Şeful Goldman AM: Pieţele se tem de sfârşitul zonei euro. E nevoie de Statele Unite ale Europei

Cererea puternică pentru obligaţiunile cu maturitate la doi ani emise de Germania, care nu a oferit nimic în schimbul lor, arată că deschiderea Cutiei Pandorei în Europa a surpat încrederea investitorilor, a spus Jim O’Neill, preşedintele Goldman Sachs Asset Management.

Germania a vândut obligaţiuni cu maturitate la doi ani în valoare de 4,56 mld. euro, care poartă o dobândă de 0%, şi cu un randament mediu de numai 0,07%.

„Pieţele dau semne că probabilitatea unui sfârşit al zonei euro este tot mai mare, altfel de ce ar face asemenea mişcări“, a mai spus O’Neill în legătură cu achiziţia masivă de obligaţiuni nemţeşti.

Succesul licitaţiei este văzut ca un semn că investitorii sunt atât de nervoşi din cauza situaţiei politico-economice precare din zona euro încât sunt dispuşi să nu mai primească dobândă doar pentru a se adăposti în cele mai sigure obligaţiuni din regiune.

O’Neill a spus că euro a fost creat imperfect, iar criza din zona euro a fost un moment în care Franţa şi Germania trebuiau să decidă dacă vor într-adevăr un bloc unificat.

„Alegerile din Grecia sunt un moment cathartic. Politicienii încearcă să îi facă pe greci să realizeze miza acestei situaţii. Trebuie să se meargă pe varianta Statelor Unite ale Europei. Francezii şi germanii trebuie să fie într-adevăr europeni şi nu sunt ca atare“, a mai adăugat O’Neill.

El a mai avertizat asupra faptului că ieşirea unei ţări din „joc“ va avaria întregul bloc.

„Odată ce una iese, sparge noţiunea de adevărată uniune monetară şi acela este un moment determinant. Liderii trebuie să răspundă şi să spună clar că nu mai pleacă nimeni din structură“, completează şeful Goldman. Sursa : capital.ro

E legal: Big Brother cu ochii pe noi

Legea Big Brother a trecut de Camera Deputaţilor. Parlamentarii au adoptat actul normativ privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de trafic de telefonie şi internet. Actul normativ a fost adoptat cu 197 voturi “pentru”, 18 “împotrivă” şi 13 abţineri.

 

Proiectul de lege prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. “Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mail-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, se arată în textul iniţiativei legislative.

De asemenea, furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile. În cazul în care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie să comunice în maximum cinci zile care este motivul acestui refuz. Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de păstrare, cu excepţia celor care au fost accesate şi reţinute. Legea este necesară pentru implementarea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei Uniunii Europene privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii.

Proiectul de lege iniţial a fost modificat în Comisia juridică, una dintre modificări vizând reducerea termenului de stocare a datelor de trafic de la un an la şase luni. O altă modificare a proiectului de lege, operată de către deputaţii jurişti, prevede că organele de cercetare ale poliţiei judiciare au dreptul să solicite datele reţinute doar cu aprobarea procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea penală ori a procurorului competent potrivit procedurii de dare în urmărire a persoanelor şi cu aprobarea judecătorului competent.

Curtea Constitutională a precizat, cu ceva timp în urmă, că legea privind stocarea datelor telefonice constituie o ingerinta in viata intima a persoanei, care, potrivit dispozitiilor, apare ca fiind excesiva, declarând-o neconstitutională. Controversele privind legea Big Brother au continuat, iar actul normativ a suferit o serie de modificari. Nici pentru Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, legea nu a fost trecută cu vederea. El a atenţionat că Romania riscă amenzi de peste 30.000 de euro pe zi dacă nu va adopta cat mai repede legea privind retenţia datelor, cunoscută şi ca legea “Big Brother”, pentru care este deschisă procedura de infringement impotriva ţării noastre. Pe zi şi pentru fiecare zi de întîrziere România va trebui să plătească undeva la peste 30.000 de euro. Este esenţială luarea cat mai repede posibil a măsurilor de remediere a situaţiilor care au dus la declanşarea procedurilor de încălcare a Tratatului”, sublinia Orban. Aşadar legea a fost adoptată. Am scăpat de amenzi şi ne-am ales cu o atentă supraveghere. Sursa: ziuaveche.ro

Datoria publică a prins viteză spre pragul de 40% din PIB. Plus 1 mld. euro pe lună în T1

România se apropie de limita de sustenabilitate a datoriei publice, de 40% din PIB, nivelul maxim acceptat de investitori. Cu preţul creării unei rezerve de lichiditate, a fost accelerată creşterea datoriei publice în primul trimestru.

Datoria publică a continuat să crească alert în primul trimestru din acest an, înregistrând un salt de 12,4 mld. lei (aproape 3 mld. euro) comparativ cu sfârşitul anului trecut, ca urmare a politicii Ministerului Finanţelor de accesare agresivă a pieţelor de teama blocării accesului la lichidităţi.

În anii de criză, autorităţile române nu au reuşit să stabilizeze ascensiunea datoriei publice. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şi costurile de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari.

Creşterea economică cu ritmuri de peste 2% şi continuarea reducerii deficitului bugetar sunt două dintre soluţiile de plafonare a datoriei la un nivel rezonabil, acceptat de investitori.

Analiştii consideră că trendul de creştere a datoriei nu ar trebui să continue în perioada urmă­toare având în vedere că accelerarea datoriei în primul trimestru a fost determinată de necesitatea consolidării rezervei de lichidităţi pentru situaţiile tensionate, nefiind consecinţa unor derapaje fiscale.

“Creşterea datoriei publice în primul trimestru, de 12,4 mld lei, a fost determinată de emisiunile de bonduri denominate în dolari din februarie şi martie, statul împrumutând de pe pie­ţele externe 2,25 mld. dolari, dar şi de împrumuturile de pe piaţa internă denominate în lei peste sumele iniţial planificate şi cu mult peste valoarea titlurilor ce ajungeau la maturitate în acea perioadă”, a comentat Că­tă­lina Molnar, senior economist la RBS Bank.

Ritmul alert de creştere a datoriei din ultimii ani, care devenise îngrijo­rător în 2010, apropiind datoria publică de 40% din PIB, a dat semnale de temperare în 2011 şi la începutul acestui an. Însă, după ce în ianuarie 2012 datoria publică a scăzut, în februarie şi-a reluat ascensiunea, făcând un salt de 10 mld. lei faţă de prima lună, pentru ca în martie să se înregistreze o creştere de aproape 5 mld. lei. În consecinţă, la sfârşitul primului trimestru datoria publică a ajuns la 235, 2 mld. lei, reprezentând circa 38,6% din PIB.

Anul trecut ponderea datoriei publice în PIB a urcat la 38,5%, în timp ce deficitul bugetar a coborât la 4,1% din PIB. În acest an deficitul ar urma să coboare la 2,1% din PIB.

Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de creştere a datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, în anii 2009-2010 creşterea anuală a accelerat şi nu a mai coborât sub 30%. Anul trecut saltul datoriei publice a fost de 14,5%, iar în primele trei luni creşterea a fost de 5,6%.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a amintit că pe termen lung datoria publică va trebui să se aplatizeze şi de aceea este necesară reducerea deficitului bugetar, constrângerea pieţelor fiind cea mai puternică.

În ceea ce priveşte creşterea datoriei publice din primul trimestru, şeful Consiliului Fiscal a explicat că este rezultatul împrumuturilor prin care a fost constituit buffer-ul (rezerva – n. red.) de lichidităţi de la Ministerul Finanţelor

“Buffer-ul s-a creat din împrumuturi. Este un aspect pozitiv, chiar dacă s-a înregistrat o creştere a datoriei publice. Acum Ministerul Finanţelor este într-o poziţie în care poate rezista turbulenţelor de pe pieţe. Şi vedem că tensiunile revin. A fost o decizie mai mult decât înţeleaptă a Finanţelor, o strategie corectă să împrumute atunci când pieţele au fost calme şi accesul pe pieţe a fost relativ uşor. Acum costurile au crescut. Avem confortul şi ne permitem luxul de a sta în afara pieţelor 4-5 luni”, a spus Dumitru.

Şi Molnar de la RBS Bank consideră că accelerarea datoriei publice din primul trimestru s-a datorat în principal faptului că s-a dorit completarea rezervei fiscale agreate sub acordul cu FMI-UE, pentru că imediat după acest avânt declaraţi­ile venite din partea Ministerului de Finanţe au dorit să sublinieze faptul că nivelul rezervei fiscale a depăşit aşteptările. “Aşadar, nu ar trebui ca acest trend să continue, cu atât mai mult cu cât evoluţia din T1 a fost accentuată de necesitatea de a consolida un buffer pentru vremuri turbulente şi nu din cauze ale unor derapaje fiscale”.

Rezerva din conturile Trezoreriei statului a ajuns la sfârşitul lunii aprilie la 5 mld. euro şi 7 mld. lei, după cum indica Bogdan Drăgoi, fostul ministru de finanţe

Câţi bani a împrumutat Trezoreria

Goana după bani a Finanţelor din primele luni ale anului a dus la angajarea unor împrumuturi noi în primul trimestru de 26 mld. lei (6 mld. euro) numai prin titluri de stat în lei, sumă care depăşeşte de două ori valoarea emisiunilor scadente în această perioadă.

Valoarea programată iniţial de Ministerul Finanţelor pentru primul trimestru a fost între 14 şi 16 mld. lei, iar cumulat pe trei luni au fost anunţate emisiuni de titluri de stat în valoare de 14,5 mld. lei, sumele atrase de pe piaţa locală depăşind estimările.

La aceste împrumuturi s-a adăugat emisiunea de pe piaţa americană, prima după 16 ani, lansată la 31 ianuarie 2012 care a avut o valoare de 1,5 mld. dolari şi o maturitate de zece ani. Cuponul a fost de 6,750%, iar randamentul de 6,875%. Emisiunea a fost suprasubscrisă de 4,5 ori, valoarea ofertelor primite fiind de aproape 7 miliarde de dolari, reprezentând cea mai mare cerere manifestată pentru o ţară din Europa Centrală şi de Est.

La sfârşitul lunii februarie Ministerul Finantelor a mai atras de pe piata americana 750 mil. dolari, în urma redeschiderii emisiunii de obligaţiuni lansate în SUA la sfârşitul lunii ianuarie, la un cupon de 6,75% şi un randament de 6,45%, în scădere cu 0,425 puncte procentuale.

Diminuarea dobânzii de politică monetară de către BNR s-a reflectat pe piaţa titlurilor de stat, astfel că randamentele au început să scadă până la niveluri minime istorice. În cazul certificatelor de trezorerie randamentele au coborât sub rata dobânzii de politică monetară încă de la finalul lunii februarie. Finanţele au profitat de scăderea randamentelor şi au împrumutat sume importante.

Comportamentul Trezoreriei părea să indice teama că poate urma o perioadă de mare secetă de lichidităţi sau că deficitul bugetar va fi în realitate mai mare decât cel planificat, eventual ca urmare a majorării salariilor angajaţilor din sectorul public şi al altor derapaje electorale.

În trimestrul al doilea, Ministerul Finanţelor vrea să împrumute între 12 şi 14 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă, de două ori mai puţin decât suma atrasă în primele trei luni ale anului.

Cum se poate stabiliza datoria

Analiştii consideră că reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB şi reluarea creşterii economice cu ritmuri de 2-3% ar putea să ducă la stabilizarea datoriei publice sub 40% din PIB.

Însă dacă economia se va confrunta cu noi riscuri de recesiune în 2012, iar reducerea deficitului va deveni şi mai dificilă, acest orizont s-ar putea îndepărta semnificativ. Ecuaţia este complicată de alegerile din acest an, România având un istoric de derapaje în astfel de conjuncturi.

Printre factorii care pot influenţa evoluţia datoriei publice (ca procent din PIB) pot fi amintite creşterea economică reală, deflatorul PIB, deficitele bugetare primare, dobânda la datoria publică internă şi externă, structura pe valute a datoriei sau evoluţia cursului de schimb.

Teoretic, România mai are loc să-şi majoreze datoria până la atingerea plafonului de 60% din PIB, considerat până nu demult un standard sănătos în Europa, potrivit criteriilor de la Maastricht, dar problema este accelerarea ritmului de creştere şi direcţionarea banilor.

Important în ceea ce priveşte managementul datoriei publice este şi extinderea maturităţii acesteia, iar în acest sens se observă o oarecare îmbunătăţire.

La mondial a devenit îngrijorătoare creşterea alertă a datoriilor publice, în urma măsurilor de urgenţă şi a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă din recesiune

Sporiş: Guvernul vrea să emită în T3 obligaţiuni pe pieţele internaţionale

Guvernul vrea să emită în trimestrul al treilea obligaţiuni pe pieţele internaţionale şi să reducă finanţarea de pe piaţa locală, în pofida temerilor generate de speculaţiile privind ieşirea Greciei din zona euro, susţine Cristian Sporiş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria.

“Vrem să avem o prezenţă constantă ca emitent pe pieţele internaţionale. Am spus că vom emite în acest an 2,5 miliarde euro, aşa că vom încerca să plasăm această sumă”, a declarat Sporiş pentru Bloomberg. România nu este constrânsă să se împrumute de pe pieţele internaţionale, deoarece are rezerve de aproximativ 4 mld. euro şi este pe cale să obţină o linie de finanţare de 1 miliard de euro de la Banca Mondială, a mai spus Sporiş.

“Avem o rezervă tampon, nu suntem prinşi la colţ, nu trebuie să ne împrumutăm cu orice preţ, spre deosebire de alte ţăriî. România are în derulare şi un acord de precauţie cu FMI şi UE în cadrul căruia poate trage, în caz de necesitate, până la 5 miliarde euro. Pe piaţa locală, Trezoreria se va împrumuta mai puţin în a doua parte a anului, după ce a derulat cea mai mare parte din planul de finanţare pentru 2012 în primele luni ale anului, şi îşi menţine planul de a prelungi maturităţile, potrivit lui Sporiş. Sursa : zf.ro

Directorul CIA: oamenii pot fi supravegheaţi chiar şi prin intermediul televizorului, al frigiderului şi al cuptorului!

- Nu ne-am aştepta ca o activitate inofensivă cum ar fi descărcarea unui film de pe Internet şi transferul său pe o plasmă, pentru a fi vizionat într-o duminică după-amiază, sau deschiderea radioului în maşină să activeze vreun sistem de supraveghere. Totuşi, ne avertizează Daily Mail, aceste două mişcări simple pot transmite date exacte despre ceea ce facem la un momoent dat şi unde ne aflăm.

„Spionii” nu vor mai trebui să se infilltreze cu discreţie prin case pentru a instala dispozitive de supraveghere – e suficientă valorificarea conexiunilor între dispozitivele controlate de aplicaţii pe care le folosim în fiecare zi, afirmă directorul CIA, David Petraeus (foto jos).

CIA susţine că are resursele necesare pentru a „citi” aceste dispozitive prin intermediul Internetului, şi poate chiar prin intermediul undelor radio. De altfel, toate dispozitivele electronice cu care ne-am obişnuit – de la telecomandă la ceasul electronic de ultimă generaţie – pot fi acum controlate prin aplicaţii.

ARM, o companie producătoare de cipuri, a scos recent pe piaţă un cip de mică putere, care poate fi utilizat pentru aproape orice dispozitiv din casă – de la un figider sau cuptor la soneria de la uşă – acestea putând fi controlate prin conexiunea la Internet.

Totuşi, informaţiile cumulate de la gadget-uri conectate „vor putea fi citite cu foarte mare uşurinţă şi chiar controlate de la distanţă”, avertizează directorului CIA într-o analiză realizată pe blogul Danger Room al publicaţiei Wired.

Petraeus spune că toate aceste gadgeturi conectate la web au revoluţionat arta spionajului, permiţând monitorizarea indivizilor aproape automat.

Acesta afirmă că noile tehnologii au revoluţionat domeniul monitorizării indivizilor  – „în special pentru efectul lor asupra traficului clandestin”. Elementele de interes vor fi amplasate, identificate, monitorizate şi controlate de la distanţă prin tehnologii avansate, cum ar fi radio-frecvenţele de identificare, reţelele de senzori, serverele  încorporate – toate conectate la un Internet de ultimă generaţie, folosind tehnici de mare putere, diversificate şi eficiente din punct de vedere al costului.

Petraeus a vorbit şi despre capitalul de risc care derivă din tendinţa de a instala procesoare pentru conexiuni la Internet tuturor dispozitivelor de care ne înconjurăm, inclusiv unora „neutre” cum ar fi frigiderele, cuptoarele şi sistemele de iluminat.

Declaraţia acesta este relevantă mai ales în contextul în care, în această săptămână, una dintre cele mai mari companii producătoare de cipuri, ARM, a prezentat clienţilor săi un nou procesor.

Cipurile scoase pe piaţă sunt mai mici, mai ieftine şi cu un nivel mai redus de consum decât procesoarele anterioare, fiind concepute pentru a ataşa conexiune la Internet aproape oricărui aparat electric, înaintând conceptul de “Internet al  obiectelor”.

Analiştii care încearcă să întrevadă consecinţele viitoare ale acestor tehnologii cred că, într-o zi, toate aceste dispozitive conectate la Internet vor ajunge să transmită date exacte despre locaţia noastră şi activităţile în care suntem implicaţi, date care vor fi arhivate şi stocate pe termen lung.

Grupurile de apărare a confidenţialităţii, între care Electronic Frontier Foundation, au avertizat că informaţiile personale vor ajunge să fie folosite în mod abuziv şi că, prin multiplicarea dispozitivelor conectate la Internet, posibilităţile de supraveghere a indivizilor se vor mări exponenţial, fără ca utilizatorii să aibă dreptul de control sau de apărare în faţa acestor metode intruzive. Sursa : financiarul.ro

Romania obligata sa aprobe Legea “Big Brother”

România riscă o amendă de 40.000 de euro pe zi dacă Parlamentul nu aprobă Legea “Big Brother”, a declarat, joi, ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica.

“În cazul Legii retenţiei datelor de comunicaţii electronice, Legea “Big Brother”, dacă nu o aprobăm amenda este din păcate de 40.000 de euro pe zi, începând cu 1 iunie. Legea este în Parlament, iar dacă nu va fi aprobată vor curge zilnic aceste amenzi”, a precizat Dan Nica, la Ziua Comunicaţiilor.

Acesta a subliniat că prevederile legii din 2009, care au fost declarate neconstituţionale, au fost modificate, iar providerii care nu sunt de acord cu această decizie pentru că nu au resurse să stocheze toate datele, nu pot reglementa situaţia decât în instanţă.
“Providerii au organizaţii şi firme care îi reprezintă la Bruxelles, ori ,dacă Comisia Europeană a aprobat, înseamnă că a făcut acest lucru cu consultarea acestor organizaţii. Pot regla doar în instanţă’, a adăugat ministrul Comunicaţiilor.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a informat miercuri, în şedinţa de Guvern, că Parlamentul trebuie să adopte până la finalul acestei luni legea retenţiei datelor de comunicaţii, altfel România riscând să plătească pentru fiecare zi corecţii financiare de peste 40.000 de euro plus o sumă forfetară de peste un milion de euro.

Potrivit acestuia, Parlamentul trebuie să adopte legea respectivă cel târziu până la finalul lunii mai, iar în caz contrar Colegiul Comisiei poate decide să trimită cazul la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care dispune sancţiunile financiare faţă de România.

Supranumit de presă Legea “Big Brother”, proiectul legii retenţiei datelor de comunicaţii electronice prevede că furnizorii de Internet şi de telefonie sunt obligaţi să stocheze pentru un an toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mailuri.

Companiile nu vor reţine însă şi date referitoare la conţinutul e-mailurilor sau al convorbirilor telefonice.

Parlamentul a adoptat în anul 2008 aşa-numita Lege “Big Brother”, dar Curtea Constituţională a decis, în anul 2009, că actul normativ încalcă Legea fundamentală.

sursa: agerpres.ro / gandeste.org

Rusia, îngrijorată că o soluţie militară pentru Iran a devenit “mai acceptabilă ca niciodată” în “anumite capitale”

Rusia vrea să propună Iranului miercuri, la Bagdad, să limiteze îmbogăţirea uraniului la nivelul de 20%, în schimbul anulării sancţiunilor, exprimându-şi, în plus, îngrijorarea faţă de unele “semnale” referitoare la o posibilă opţiune militară, a declarat duminică un oficial rus, relatează AFP.

“Am vrea ca, cu titlul de prim pas, Teheranul să adopte măsuri pentru oprirea îmbogăţirii uraniului la nivelul de 20%”, a declarat Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, citat de agenţii.

“Această problemă are numeroase aspecte. Trebuie să discutăm despre ele la Bagdad. Dacă se face simţită o mişcare în această direcţie, atunci Cei Şase (grupul “5+1″) vor trebui, la rândul lor, să arate în practică Iranului că situaţia se ameliorează”, a adăugat el.

“Partea rusă speră că eforturile comune ale Celor Şase, bazate pe rezultatele foarte serioase ale examinării acestor probleme (la summitul G8 de la Camp David), vor permite oprirea deteriorării situaţiei”, a adăugat el.

În schimb, el a exprimat îngrijorarea Rusiei faţă de menţinerea de către anumite ţări occidentale a unei posibile opţiuni militare împotriva Teheranului.

“Rusia este preocupată de faptul că posibilitatea de a soluţiona problema prin mijloace militare este luată în continuare în considerare”, a declarat Riabkov, potrivit Interfax.

“Noi primim frecvent semnale, publice dar şi pe alte canale, potrivit cărora această opţiune este luată în considerare în anumite capitale ca fiind mai acceptabilă ca niciodată”, a adăugat el.

“Nu am vrea ca în puţin timp să ne găsim într-o situaţie în care să fie necesar să ne ocupăm de aceste probleme şi nu de negocieri cu partea iraniană”, a continuat acesta.

Programul nuclear al Iranului, în special îmbogăţirea uraniului până la nivelul de 20%, a fost condamnată prin şase rezoluţii ONU, dintre care patru însoţite de sancţiuni care au fost, ulterior, consolidate în mod unilateral de către Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).

Slab îmbogăţit, la un nivel cuprins între 3,5% şi 20%, uraniul poate fi utilizat pe post de combustibil pentru centrale nucleare sau instalaţii cu scopuri ştiinţifice, dar, îmbogăţit la un nivel de peste 90%,uraniul intră în procesul de fabricare a armei atomice.

Iranul afirmă că îmbogăţeşte uraniu numai cu scopul de a produce combustibilul necesar instalaţiilor sale nucleare actuale sau viitoare.

O parte a comunităţii internaţionale se îndoieşte de acest lucru, în pofida dezminţirilor Teheranului că Iranul ar căuta să se doteze cu arma atomică.

Astfel, Israelul a semnalat că reclamă ca Iranul să înceteze definitiv îmbogăţirea uraniului, în timp ce administraţia americană ar fi, la rândul său, pregătită să accepte un nivel de îmbogăţire a uraniului de 5%, dacă Teheranul ar accepta măsuri de control drastice.

Pe 23 mai, la Bagdad, oficiali iranieni se vor întâlni cu reprezentanţii grupului “5+1″ (cele cinci ţări cu drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU – Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie -, plus Germania) şi ai UE.

Într-o declaraţie comună, liderii G8, inclusiv Statele Unite şi Rusia, au îndemnat sâmbătă Iranul să profite de şansa din cursul reuniunii de la Bagdad cu grupul “5+1″, pentru a restabili încrederea faţă de programul său nuclear controversat. Sursa : zf.ro

Costul iesirii Greciei din zona euro: 1 TRILION de dolari

Costul iesirii Greciei din zona euro a crescut, putand ajunge chiar la 1.000 miliarde (un trilion) de dolari in cazul unui exit dezordonat, a avertizat guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King, care a anuntat ca guvernul Marii Britanii se pregateste sa faca fata acestui scenariu, potrivit The

Guvernatorul Bancii Angliei a avertizat ca Europa se destrama, in contextul iesirii Greciei din zona euro.

Mai mult, Doug McWilliams, de la Centrul pentru Economie si Cercetare in Afaceri, a facut un calcul al costurilor unui astfel de scenariu. Daca zona euro se va dezmembra in mod organizat, costurile ar putea ajunge la 2% din PIB-ul zonei, adica 300 miliarde dolari, dar situatia va fi mult mai dramatica in cazul unui colaps neplanificat, costurile putand ajunge la 1.000 miliarde dolari.

“Aceasta (iesirea Greciei din zona euro – n.r.) contine germenii a ceva dezastruos. Este o nebunie. Daca se va raspandi la tarile mai mari, poate fi chiar dezastruos pentru Europa. Ne poate da ani buni de stagnare”, spus Alistair Darling, politician laburist.

Noile evolutii din Grecia au pus serios in cumpana soliditatea monedei europene si au starnit ingrijorarea liderilor europeni, dar si de peste ocean.

Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a descris situatia din Europa ca un “vant potrivnic”, care ar putea ameninta revenirea fragila a Americii.

De asemenea, primul ministru englez, David Cameron, considera ca zona euro trebuie fie sa se refaca sau sa ia in calcul o posibila dezintegrare. El a adaugat ca liderii europeni nu pot amana aceasta decizie prea mult.

“Fie Europa se angajeaza sa mentina o zona euro stabila, cu un firewall eficient, banci capitalizate si bine reglementate, un sistem care distribuie povara fiscala si o politica monetara care sustine zona euro, sau suntem in ape necunoscute, ceea ce implica riscuri mari pentru toata lumea. Orice cale va fi aleasa, sunt pregatit sa fac tot ce va fi necesar pentru a proteja aceasta tara, economia ei si sistemul financiar“, a spus Cameron.

Oficialii Bancii Angliei, ai Trezoereriei si a Comisei de Supraveghere a Pietelor Financiare se pregatesc pentru o iesire a Greciei din uniunea monetara – vazuta acum ca inevitabila de catre pietele financiare – scenariu care ar fi la fel de perturbator pentru economia mondiala ca episodul Lehman Brothers din septembrie 2008. Sursa : wall-street.ro