei Europene privind noua strângere a curelei, îmi vine în minte fraza lui Berthold Brecht: ”Forța brută este depășită. De ce să trimitem ucigași cu simbrie când creditorii fac asta”. Întrebarea este: Cum să le facem față?

Noul ministru grec de Finanțe explică de ce doreste salvarea actualei Uniuni Europene și a sistemului său dând exemplul Marii Britanii, pe care a cunoscut-o bine cât timp s-a aflat la studii.

În loc să radicalizeze societatea britanică, recesiunea pe care guvernul Thatcher a administrat-o, ca parte a luptei sale împotriva muncitorilor, a instituțiilor publice și a sistemului de redistribuire creat după război, a distrus pentru totdeauna posibilitatea unei politici radicale în Marea Britanie. A făcut imposibilă existența unei notiuni de valoare care să treacă dincolo de prețul pietei (…) Tot ce a rezultat după thatcherism au fost escrocii, financializarea extremă, triumful mall-ului asupra magazinului din colț și…Tony Blair”.

Yanis Varoufakis se declară marxist atunci când observa cum Marx a prefigurat un scenariu science fiction – Matrix. ”Ce este inedit în Matrix este că nu avem de a face cu o distrugere a creatorului de către proriile sale creații (…) Astfel, mașinile nu numai ca ne-au îndopat cu nutrienți, ci și cu ceea ce Marx numea ”falsa conștiință”, cu iluzii (…) necesare pentru ca omul să trăiască decenii la rând, spre beneficiul mașinilor. Citiți orice manual de management, orice articl dintr-un ziar economic care vine din UE și se refera la educatie, la școli, universități. Vă veți da seama imediat că trăim în propria noastra versiune de Matrix”, spunea Varoufakis, adăugând că ”marea ironie este că tocmai ostilitatea oamenilor față de capital, pe care acesta din urmă încearcă să o anihileze, este cea care face ca munca să produca valoare și care permite acumularea capitalului însuși”.

Revelația mea a avut loc când un prieten bogat m-a invitat să țin un discurs despre criza europeană și mi-a dat și banii pentru a-mi lua un bilet la business class. În drumul de întoarcere, obosit și cu multe zboruri adunate, treceam printre oamenii de la lunga coadă de la economy class. Mi-am dat seama cu groază cât de simplu este ca mintea să-mi fie acaparată de ideea ca „am dreptul” să trec de oamenii simpli. Mi-am dat seama cât de ușor pot uita tot ce-mi spune rațiunea mea de stânga: că nimic nu poate prolifera mai bine decât falsul sentiment că ți se cuvine. Alianțele pe care trebuie să le facem cu forțele reacționare, pentru a nu destabiliza astăzi Europa, ne pun în fața acestui risc de a fi cooptați, de a renunța la radicalism în favoarea sentimentului călduț că am ajuns în culisele puterii”.

Sursa : cotidianul.ro

Etichete:,

Oficial german: Ce se întâmplă este incredibil pentru o ţară membră a UE

Noiembrie 16, 2014 1 comentariu

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, a declarat, duminică, la Londra, că ceea ce se întâmplă în diaspora este „incredibil” pentru o ţară membră a UE, subliniind că deja s-a produs o fraudă, transmite Mediafax în pagina electronică.

„Ce se întâmplă este incredibil mai ales pentru o ţară care este membră a Uniunii Europene. Sunt mâhnit şi indignat în acelaşi timp şi cred că domnul Ponta, care este premier, este responsabil de asta şi trebuie să demisioneze”, a declarat Gunther Krichbaum, la secţia de vot de la ICR Londra, conformunui filmuleţ postat pe contul de Facebook al Monicăi Macovei.

„Un premier care poartă responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă aici (…) cum poate deveni preşedinte? Este inaceptabil”, a spus parlamentarul german.

„Aici suntem martorii unei fraude reale. Este o fraudă ceea ce se întâmplă. Deja s-a produs frauda”, a mai spus Krichbaum.

Sursa :cotidianul.ro

Etichete:,

Clip discriminator de promovare a integrării Basarabiei în UE

Iulie 5, 2014 1 comentariu
Etichete:, ,
%d blogeri au apreciat asta: