Archive

Posts Tagged ‘ww3’

Următorul război va fi unul al informaticii şi al informaţiei, un război pentru care nu suntem pregătiţi

Decembrie 22, 2015 2 comentarii

 

Următorul război va fi unul al informaticii şi al informaţiei, un război pentru care nu suntem pregătiţi

În secolul XXI forma convenţională de purta un război, în care trebuie să distrugi fizic forţele militare şi infrastructura oponentului a ajuns doar una din multe formele de atac. Acum statele au început să crească tot mai mult numărul de atacuri non-letale împotriva sistemelor informatice ale inamicului, întărindu-şi poziţia într-un război al informaţiei, conform publicaţiei online theconversation.com

Dan Kuehl de la  Universitatea Naţională de Apărare din SUA a definit războiul informaţional ca fiind „un conflict sau o luptă între două sau mai multe grupuri care se defăşoară într-un mediu informaţional”. Am putea spune că este un mod mai pompos de descrie hacking-ul, dar de fapt este mult mai periculos şi sinistru decât acesta.

Războiul informaţional este un război format din atacuri electronice, cibernetice şi psihologice, măsuri folosite atât pentru a ataca cât şi pentru apărare.

Liderii occidentali investec foarte mulţi bani ca să îşi dezvolte capacităţi  informatice comparabile cu cele ale Chinei şi SUA, îşi stabilesc sedii militare pentru atacuri cibernetice, îşi apără proprile reţelele de comunicaţii electronice şi îşi exploatează vulnerabiltăţile pentru a le îmbunătăţii. Războiul infomaţional este format dintr-un război electronic şi unul cibernetic la care se adugă şi aşa numitele „psy-ops”, adică operaţiuni psihologice, care constă în diseminarea  unor infomaţii, inamicului, cu scopul de a-i modela comportamentul şi de al influenţa. Aceste operţiuni vor constitui o parte important din toate războaiele care vor avea loc în viitor.

Anatomia războiului informatic

Libera circulaţia a informaţiilor între naţiuni este esenţială pentru afaceri, relaţii internaţionale şi coeziune socială, la fel de mult pe cât este de importantă informaţia pentru o forţă militară care  luptă într-un război. Comunicare în ziua de astăzi se bazează mult pe folosirea internetului sau a diferitelor părţi din spectrul electromagnetic (cum ar fi undele radio) prin reţele de comunicare terestră sau prin reţelele satelit, plasate în spaţiu. Trăim într-o lume în care suntem dependeţi de multe conexiuni, ceea ne face vulnerabili şi expuşi la instabilitate şi haous.

Războiul electronic este folosit pentru a distruge sau neutraliza aceste transmisii electromagnetice. Acestea măsuri electronice pot fi folosite pentru a paraliza sau bruia echipamentele miliare de comunicare sau sistemele de orientare a armelor. În războiul electronic poate fi blocat sistemul de control al traficului aerian sau a traficului feroviar, sisteme concepute pentru a evita accidentele de orice fel. Bruiajul sau distrugerea acestor sisteme de control ar provoca un adevărat haos.

Atacurile cibernetice pot fi direcţionate împotriva companiilor de apă, gaz şi electricitate sau către producţia de produse agroalimentare.

Ne-am obişnuit deja cu atacurile hackerilor asupra unor reţele de pe internet, care fac imposibil pentru victimă să îşi deruleze afecerea. Atacurile hackerilor strică reputaţia companiilor şi cauzează pierderi financiare, dar dacă, spre exemplu, atacurile ar fi concentrate împotriva bursei de valori, ar provoca pierderi financiare masive. Atacurile cibernetice pot fi direcţionate şi spre companiile industriale care asigură apă, gaz şi electricitate sau către producţia de produse agroalimentare. Aceste atacuri au capacitatea de a afecta în mod direct o întreagă ţară, ba chiar să pună vieţile oamenilor în pericol.

„Psy-ops” sau operaţiunile psihologice au menirea de a degrada starea de bine sau starea morală a cetăţenilor unei ţări. Acest lucru se realizează prin diseminarea unor informaţii fasle, a unor zvonuri care să inducă o stare de frică, prin intermediul social media sau  mass-media. Nivelul mare de conectivitate este un atuu pentru o ţară, dar care poate fi folosit în dezavantajul ţării dacă cetăţenii suni expuşi constant la mesaje care îi dezinformează şi îi sperie, răspândit rapid teamă şi generând panică.

Războiul informaţional a izbucnit deja

Rusia este supsectată că a lansat mai multe atacuri sofisticate non-letale asupra vecinilor săi, spre exemplu împotriva Estoniei, a Georgiei şi a Ucrainei care s-au confruntat cu  mai multe atacuri cibernetice şi electonice violente şi au fost supuse la operaţiuni psihologice.

Ba chiar mai multe, există suficiente dovezi pentru a demonstra că o ţeavă de gaz din Giorgia a expodat din cauza ruşilor care au folosit un virus pe calculator care a făcut să crească presiunea gazului până când a explodat ţeava.

Chiar şi Statul Islamic a demostrat că ştie cum să se folosească de social media pentru a manipula oamenii într-un război de operaţiuni psihologice care să genereze frică. ISIS ştie că  „cheia succesului” este să câştige războiul informaţional motiv pentru care îşi întăresc capacităţile de a duce un război electronic şi cibernetic.

Un răspuns la războiul neconvenţional

Ca răspuns la ameninţarea războiului informatic armata britanică şi-a format două noi unităţi de luptă „77th Brigade” care se ocupă de operaţiunile psihologice şi „1st Intelligence, Surveillance and Reconnaissance Brigade” care combină războiul electronic cu operţiuni de spionaj. În plus a recrurtat sute de experţi în informatică care sunt în rezervă, şi antrenaţi de către „GCHQ’s Joint Cyber Unit. ”

Acestea sunt mişcări în direcţia cea bună, dar abordarea este prea fragmentată, conform  publicaţiei theconversation.com. Armata SUA este pregătită în caz de război informaţional să se apere de atacuri cibernetice şi să ofere sprijin pentru operaţiunile militare de urgenţă, dar nici SUA şi Marea Britanie nu sunt pregătite pentru ameninţări la infrastructura civilă.

Războiul informaţinal nu a fost înţeles în toate aspectele sale, iar acest lucru poate afecta siguranţa cetăţenilor. Guvernele occidentale nu au reuşit să înţeleagă pe deplin vulnerabilitatea comunicaţiilor electronice şi  riscurile enorme la care este supusă populaţia dacă transporturile sau infrastructura sunt slab protejate de atacurile informaţionale.

Atât SUA cât şi Marea Britanie ştiu că tacticile Rusiei combină mai multe aspecte din războiul informaţional cum ar fi contra-spionaj, spionaj, război economic şi sponsorizarea unor surse pentru  a acţiona numele lor.

Trebuie să înţelegem mai bine întregul domeniul de aplicare a războiului informaţional în măsura în care acesta evoluează, şi să identificăm proprile puncte vulnerabile pentru a putea implementa o strategie de apărare. Pentru că adeversarii nu  sunt contrânşi de coduri etice sau juridice şi ne vor exploata vulnerabilităţile.

Sursa : zf.ro

“Acesta este efectiv Al Treilea Razboi Mondial”

Februarie 14, 2015 Lasă un comentariu

Cu aproape 1.400 de oameni ucişi în Irak doar în luna ianuarie, dintre care 800 civili, ministrul irakian de externe, Ibrahim al-Jaafari, a declarat în cadrul unei vizite făcute de omologul său austriac că „lupta împotriva Statului Islamic este efectiv Al Treilea Război Mondial”.

„Toate capitalele lumii sunt sub ameninţare”, a ţinut să precizeze oficialul irakian.

„Pieţele, şcolile şi absolut orice loc frecventat de fiinţele umane, toate sunt ameninţate”, a mai spus acesta.

Guvernul de la Bagdad a cerut, luna trecută, NATO ajutor pentru pregătirea forţelor sale de securitate după eşecul armatei irakiene în faţa ofensivei militanţilor Statului Islamic anul trecut. „În total, 1.375 de irakieni au fost ucişi în luna ianuarie a acestui an şi alţi 2.240 au fost răniţi în acte de terorism şi violenţe”, a anunţat Misiunea ONU în Irak (UNAMI).

Statul Islamic a îngrozit o lume întreagă când, după o lungă serie de ucideri prin decapitare, ieri au ucis un pilot iordanian prin incendiere.

Expresia unui război planetar a început să fie tot mai prezentă pe buzele actualilor sau foştilor oficiali și lideri ai lumii.

De curând, fostul preşedinte al Rusiei, Mihail Gorbaciov, a vorbit despre un nou Război Rece în care sunt angrenate cele două mari puteri ale lumii, Rusia şi Statele Unite ale Americii, Război Rece care ar putea degenera într-un conflict militar.

„Războiul rece a fost deja declarat. Şi mai departe? Eu nu sunt în măsură să declar astăzi cu certitudine că războiul rece nu se va transforma într-un adevărat război. Mă tem că ei (americanii) ar putea risca”, a afirmat părintele „perestroika”, apreciat în Occident pentru rolul său în căderea zidului Berlinului în 1989. Sursa :www.money.ro

Etichete:

Ne îndreptăm către cel de-al treilea război mondial?

August 31, 2013 2 comentarii

În cancelariile occidentale se ştie cu certitudine că armele chimice au fost folosite pe 21 august împotriva populației civile în suburbiile din Damasc. Pe 27 august, preşedintele francez Francois Hollande declara: “Toate indiciile arată că acesta este regimul care a comis acest act condamnabil”. Mai tranşant, vicepreşedintele american, Joe Biden, arată cu degetul către guvernul Assad: “cei responsabili pentru utilizarea îngrozitoare a armelor chimice în Siria, nu există nicio îndoială: este regimului sirian”.

În aceste condiţii, nu este de mirare că SUA, Marea Britanie şi Franţa sunt pregătite pentru o intervenţie militară în Siria. Singurul impediment care mai stă în faţadeclanşării războiului ţine de cadrul juridic în baza căruia se va desfăşura acesta. Chiar dacă oficial nu a fost luată nicio măsură, armatele tuturor ţărilor care au interes în Siria sunt pe picior de război. Până când va suna trâmbiţa războiului, inspectorii ONU încearcă la faţa locului să stabilească condiţiile în care au murit peste 1.300 de civili, majoritatea femei şi copii.

 

  • Siria – un teritoriu râvnit

 Siria este situată în regiunea supranumită “Cornul Abundenței”, care formează un arc adânc începând din Irak, trecând pe la confluența fluviilor Tigru și Eufrat, cuprinzând teritoriul Siriei centrale și al Israelului și continuând până în Valea Nilului în Egipt. Numele Siria este derivat din limba greacă veche, numele de “sirian” fiind aplicat de către grecii asirienilor (alții cred că este derivat din Syrion, numele dat de sidonieni Muntelui Hermon).

Cu o populaţie de aproape 23 milioane de locuitori, Siria este un sistem monopartit care permite dinastiei Assad să conducă ţara de peste 40 de ani (Hafez al-Assad a condus Siria din 1970 până în 2000, iar fiul acestui, Bashar al-Assad, a preluat conducerea țării în 2000).

 

 

În momentul actual, Siria este teatrul unui război civil în cadrul căruia guvernul condus de Bashar al-Assad încearcă să înăbuşe prin intermediul forţelor armate aşa cunoscuta revoluţie siriană condusă de un guvern alternativ format, în martie 2012, de către grupul umbrelă Coaliția Națională Siriană. Reprezentanții acestui guvern au fost invitaţi să ia locul Siriei la Liga Arabă, la 28 martie 2013, coaliția de opoziție fiind recunoscută ca fiind “singurul reprezentant al poporului sirian” de către mai multe națiuni, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Punctul cel mai delicat din istoria recentă a istoriei Siriei îl constituie însă înălţimile Golan (sau Platoul Golan), cunoscut, până în 1967, de mulți non-arabi ca Înălțimile Siriene. Acesta este un platou stâncos vulcanic de mare importantă strategică, cu o altitudine medie de 1.000 de metri și cu o suprafață totală de 1.800 kmp.

Platoul este situat la capătul sudic al Munților Antiliban și la granița dintre Siria și Israel, iar altitudinea acestuia variază de la 2.000 de metri în nord, la nivelul mării de mai jos de-a lungul Mării Galileii și râul Yarmuk în sud. Are o populație de aproximativ 120.000 de oameni, formată în principal din druizi și evrei.

Platoul, cunoscut şi sub numele de “Gaulanitide”, a fost ocupat de către Israel în urma războiului de “şase zile” din 1997 şi anexat statului Israel pe 14 decembrie 1981. Anexarea regiunii a fost condamnată de Consiliul de Securitate al ONU şi nu a fost niciodată recunoscută de către comunitatea internaţională.

 

  • Occidentul sună armele la poarta Siriei

 

 

Fără a se îndoi de responsabilitatea guvernului Assad în ceea ce priveşte atacul cu arme chimice lansat de acesta în 21 august asupra suburbiilor Damascului – atac soldat cu moartea a peste 1.300 de civili, majoritatea dintre aceştia fiind femei şi copii – întreaga lume se pregăteşte de ceea ce ar putea fi cel de al treilea război mondial. Fără a dori să generăm panică, amploarea operaţiunilor militare precum şi distribuţia taberelor beligerante dau fiori oricărui individ lucid.

De o parte a baricadei se află forţele NATO susţinute de majoritatea ţărilor arabe, iar de cealaltă parte se află Rusia şi aliaţii acesteia. Dacă liderii NATO (SUA, Marea Britanie şi Franţa) mai aşteaptă, deocamdată, rezultatele anchetei ONU aflată în desfăşurare, ţările din liga arabă, printre care se află Arabia Saudită şi Qatar-ul, care furnizează armament rebelilor sirieni, susţin că regimul sirian “este integral responsabil de utilizarea armelor chimice”

Contrazicând aceste aserţiuni, vicepremierul rus Dmitri Rogozin acuză Occidentul că se agită ca “o maimuţă cu o grenadă” în lumea musulmană. (Cu toate acestea, un avion rus a furnizat Damascului 20 de tone de mărfuri ruse, dar a şi evacuat personalul rus din zonă). La rândul său, ministrul sirian al afacerilor externe, Wallid Mouallem, susţine că ţara sa se va apăra cu mijloace care “vor surprinde” şi acuză Occidentul că face jocurile combatanţilor grupării Al Nosra afiliată Al Qaida.

În acelaşi timp, Armata Siriană Liberă susţine că a discutat la Istanbul cu ţările aliate ţintele care ar putea fi vizate “în zilele următoare”: aeroporturi, locaţii ale lansatoarelor de rachete şi depozite de armament. Din fericire, au fost excluse din start raidurile aeriene asupra depozitelor de arme chimice datorită riscului de diseminarea a acestor în atmosferă. Pentru anihilarea acestora SUA se gândeşte să folosească comandouri şi zone de interdicţie aeriană.

 

 

Pe de altă parte, analiştii militari citaţi de presa americană fac trimitere la posibilitatea iniţierii unui atac cu rachete de croazieră lansat de pe navele şi submarinele cantonate la o distanţă de securitate, “pentru a da o lecţie lui Bachar el-Assad”, fără însă a angaja o strategie riscantă de schimbare a regimului de la Damasc. De asemenea, analiştii fac trimitere şi la posibilitatea declanşării de raiduri aeriene similare cu cele lansate de Israel în iulie şi care s-au soldat cu distrugerea unei baze militare siriene. Şeful Pentagonului, Chuck Hagel, a subliniat că forţele americane sunt pregătite să intre în acţiune dacă preşedintele Obama va decide acest lucru.

 

  • Siria – o a doua Coree?

 

 

Singurul obstacol în faţa declanşării războiului ce poate arunca în aer nu numai lumea arabă, ci întreaga lume, îl constituie temeiul juridic în baza căruia se vor desfăşura ostilităţile. Opoziţia Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU împiedică luarea unei decizii unanime în cadrul acestuia – singurul for abilitat să autorizeze o astfel de intervenţie.

În principiu, Consiliul de Securitate al ONU, după cel de al doilea război mondial, joacă rolul de arbitru în crizele mondiale de acest fel. Conform articolului 42 al capitolului 7 din Cartea Naţiunilor Unite, doar acest organism poate, teoretic, să autorizeze recurgerea la forţă în astfel de condiţii. Numai că decizia necesită acordul a 9 dintre cei 15 membri şi absenţa vetoului membrilor permanenţi (China, SUA, Rusia, Franţa şi Marea Britanie).

Or, de la debutul conflictului sirian în martie 2011, comunitatea internaţională nu a dat dovadă de unitate, Rusia şi China folosindu-se de dreptul lor de veto pentru a bloca proiectele de rezoluţie ce ar fi constrâns regimul Bachar Al-Assad să-şi reconsidere politica internă şi externă. De altfel, în ultimele zile Moscova a avertizat că o intervenţie militară în Siria fără acordul Consiliului de Securitate este“periculoasă” şi reprezintă “violarea unui drept internaţional”.

În aceste condiţii, ONU are doar opţiunea de a convoca, de urgenţă, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (AGNU), aşa cum s-a întâmplat în 1950, când o coaliţie de 21 de ţări condusă de SUA a putut intervenit în Coreea sub mandat ONU. Aceasta a fost cu putinţă datorită prevederii conform căreia reunirea AGNU este posibilă “în toate cazurile în care existenţă o ameninţare împotriva păcii, încălcarea acesteia şi cazul în care în lipsa unanimităţii Consiliul de Securitate nu reuşeşte să-şi exercite principala sa responsabilitate de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale”.

Printre altele, articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite invocă “dreptul natural la legitimă apărare, individuală sau colectivă, în cazul unui membru al Naţiunilor Unite care este subiectul unei agresiuni armate până când Consiliul de Securitate vă lua măsurile pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale”. Teoretic, ţări ca Turcia sau Israel pot solicitat punerea în aplicare a unui plan de “legitimă apărare colectivă” în faţa violenţelor comise la frontiere lor cu Siria chiar dacă diplomaţii consideră că această opţiune este dificil de a fi pusă în practică.

Pe de altă parte, aliaţii ar putea evita veto-ul rus apelând la Convenţia de interzicere a armelor chimice (CIAC), tratat de dezarmare intrat în vigoare în 1997 şi pe care Siria nu l-a semnat.

 

  • Fitilul care poate aprinde pulberea de puşcă arabă

 

 

La Teheran, aliatul regimului de la Damasc, autorităţile nu încetează să pună în gardă Occidentul asupra consecinţelor unei intervenţii militare în zonă. Presa iraniană se alarmează: “Regiunea este în pragul unei crize”;”: Suporterii jihadistilor nu îndeamnă la focul care a ars în ultimii ani în regiune”, sublinia liderul suprem al mişcării în cadrul unei întâlniri avute pe 26 august cu sultanul Omanului, Qabous.

Cea mai relevantă ştire însă a fost cea legată de întâlnirea la Teheran, pe 27 august, dintre un fost diplomat american care este în prezent secretarul general adjunct cu afacerile politice al ONU, Jeffrey Feltman, şi ministrul iranian al afacerilor externe, Mohammad Zarif. Conform cotidienelor reformatoare iraniene, principalul subiect de discuţie a fost legat de Siria, Liban şi Egipt, Zarif trăgând, în timpul reuniunii, un semnal de alarmă împotriva extremismului, care, după părerea sa, “nu se va limita la graniţele regiunii, iar consecinţele acestuia va afecta şi alte regiunii ale lumii şi ţările occidentale”.

Cât de importantă este considerată întâlnirea? Este suficient să amintim titlul sub care aceasta a fost comentată în cotidianul Ebtekar: “Au început negocierile directe?”(între Iran şi SUA n.n.), în condiţiile în care Iranul a fost subiectul atacurilor virulente lansate de SUA împotriva Teheran-ului după ce acesta a făcut public faptul că deţine un arsenal nuclear, arsenal ce ar putea fi uşor folosit în cazul unui conflict armat împotriva Siriei.

De altfel, aliaţii iranieni ai regimului Bachar al-Assad pun în gardă Washington-ul prin vocea comandantului armatei iraniene, Massoud Jazayeri, care ameninţă americanii asupra “durelor consecinţe” pe care vor trebui să le suporte în cazul în care aceştia se vor decide se treacă graniţa Siriei. Dacă guvernul iranian consideră că responsabilitatea atacului chimic este în tabăra rebelilor sirieni, jihadistii vor să se răzbune pe Assad. “Actualul război terorist din Siria este planificat de către SUA şi ţările reacţionare din regiune împotriva unui front de rezistenţă (faţă de Israel, n.n.). În ciuda acestui fapt, guvernul şi poporul sirian au obţinut mari victorii (…) Cei care vor adăuga ulei pe foc nu vor scăpa de răzbunarea poporului”, declara un reprezentant al mişcării jihadiste.

Pentru a înrăutăţi lucrurile, Frontul jihadist Al-Nosra, afiliat Al-Qaïda şi care luptă împotriva regimului sirian, a promis că se va răzbuna pe satele alaouite, ramura şiită de care aparţine preşedintele Bachar al-Assad. Vor “plăti preţul fiecărei rachete chimice care a căzut pe părinţii noştri la Damasc”, avertiza şeful Al-Nosra, Abou Mohammad al-Jolani, într-un mesaj difuzat de site-urile islamiste.

Pe de altă parte, cabinetul de securitate israelian a autorizat pe 28 august, înregimentarea limitată a rezerviştilor, în condiţiile în care Israelul se aşteaptă să facă faţă unor eventuale repercusiuni în urma unei intervenţii militare străine în zonă. Soldaţii rechemaţi sub arme sunt direcţionaţi, conform postului de radio militar, către “câteva unităţi staţionate în nordul ţării”.

În acelaşi timp, forţele armatei turce au fost puse în stare de alertă şi au luat măsurile necesare pentru apărarea intereselor naţionale în faţa oricărei ameninţări ce ar putea veni din partea Siriei. “Suntem, din păcate, într-o postură de alertă ridicată (…) Turcia va lua toate măsurile necesare pentru protejarea propriilor interese”, preciza, pe 28 august, şeful diplomaţiei turce Ahmet Davutoglu. Asta în condiţiile în care Turcia, care a menţinut până acum strânse  legături cu Damascul, a luat atitudine calificând presupusul atac chimic ca o “crimă împotriva umanităţii” care trebuie pedepsită.

Irakul a adoptat măsuri similare, punând în stare de alertă crescută forţele sale de securitate, plecând de la aceiaşi premisă a unui atac armat al forţelor aliate împotriva Siriei. “Toate puterea politică şi de securitate, toate provinciile irakiene au anunţat că sunt într-o stare de alertă ridicată”, declara premierul irakian, Nouri al Maliki, pe 28 august, în cadrul alocuţiunii sale lunare televizate şi care a fost consacrată situaţiei din Siria. De altfel, în numeroase rânduri guvernul irakian a afirmat că războiul civil care macină Siria de peste doi ani favorizează atacurile comise de grupările Al Qaida de ambele părţi ale frontierei.

Şi pentru a completa sinistrul tablou, nici Siria nu se lasă mai prejos: “Siria îşi va surprinde agresorii cum i-a surprins şi războiul (israelo-arab, n.n.) din octombrie(1973, n.n.) sublinia premierul sirian, Waël al-Halqi. Acesta a prevenit ţările occidentale că ţara sa va fi “cimitirul invadatorilor” în cazul unei intervenţii militare.

 

Sursa: financiarul.ro

 

Etichete:, ,

Al treilea război mondial? Trei somităţi în Economie susţin că omenirea este la un pas de o nouă conflagrație

Octombrie 10, 2011 3 comentarii
Al treilea război mondial? Trei somităţi în Economie susţin că omenirea este la un pas de o nouă conflagrație

Trei somităţi în materie de economie vorbesc despre un posibil război. Declaraţiile au fost prezentate, joi seara, la emisiunea Subiectiv, de la Antena 3.

Un fost consilier pe probleme economice al preşedintelui american Barack Obama susţine că omenirea este aproape de un posibil război.

„Dacă Europa nu rezolvă problema băncilor subcapitalizate, situaţia poate deveni explozivă şi se poate transforma într-un război la nivel global”, a spus Austan Goolsbee.

Declaraţia lui este susţinută şi de ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski.

„Trebuie să salvăm Europa cu orice preţ. Pericolul unui potenţial război, în următorii zece ani, deşi acum nu facem planuri pentru următorii zece ani, este un scenariu la care ar trebuie să ne gândim”, a spus ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski, în Parlamentul European.

Şi un laureat al Premiului Nobel pentru Economie a vorbit despre acest posibil pericol.

„Avem nevoie, de fapt, de echivalentul financiar al războiului. Ceea ce a pus capăt cu adevărat Marii Depresiuni a fost programul enorm de cheltuieli publice, cunoscut şi sub numele de Al Doilea Război Mondial”, a spus Paul Krugman, laureat al Premierului Nobel pentru Economie.

Sursa : antena3.ro

Etichete:

Declarație șocantă: America are nevoie de bani cât pentru un război

Septembrie 30, 2011 Lasă un comentariu

 

Ca să iasă din dezechilibrul economic pe care îl trăiește, America are nevoie de o sumă de bani echivalentă cu cea pe care a cheltuit-o în cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat laureatul premiului Nobel pentru economie, profesorul Paul Krugman.

„Ceea ce a pus capăt cu adevărat Marii Depresii a fost enormul program de cheltuieli, care a fost reprezentat de al Doilea Război Mondial”, a spus economistul.

Krugman nu este la prima paralelă de asemenea anvergură pe care o face la nivel declarativ. La începutul acestei săptămâni, acesta a scris într-un editorial că ultima dată când Germania a apelat la un program de austeritate, a fost un moment favorabil pentru venirea la putere a lui Adolf Hitler.

Krugman a precizat că războiul purtat de americani în Irak și Afganistan nu a reușit să aducă un impus primei economii a lumii pentru că raportat la PIB-ul american, cheltuielile cu cele două fronturi nu sunt atât de mari.

Pe cifre, Krugman arată că în Irak și Afganistan, americanii nu cheltuie mai mult de 1,2% din PIB, în timp ce în Al Doilea Război Mondial, cheltuielile în acest sens erau de peste 42%.

Ultima dată când nemții au mers pe austeritate, a venit la putere Hitler

„Exporturile nu pot exploda în cazul în care statele creditoare implementează la rândul lor politici de austeritate, care vor arunca Europa într-o gaură neagră a recesiunii”, spune Krugman.

Și pentru a-și susține argumentele împotriva unor măsuri de austeritate implementate în Germania, Krugman amintește de faptul că ultima dată când Germania a adoptat măsuri de austeritate a fost în timpul cancelarului Heinrich Brüning, în anii ’30, iar aceste măsuri au înrăutățit și mai rău criza din Germania de la vremea aceea și au constituit puntea prin care a fost numit cancelar Adolf Hitler, în ianuarie 1933.

„Acum, nu vreau să spun că mă aștept să se întâmple ceva atât de rău în Europa secolului al XXI-lea. Dar există o mare prăpastie între ceea ce are nevoie moneda euro pentru a supraviețui și ceea ce liderii europeni intenționează să facă, sau cel puțin ceea ce discută. Dat fiind faptul că există această prăpastie, e greu de găsit motive pentru optimism”, încheie Krugman editorialul său din NY Times.

Roubini lovește din nou: „Nu prezic Al Treilea Război Mondial, dar sunt motive de îngrijorare”

„În anii 30, din cauza unor greșeli de politică am avut instabilitate financiară, falimente, deprecieri de monedp, tipărire de bani, războaie comerciale, populism, o apariție tot mai mare a regimurilor populiste, radicale și agresive care au venit la putere în state precum Germania, Spania și Japonia, iar apoi s-a terminat totul cu Al doilea Război Mondial”, a spus Roubini, care a ținut să precizeze că „Acum nu prezic Al Treilea Război Mondial, însă dacă vine o criză financiară după prma, intrăm în DepresieȘ instabilitatea politică și socială din Europa și alte economii avansate începe să devină extrem de severă, iar acest lucru este un motiv de îngrijorare”. Sursa: capital.ro

Etichete:,

Agenda Noii Ordini Mondiale

Septembrie 5, 2011 1 comentariu

Situaţie „explozivă” în Peninsula Coreea. Rusia cere reuniune de urgenţă a ONU

Decembrie 19, 2010 Lasă un comentariu

Coreea de Nord a avertizat sâmbătă că „situaţia din Peninsula Coreeană va exploda” dacă Seulul va desfăşura noi aplicaţii militare în insula Yeonpyeong, revendicată de regimul de la Phenian.

Rusia a solicitat convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, în legătură cu situaţia din Peninsula Coreea, au declarat, sâmbătă, surse diplomatice, citate de AFP.
Surse americane au afirmat că încă nu a fost luată o decizie în legătură cu convocarea sesiunii.

Coreea de Nord a avertizat sâmbătă că „situaţia din Peninsula Coreeană va exploda” dacă Seulul va desfăşura noi aplicaţii militare în insula Yeonpyeong, revendicată de regimul de la Phenian.

„În cazul în care Coreea de Sud îndrăzneşte să desfăşoare manevrele cu tiruri de artilerie, situaţia din Peninsula Coreea va exploda şi nu va putea fi evitat un deznodământ tragic”, a avertizat Ministerul de Externe nord-coreean.

Armata nord-coreeană a atacat insula Yeonpyeong în data de 23 noiembrie, provocând moartea a patru persoane, iar regimul de la Phenian a avertizat că va lansa un atac şi mai violent în cazul desfăşurării aplicaţiilor. Coreea de Sud a anunţat că exerciţiile vor dura o zi, în perioada 18 – 23 decembrie, şi vor implica tiruri de artilerie cu muniţie de război.

„Am avertizat deja că îi vom pedepsi fără milă şi fără ezitare pe provocatorii care invadează teritoriul nostru suveran. Militarii noştri nu vorbesc în vânt”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Phenian. La rândul său, Coreea de Sud a precizat că va efectua manevrele, în pofida ameninţărilor.

Ministerul rus de Externe a cerut Coreei de Sud să renunţe la tirurile de artilerie, pentru a evita escaladarea tensiunilor, în timp ce ministrul adjunct de Externe chinez, Zhang Zhijun, a declarat că Beijingul este „profund îngrijorat şi neliniştit” de situaţia instabilă din peninsulă.

Statele Unite consideră însă că manevrele sud-coreene nu reprezintă o ameninţare pentru Coreea de Nord, iar regimul de la Phenian nu trebuie să le folosească drept pretext pentru „noi provocări”.

Insula se află în Marea Galbenă, în apropierea liniei de demarcaţie dintre cele două Corei, stabilită de ONU după războiul din 1950 – 1953. Phenianul contestă linia de demarcaţie şi revendică Yeonpyeong, dar şi alte insule din zonă, precum şi apele teritoriale ale acestora.

Coreea de Nord susţine că în timpul precedentelor aplicaţii militare sud-coreene, în data de 23 noiembrie, mai multe obuze au căzut în apele sale teritoriale, ceea ce a determinat Phenianul să declanşeze tiruri de artilerie asupra insulei.

Phenianul afirmă că Statele Unite au oferit Seulului un „scut uman” pentru următoarele aplicaţii, deoarece aproximativ 20 de militari americani urmează să ofere asistenţă tehnică forţelor navale sud-coreene. „Departamentul de Stat american a transmis un mesaj care ameninţă Republica Democratică Populară a Coreei, reamintind cu insistenţă că pe insulă sunt prezenţi militari americani şi ziarişti străini. Statele Unite oferă chiar un scut uman” pentru armata sud-coreeană, a afirmat Ministerul de Externe de la Phenian.

Sursa : realitatea.net

Etichete:
%d blogeri au apreciat asta: