De la conceptul înălţător conform căruia utilizatorii pot să se angajeze în comunicare şi feedback, în spiritul web 2.0, la angajarea aproape formală a consumatorilor care produc conţinut pentru site-uri, majoritatea modelelor noi de business se bazează pe metode care să atragă cash. Situaţia nu este diferită pentru Facebook, utilizatorii sunt atraşi prin oferta “cum să-ţi pierzi vremea în faţa calculatorului” şi apoi sunt transformaţi într-o „marfă”, o bază de date pentru monetizare, a spus pentru MONEY.ro, omul de afaceri Marius Ghenea.
“Utilizatorii produc conţinut valoros pentru site, fără a fi în niciun fel remuneraţi pentru acest lucru. Acest conţinut este mai apoi monetizat ca trafic, în principal prin reclamă, dar şi prin affiliate marketing, product placement sau chiar vânzare efectivă de produse şi servicii şi alte metode care generează cash pentru site-ul respectiv. Toţi aceşti utilizatori atraşi în diverse moduri pe site sunt până la final o bază de date pentru monetizare. Fiecare site are o reţetă uşor diferită de atragere a utilizatorilor, însă scopul final este acelaşi, monetizarea utilizatorilor ca
marfă”, a afirmat omul de afaceri, ale cărui business-uri se derulează în majoritate în online.
Dacă YouTube atrage utilizatori cu conceptul “junk video”, video-urile sub-culturale fiind cele mai vizionate pe YouTube, SecondLife atrage utilizatori cu conceptul “o lume virtuală este mai bună decât una reală”, ceea ce înseamnă, pentru mulţi utilizatori, o fugă de lumea adevărată, Facebook se vrea o “biografie personală în imagini”, care atrage utilizatorii prin pozele de tip album personal pe care fiecare utilizator le postează, un pas peste Flickr, care se rezumă la poze, în timp ce Facebook a reuşit să construiască o comunitate reală peste aceste poze.
“Problema cu Facebook este că nu dezvoltă nimic util, este un mod de a încuraja pierderea de timp, în opinia mea. Iar oamenii iubesc să piardă timpul, este una dintre pasiunile majorităţii oamenilor, din păcate. Şi ce e mai plăcut decât să pierzi timpul în faţa PC-ului? În plus, ce poate fi mai interesant, decât să ai o posibilitate de a te amuza pe Facebook fără să te coste un ban?”, a adăugat Ghenea.
E gratuit dar costă
Oferta de conţinut aparent gratuită este, potrivit omului de afaceri, principala modificare revoluţionară adusă de Internet şi în special de web 2.0, dar este şi cea mai importantă problemă din punct de vedere al modelelor de business şi mai ales al eticii de business. Este ceva gratuit pe lumea asta?
“Dacă dai totul gratuit, trebuie oricum să scoţi bani de undeva, aşa că cineva, fie el client, furnizor sau investitor, va sfârşi prin a fi păcălit! În modelul tradiţional de business, un producător realiza un produs care avea anumite costuri şi o valoare adăugată, pe care o taxa prin profit, la fel un editor de ziare sau reviste. Acum, toate aceste lucruri încep să se amestece pe platforma web 2.0 (spre 3.0) şi nu mai este clar nici unde e valoarea adăugată, nici de unde rezultă profiturile, nici măcar care e statutul real al utilizatorilor. Sunt beneficiari ai conţinutului web, victime ale acestui conţinut sau chiar producători involuntari ai acestui conţinut?”, a adăugat Ghenea.
Totuşi, spune Ghenea, în era Internet există în primul rând prea mult conţinut gratuit pentru ca utilizatorii să fie interesaţi să plătească o subscripţie şi, în al doilea rând, există probleme de “time-to-market”. “Dacă ai nevoie de trei ani să ajungi la primul milion de utilizatori în loc să ajungi acolo în şase luni, aceasta este diferenţa dintre succesul extraordinar şi eşecul lamentabil al unui business”, a explicat Ghenea.
Legislaţia, întotdeauna cu un pas în urma internetului
Singurul activ al reţelelor sociale, utilizatorii, trebuie monetizat cât mai bine, Iar această vânzare, pentru a putea fi maximizată ca valoare, se face uneori cu încălcarea unor norme etice şi de confidenţialitate, este de părere omul de afaceri.
“Din fericire, există şi o legislaţie care se adaptează din mers la noile paradigme de folosire a datelor personale şi atac la protecţia datelor personale. Din păcate, legislaţia este în primul rând birocratică, adică vulnerabilă, şi în al doilea rând va fi întotdeauna cu un pas în urma Internet-ului, deoarece întâi apare o problemă legată de protecţia datelor şi abia apoi se poate legifera şi un remediu”, a adăugat Ghenea.
Potrivit omului de afaceri, “cine suferă de teoria conspiraţiei”, ar fi bine să stea departe de reţele sociale şi, în general, de web 2.0.
“Evident că nu doresc că datele mele să fie cunoscute şi eventual utilizate de mici ISV’s de oriunde din lume şi nici de Facebook, dar în momentul de faţă, compromisul este ‘nu ne dai datele, nu îţi dăm aplicaţii şi conţinut gratuite!’”, a adăugat Ghenea.
Big Brother şi monetizarea supremă a utilizatorilor
Astăzi, oricine extrage de pe Internet date personale şi le corelează cu adresa de e-mail, cu IP-ul şi cookie-urile de pe PC, poate vedea ce pagini vizitezi, ce cumpărături faci, ce prieteni ai, ce buget familial, cum îl cheltui, ce planuri de viitor ai. “Pentru mulţi utilizatori de Internet, adică partea cea mai viabilă a populaţiei planetei din punct de vedere, economic, decelarea pattern-urilor de utilizare a Internet-ului este suficientă pentru a identifica majoritatea vieţii acestor indivizi şi, la un moment dat, pentru a încerca să o controleze, a explicat Ghenea.
Consolidările de pe piaţa de Internet, spune omul de afaceri, vor duce la concentrarea bazelor de date despre utilizatori şi la corelarea acestora, astfel încât majoritatea acţiunilor internauţilor vor putea fi urmărite şi mai ales evaluate din punct de vedere statistic. Aceasta va duce la monetizarea supremă a utilizatorilor Internet ca “marfă”, sub forma unei baze de date inteligente, care nu conţine doar adrese de e-mail şi date demografice, ci mai ales ce vrei să cumperi în viitorul apropiat, câţi bani aloci pentru diverse tipuri de achiziţii, cui şi ce produse recomanzi.
“Este un pic îngrijorător să te gândeşti că, teoretic, există platforme Internet care pot înmagazina şi utiliza toate aceste date, la un anumit moment, iar aceasta este teama reală de marele Internet Big Brother. Că va fi vorba de Google sau Facebook, sau o combinaţie a acestora dacă ne gândim la discuţiile de achiziţie, situaţie în care Google ar cotrola atât reţele sociale, cât şi YouTube dar şi orice search pe care îl fac eu ca utilizator pe Internet”, a mai spus Ghenea.
Cât de mult contezi la numărătoare
Ştergerea contului Facebook, spune Ghenea, este un proces anevoios, nu este corect faţă de utilizatori, deoarece chiar şi inactiv, un user este valoros, întrucât numărul utilizatorilor, al conturilor, este principalul indicator de evaluare a reţelelor sociale.
”Este o problemă endemică în Internet, nu este numai problema Facebook. Orice “unsubscribe” este în general complicat, greu de găsit şi utilizat, probabil pentru faptul că orice platformă Internet preferă să rămână cu cât mai mulţi utilizatori”, a adăugat Ghenea.
Lesne de-nţeles, Facebook şi orice altă reţea socială are investiţii semnificative în servere, resurse umane, dezvoltare de platforme pe Internet, care trebuie să fie întoarse investitorilor cu un randament.
Timpul, cea mai rară şi mai puţin disponibilă resursă a omenirii
Şi totuşi, Facebook are peste 400 de milioane de utilizatori în întreagă lume. Potrivit lui Ghenea, Facebook reprezintă “principalul mediu online de pierdut timpul”.
“Dacă mă întrebaţi pe mine, este în mod clar o pierdere de vreme, din perspectiva marii majorităţi a utilizatorilor. Au mult timp cu care nu ştiu ce să facă, motiv pentru care şi-l petrec pe Facebook şi pe reţele asemănătoare. Nu ştiu dacă este un ‘fad’ sau ceva care va rezista în timp, însă probabil că utilizatorii vor migra de la Facebook la ‘the next big thing’ atunci când o altă reţea socială unde să îţi poţi pierde cu succes vremea pe Internet va apărea şi va avea un model atractiv”, a adăugat omul de afaceri.
Pe de altă parte, spune Ghenea, Facebook, ca şi alte reţele sociale, contribuie la întărirea unui ecosistem Internet care este, în ansamblu, sănătos şi propune metode mai eficiente de acces la informaţie, de acces la conţinut, de acces la produse şi servicii al utilizatorilor, dar şi de feedback mai rapid pentru producătorii şi distribuitorii de bunuri şi servicii.
“Din acest punct, FaceBook are şi rolul său pozitiv, şi noi folosim FaceBook, Twitter şi alte asemenea medii pentru a menţine legătura cu clienţii noştri, pentru a dialoga cu ei chiar în mediul lor Internet, acolo unde se simt mai confortabili, acolo unde se simt, deşi sună ciudat, ‘acasă’”, a explicat Ghenea.
Sursa : money.ro
Blackjack's Blog 