FMI: Datoria externă a României explodează la 82% din PIB, dar nu ne temem că nu ne luăm banii înapoi

Datoria externă totală a României va atinge anul acesta un vârf de circa 82% din PIB, marcând o creştere galopantă faţă de nivelul de 51% de la sfârşitul lui 2008, însă reluarea creşterii economice va permite reducerea acesteia la niveluri gestionabile pe termen mediu, potrivit celui mai recent raport al FMI privind situaţia economică.

Încă din octombrie 2010 datoria externă tindea să se apropie de 90 mld. euro, în creştere cu 11,5 mld. euro în decurs de numai un an.

Chiar dacă în 2013 şi 2014 vor fi două vârfuri de plată mari cu rambursarea banilor către FMI, reprezentând 11,7% şi respectiv 12% din rezervele valutare, Fondul nu-şi face probleme în privinţa recuperării împru­mutului. “Deşi expunerea rămâne mare, riscurile aso­ciate serviciului împrumutului sunt atenuate de nivelul relativ scăzut al datoriei publice (sub 37% din PIB), în timp ce datoria publică externă urmează să atingă un vârf de 16% din PIB în 2011″, scriu experţii Fondului în raport. De asemenea, FMI se bazează pe istoricul fără probleme al României în onorarea datoriilor externe.

Chiar dacă menţionează o serie de zone de risc, precum presiunile politice şi deciziile judecătoreşti care pot periclita reformele sau nevoia de vigilenţă în supravegherea unor bănci mici, raportul aferent celei

de-a şasea evaluări a acordului cu România are un ton general optimist, chiar şi atunci când notează nume­roasele “rescadenţări” ale unor angajamente ale Gu­vernului. De pildă, Fondul a avut temeri mari legate de modificarea Ordonanţei 50 privind creditele.

Pe opt pagini se întind angajamentele autorităţilor în faţa FMI asumate prin cea mai recentă scrisoare de in­ten­ţie semnată în decembrie de ministrul finanţelor Gheorghe Ialomiţianu şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Pentru 2011, Guvernul promite să lase nemodificate “principalele componente ale sistemului fiscal”, deşi mi­nistrul finanţelor tocmai a început să vorbească despre posibilitatea reducerii contribuţiilor sociale în semestrul II. De asemenea, statul se angajează să menţină arie­ratele aproape de zero până la sfârşitul actualului acord.

Ce alte promisiuni mai conţine scrisoarea de intenţie:

n va continua reducerea efectivelor din sectorul bugetar

n vor fi luate rapid măsuri compensatorii dacă anga­ja­mentele de reformă sunt afectate de decizii judecă­toreşti

n şi în perspectiva lui 2012 vor fi limitate strict schimbări ad-hoc în sistemul fiscal

n ar putea fi nevoie de măsuri suplimentare pentru controlul cheltuielilor astfel încât în 2012 să fie atins deficitul de 3% din PIB

n va fi întărit Consiliul fiscal, asigurându-se finanţare

n vor începe discuţiile pentru un nou acord prin care să fie ancorată performanţa fiscală în 2011 şi 2012

n programul de finanţare externă prin note pe termen mediu şi lung va fi lansat în prima parte a anului

n vor fi consolidate bufferele de lichidităţi

n strategia de management al datoriei publice va fi revizuită cu ajutorul experţilor FMI, CE şi BM

n vor continua eforturile de îmbunătăţire a colectării taxelor şi de reducere a evaziunii fiscale, impozitarea averilor mari urmând să fie implementată cu asistenţa experţilor FMI

n va continua procesul de privatizare a companiilor de stat – Termoelectrica şi CFR Marfă

n vor fi alocate cu prioritate fonduri pentru Coridorul IV de transport – Nădlac-Constanţa

n va continua restructurarea sectorului de sănătate

n nu vor fi promovate iniţiative legislative care să submineze disciplina achitării creditelor

n BNR se va consulta cu FMI şi CE înainte de a opera modificări în cadrul de reglementare şi consideră că nu este nevoie de noi măsuri prudenţiale

n BNR întrerupe ciclul de reducere a dobânzii-cheie până când inflaţia începe să scadă

n creşterea economică se va relua în lunile următoare, ajungând la 1,5% din PIB pe 2011

Reformele din sănătate trebuie să aducă anul acesta economii de 0,4% din PIB

Măsurile luate până acum de autorităţi pentru re­ducerea cheltuielilor cu sistemul de sănătate s-au do­vedit insuficiente pentru echilibrarea bugetului acestui sector fără acumularea de arierate, constată FMI.

Ca atare, Fondul insistă pe intrarea în vigoare a coplăţii şi pe operaţionalizarea taxei speciale aprobate pentru furnizorii de medicamente. De asemenea, cere raţionalizarea reţelei de spitale şi schimbarea sistemului de contractare. Guvernul trebuie să dezvolte un sistem IT pentru preţurile serviciilor medicale.

“Adoptarea unor reforme curajoase în sectorul sănătăţii sunt critice pentru a asigura succesul strategiei de consolidare fiscală”, susţin reprezentanţii Fondului.

Reformele în domeniu ar trebui să aducă economii de cel puţin 0,4% din PIB în acest an.

Creditele neperformante vor continua să crească în semestrul I

Din cauza slabei activităţi economice, creditele neperformante vor creşte în continuare în prima jumătate a anului, estimează FMI. Totuşi, Fondul apreciază că există buffere mari de capital, iar BNR menţine o abordare proactivă pentru asigurarea unor rezerve de capital adecvate.

FMI s-a temut până în ultima clipă că modificarea în Parlament a Ordonanţei 50 privind creditele va fi amânată, considerând că menţinerea acesteia în forma iniţială ar fi provocat pierderi suplimentare în sistemul bancar.

Autorităţile trebuie să rămână vigilente în privinţa câtorva bănci mici

Câteva bănci mici, care cumulează active reprezentând mai puţin de 2% din activele totale ale sistemului bancar, au înregistrat o deteriorare rapidă a portofoliilor de credite şi au provizioane mai mici decât media sistemului, astfel încât autorităţile va trebui să menţină vigilenţa în privinţa instituţiilor de credit respective, atenţionează FMI.

PIB a scăzut cu 1,9% în 2010, consumul populaţiei va deveni motor de creştere de-abia în 2012

FMI menţine prognoza de scădere a PIB cu 1,9% în 2010 şi estimează că în 2011 România va avea o creştere economică între 1 şi 1,5% din PIB.

Experţii Fondului preconizează că de-abia la începutul lui 2012 consumul populaţiei va deveni un motor important de creştere, pe măsură ce veniturile vor mai creşte, iar generarea de locuri de muncă va deveni vizibilă.

Pierderea suferită de PIB din cauza crizei ar urma să fie recuperată de-abia în 2015.

Temerile FMI: Presiunile politice şi deciziile judecătoreşti pot periclita măsurile de reformă

Menţinerea cheltuielilor salariale în limita plafonului de 39 mld. lei depinde de abilitatea autorităţilor de a aplica şi în 2011 reducerile salariale operate în 2010 şi de continuarea reducerii personalului din sectorul bugetar.

De asemenea, Fondul se teme că Guvernul nu va reuşi să controleze cheltuielile din sectorul de sănătate, care până acum au derapat în mod constant. “Autorităţile va trebui să reziste presiunilor politice puternice pentru reducerea impozitului pe venit sau a contribuţiilor sociale sau pentru majorarea cheltuielilor cu investiţiile peste niveluri sustenabile”, consideră experţii Fondului.

De asemenea, sunt considerate un factor de risc deciziile judecătoreşti privind restituiri ale unor drepturi salariale.

Prognoza pentru piaţa bancară: Creditul privat va creşte cu 6,8% anul acesta

Creditarea se va dezmoţi uşor anul acesta, ajungând la o creştere de 6,8% după estimările FMI. Soldul creditului neguvernamental ar urma să ajungă la 222,2 mld. lei (aproape 53 mld. euro). Pentru 2010 creşterea estimată este de circa 4%.

În acelaşi timp, creditul luat de stat ar urma să-şi accelereze creşterea, de la 24% în 2010 la 34% în 2011, ajungând la un volum de 77,7 mld. lei (18,5 mld. euro), nivel de 4,5 ori mai mare decât în 2008.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, revine la Bucureşti pe 24 ianuarie

În perioada 25 ianuarie – 8 februarie se va afla la Bucureşti misiunea FMI pentru cea de-a şaptea evaluare a acordului stand-by cu România, a anunţat Tony Lybek, reprezentantul Fondului pentru România şi Bulgaria.

Misiunea va fi condusă de Jeffrey Franks. El va avea o serie de întâlniri pregătitoare cu autorităţile pe 24 ianuarie.

De concluziile acestei evaluări depinde eliberarea ultimei tranşe, de circa 1 mld. euro, din împrumutul angajat de România în urmă cu aproape doi ani.

Alături de delegaţia Fondului se vor afla la Bucureşti experţi ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale.

Lybek a declarat că pe agenda misiunii figurează şi începerea negocierilor pentru un posibil nou acord, fără a da detalii despre natura acestuia.

Sursa : zf.ro

Citeste

România în prag de faliment şi de război civil

România are datorii externe de peste 87 de miliarde de euro

Guvernul vrea sa ne indatoreze si nepotii

Fost oficial FMI: România riscă falimentul în următorii 2-3 ani (VIDEO)

România nu mai exista. Exista doar corporatii

Pragul haosului social

Vezi

Inrobirea Romaniei prin Indatorare

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: